DECIZIE nr. 1.036 din 9 octombrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 din Codul penal



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 din Codul penal, excepţie ridicată de Traian Gheţi în Dosarul nr. 4.547/62/2007 al Curţii de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi în Dosarul nr. 7/197/2004 al Judecătoriei Braşov.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.029D/2008 şi nr. 1.612D/2008 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.612D/2008 la Dosarul nr. 1.029D/2008, care este primul înregistrat.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 9 aprilie 2008 şi 13 mai 2008, pronunţate în dosarele nr. 4.547/62/2007 şi nr. 7/197/2004, Curtea de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi Judecătoria Braşov au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 215 din Codul penal.Excepţia a fost ridicată în dosarele de mai sus de Traian Gheţi.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 11, 20, 21, 23, 45, 53, 124 şi 135, precum şi art. 6 şi 18 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 din Protocolul nr. 4 adiţional la aceeaşi Convenţie, deoarece intruziunea statului în raporturile economice dintre părţi este contrară textului şi spiritului dispoziţiilor constituţionale şi se încalcă drepturile celor ce cu bună-credinţă îşi exercită drepturile şi libertăţile economice, comerciale sau contractuale.Curtea de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori opinează că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.Judecătoria Braşov opinează că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece în toate sistemele de drept înşelăciunea sau escrocheria este o faptă incriminată şi sever sancţionată, al cărui element material are drept premisă o acţiune, respectiv o omisiune, de a induce cocontractantul într-o eroare determinată la încheierea contractului. Aşadar, înşelăciunea, în oricare din variantele sale, protejează patrimoniul şi încrederea participanţilor la raporturile juridice patrimoniale tocmai pentru a asigura, între altele, liberul acces al persoanei la o activitate economică şi libera iniţiativă. De asemenea, textul legal nu conţine nicio normă care să aducă atingere dreptului părţilor interesate la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil şi nu aduce atingere principiului constituţional potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.Articolul 215 din Codul penal nu contravine nici regulilor constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, iar prevederile art. 11 şi 20 din Constituţie nu au incidenţă în cauză.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 215 din Codul penal cu denumirea marginală Înşelăciunea, care au următorul conţinut:"Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.Înşelăciunea săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.Inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincţiile acolo arătate.Emiterea unui cec asupra unei instituţii de credit sau unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alin. 2.Înşelăciunea care a avut consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 215 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 7 iunie 2005, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. 3 şi 4 din Codul penal.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 din Codul penal, excepţie ridicată de Traian Gheţi în Dosarul nr. 4.547/62/2007 al Curţii de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi în Dosarul nr. 7/197/2004 al Judecătoriei Braşov.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 octombrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește