DECIZIE nr. 1.062 din 20 noiembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Organizaţia Judeţeană Mehedinţi a Partidului Social Democrat, prin preşedinte Eugen Nicolicea, în Dosarul nr. 1.541/101/2007 al Tribunalului Mehedinţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 654D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 1.539/101/2007 al aceleiaşi instanţe.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 654D/2007 la Dosarul nr. 653D/2007, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. Precizează că autorul excepţiei nu îşi raportează critica la niciun text sau principiu constituţional, neîndeplinind cerinţa motivării prevăzută de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 23 aprilie 2006, pronunţate în dosarele nr. 1.541/101/2007 şi nr. 1.539/101/2007, Tribunalul Mehedinţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Organizaţia Judeţeană Mehedinţi a Partidului Social Democrat, prin preşedinte Eugen Nicolicea, în litigii de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea unor cereri prin care se solicită obligarea prefectului judeţului Mehedinţi să constate încetarea de drept a mandatelor unor primari.În motivarea excepţiei, având un conţinut identic, se susţine că prevederile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 sunt neconstituţionale, întrucât art. 63 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 prevede că validarea mandatelor de primar se face de către instanţa de judecată, aşa că ar trebui ca şi încetarea mandatului să se constate de instanţă. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006, arată că acestea se află în strânsă legătură cu cele ale art. II alin. (1) şi (3) din aceeaşi lege, iar art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 prevede că, în caz de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională se va pronunţa şi asupra constituţionalităţii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate.Tribunalul Mehedinţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ precizează că, "din dispoziţiile constituţionale privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor publice, se desprinde principiul că entitatea care numeşte în funcţii publice, în mod simetric, dispune sau constată încetarea mandatului respectiv". De aceea, apreciază că, întrucât validarea mandatului de primar se face de către instanţă, tot instanţa ar trebui să fie cea care să constate şi încetarea mandatului.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 nu este întemeiată întrucât principiul simetriei nu este consacrat în Constituţie, fiind recunoscut doar în doctrină şi în practică. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006, precizează că, pentru a constata neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. II alin. (1) şi (3) din lege, Curtea Constituţională „a examinat art. II în întregul său şi, în măsura în care dispoziţiile cuprinse în alin. (2) ar fi neconstituţionale, Curtea le-ar fi declarat ca atare, aşa cum a procedat pentru alin. (1)”. În plus, arată că, în opinia sa, dispoziţiile cuprinse în alin. (2) al art. II din Legea nr. 249/2006 pot fi disociate de cele cuprinse în alin. (1) şi (3).Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În susţinerea acestui punct de vedere arată că autorul excepţiei critică prevederile de lege fără să indice textele sau principiile constituţionale pe care acestea le încalcă, iar Curtea nu se poate substitui părţii în ceea ce priveşte invocarea motivelor de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, care au următorul cuprins:– Art. 16 alin. (1): "(1) În toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constată încetarea mandatului primarului."De asemenea, obiect al excepţiei îl formează şi dispoziţiile art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006, care prevăd următoarele:– Art. II alin. (2): "(2) Secretarul general al judeţului, respectiv secretarul general al municipiului Bucureşti, este obligat să publice situaţia apartenenţei politice a aleşilor locali în monitorul oficial al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) şi pe site-ul Internet, în termen de 5 zile."Autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu invocă în motivarea acesteia niciun text sau principiu din Legea fundamentală căruia prevederile de lege criticate i-ar contraveni.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:I. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, autorul excepţiei susţine că ar trebui să se aplice principiul simetriei în ceea ce priveşte modalitatea de numire în funcţia publică a aleşilor locali şi de constatare a încetării mandatului acestora.În susţinerea acestei opinii, autorul excepţiei nu face referire la niciun text şi la niciun principiu din Constituţie. Principiul simetriei actelor juridice nu este un principiu de ordin constituţional, astfel încât critica formulată nu este o autentică critică de neconstituţionalitate. Ca atare, excepţia este inadmisibilă întrucât sesizarea Curţii nu întruneşte una dintre cerinţele esenţiale, şi anume cea privind motivarea acesteia. Câtă vreme autorul excepţiei nu îşi raportează critica la prevederi sau principii din Legea fundamentală, excepţia este nemotivată, iar Curtea nu poate analiza constituţionalitatea textelor de lege deduse controlului decât în limitele sesizării, fără să se poată substitui autorului excepţiei prin raportarea la texte din Constituţie pe care acesta nu le-a invocat în critica sa.În exercitarea controlului de constituţionalitate a unui text de lege, Curtea Constituţională examinează compatibilitatea acestuia cu prevederi şi principii din Constituţie, iar nu concordanţa acestuia cu dispoziţii ale altor acte normative, aşa cum este cazul în speţa de faţă. Autorul excepţiei deduce neconstituţionalitatea textului de lege criticat din compararea acestuia cu prevederile art. 63 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, indicat de altfel în mod greşit. În realitate, autorul excepţiei are în vedere prevederile art. 58 din legea amintită, care fac trimitere la cele ale art. 30 alin. (1) şi care stabilesc că validarea alegerii primarilor se face de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială. Faţă de acest text doreşte autorul excepţiei ca instanţa de contencios constituţional să constate neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, ceea ce este, evident, inadmisibil.II. Curtea nu poate reţine nici susţinerea autorului potrivit căreia prevederile art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali ar fi indisolubil legate de prevederile pe care Curtea Constituţională le-a declarat ca fiind neconstituţionale prin Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007. Aceasta, deoarece obligaţia secretarului general al judeţului, respectiv a secretarului general al municipiului Bucureşti, de a publică situaţia apartenenţei politice a aleşilor locali în monitorul oficial al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, subzistă independent de constatarea neconstituţionalităţii textelor care obligau aleşii locali ca, într-un anumit interval de timp, să îşi declare apartenenţa politică [art. II alin. (1) din Legea nr. 249/2006] şi care stabileau termenul de la care încetează de drept mandatul aleşilor locali în situaţiile avute în vedere de art. II alin. (3) din aceeaşi lege.Dincolo de existenţa vreunei legături între cele trei alineate ale art. II din Legea nr. 249/2006, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 este inadmisibilă pentru aceleaşi considerente expuse mai sus, şi anume lipsa motivării prin raportare la prevederile Constituţiei.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. II alin. (2) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Organizaţia Judeţeană Mehedinţi a Partidului Social Democrat, prin preşedinte Eugen Nicolicea, în dosarele nr. 1.541/101/2007 şi nr. 1.539/101/2007 ale Tribunalului Mehedinţi – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește