Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 739 din 5 noiembrie 2010
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 404^1 din Codul de procedură civilă
Augustin Zegrean – preşedinteAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIngrid Alina Tudora – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 404^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Karl Alfred Vittye, Karla Agneta Minea Vittye şi Katharina Vittye în Dosarul nr. 9.874/325/2009 al Judecătoriei Timişoara.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 29 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 9.874/325/2009, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 404^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Karl Alfred Vittye, Karla Agneta Minea Vittye şi Katharina Vittye într-o cauză având ca obiect drept de întoarcere a executării.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prin art. 404^1 din Codul de procedură civilă se instituie, practic, un privilegiu în favoarea unei părţi din raportul juridic creat între debitor şi creditor, favorizându-l pe debitor în raport cu creditorul. De asemenea, arată că independenţa şi imparţialitatea judecătorului sunt afectate prin faptul că instanţa care judecă întoarcerea executării nu este una şi aceeaşi cu cea care a judecat anularea titlului executoriu.Judecătoria Timişoara consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, reglementarea legală criticată nefiind în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 404^1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:"Art. 404^1. – În toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit.În cazul în care executarea silită s-a făcut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executării se va face prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizată în funcţie de rata inflaţiei, cu excepţia situaţiei când îşi găseşte aplicare art. 449."Autorii excepţiei susţin că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, prin raportare la art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 404^1 din Codul de procedură civilă au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi convenţionale invocate şi având motivări similare, prilej cu care a statuat că art. 404^1 din Codul de procedură civilă este conform cu Legea fundamentală.Astfel, prin Decizia nr. 627 din 28 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 30 iunie 2009, cu referire la Decizia nr. 467 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.084 din 22 noiembrie 2004, Curtea a statuat că prevederile „art. 404^1 din Codul de procedură civilă se referă exclusiv la cazurile în care a fost desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită. Desfiinţarea acestor acte putea fi dispusă numai de instanţa judecătorească, în urma examinării temeiniciei şi legalităţii lor. La soluţionarea cererii de întoarcere a executării, de asemenea, numai instanţele judecătoreşti sunt competente să stabilească dacă cel care o solicită este sau nu îndreptăţit să obţină restituirea bunului ori a valorii luate prin executarea silită. În această privinţă, art. 404^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă prevede că „Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit”.Creditorul are dreptul neîngrădit de a cere în justiţie valorificarea creanţelor sale şi, la nevoie, executarea silită a acestora. Debitorul şi orice altă persoană interesată au dreptul să conteste, tot în justiţie, titlul executoriu şi executarea silită însăşi. Încălcarea unor drepturi sau libertăţi, precum şi existenţa ori inexistenţa intereselor legitime nu pot fi prejudecate, iar legea nu trebuie să distingă sub aceste aspecte, stabilind doar drepturile şi obligaţiile părţilor litigante."De asemenea, în jurisprudenţa sa, prin Decizia nr. 227 din 18 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 28 mai 2004, Curtea a reţinut că „procedura contestaţiei la executare asigură garanţii suficiente (…) pentru protecţia dreptului de proprietate al tuturor părţilor implicate în proces, prin însuşi faptul că le oferă posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, în cazul admiterii contestaţiei şi desfiinţării titlului executoriu sau a înseşi executării silite, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia”.Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 404^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Karl Alfred Vittye, Karla Agneta Minea Vittye şi Katharina Vittye în Dosarul nr. 9.874/325/2009 al Judecătoriei Timişoara.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 septembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora–––