DECIZIE nr. 1.060 din 14 iulie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 din Codul familiei



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorIrina Loredana Gulie – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 din Codul familiei, în varianta anterioară modificării prin Legea nr. 288/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 4/1953 – Codul familiei, excepţie invocată de Iulian Acujboaei în Dosarul nr. 11.522/212/2008 al Judecătoriei Constanţa – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 18 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 11.522/212/2008, Judecătoria Constanţa – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 din Codul familiei, în varianta anterioară modificării prin Legea nr. 288/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 4/1953 – Codul familiei, excepţie invocată de Iulian Acujboaei într-o cauză având ca obiect o acţiune în tăgăduirea paternităţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile art. 55 din Codul familiei, în varianta anterioară modificării prin Legea nr. 288/2007, sunt în continuare în vigoare şi ultraactivează în speţa dedusă judecăţii, în temeiul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 755 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, prin care s-a stabilit că termenul de prescripţie de 3 ani al dreptului de a introduce acţiune în tăgăduirea paternităţii nu se aplică retroactiv şi în cazul copiilor născuţi anterior Legii nr. 288/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 4/1953 – Codul familiei.În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea textului de lege criticat, se susţine că, în lipsa reglementării unui termen de prescripţie al dreptului mamei şi copilului născut în timpul căsătoriei de a introduce acţiune în tăgada paternităţii, această acţiune este imprescriptibilă pentru mamă şi copil, spre deosebire de soţul mamei, pentru care termenul de prescripţie este de 6 luni. Se susţine că în acest mod este încălcat principiul constituţional al egalităţii în faţa legii, prin inexistenţa unui drept de prescripţie unic, aplicabil tuturor titularilor dreptului la acţiune, în condiţiile în care dreptul protejat este acelaşi, şi anume dreptul copilului de a-şi stabili corect filiaţia faţă de ambii părinţi. În acest sens, se invocă şi Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului, pronunţată în cauza Mizzi contra Maltei.Judecătoria Constanţa – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că o interpretare contrară a textului de lege criticat, în sensul că şi pentru mamă şi copil termenul de prescripţie a acţiunii în tăgăduirea paternităţii este tot de 6 luni, ca şi pentru soţul mamei, ar conduce la o negare a dreptului copilului de a-şi stabili corect filiaţia faţă de tată, acest drept fiind lăsat la dispoziţia părinţilor. În acest mod ar deveni inaplicabile şi dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Codul familiei, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 288/2007, potrivit căruia acţiunea în tăgăduirea paternităţii poate fi pornită şi de către copil.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că, faţă de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, dat fiind că se critică prevederile art. 55 din Codul familiei, în varianta anterioară modificării prin Legea nr. 288/2007, deci norma legală nu mai este în vigoare.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile art. 55 din Codul familiei, varianta anterioară modificării prin Legea nr. 288/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 4/1953 – Codul familiei, potrivit cărora:"(1) Acţiunea în tăgăduirea paternităţii se prescrie în termen de 6 luni de la data când tatăl a cunoscut naşterea copilului.(2) În cazul în care mai înainte de îndeplinirea acestui termen, tatăl a fost pus sub interdicţie, un nou termen curge pentru tutore de la data când acesta a aflat despre naşterea copilului. … (3) Dacă acţiunea nu a fost pornită de acesta, ea poate fi pornită de tată după ce i s-a ridicat interdicţia, înăuntrul unui nou termen de 6 luni." … După modificarea prin art. I pct. 3 din Legea nr. 288/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 5 noiembrie 2007, art. 55 din Codul familiei are următorul conţinut:"(1) Acţiunea în tăgăduirea paternităţii se prescrie în termen de 3 ani de la data naşterii copilului. Pentru soţul mamei, termenul curge de la data la care a luat cunoştinţă de naşterea copilului.(2) Dacă acţiunea nu a fost introdusă în timpul minorităţii copilului, acesta o poate porni într-un termen de 3 ani de la data majoratului său. … (3) Reclamantul poate fi repus în termen, în condiţiile legii." … În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice.Examinând excepţia, Curtea constată că, anterior sesizării sale prin Încheierea din 18 martie 2009, prevederile legale criticate au fost modificate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 288/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 4/1953 – Codul familiei, fără a mai păstra soluţia legislativă anterioară. Prin urmare, în temeiul prevederilor art. 29 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare (…)”, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 din Codul familiei, excepţie invocată de Iulian Acujboaei în Dosarul nr. 11.522/212/2008 al Judecătoriei Constanţa – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 iulie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Irina Loredana Gulie–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește