DECIZIE nr. 1.034 din 9 iulie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Valmet Production” – S.R.L. din Hunedoara în Dosarul nr. 5.480/225/2008 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, de ATE Bank România S.A. – Sucursala Craiova în Dosarul nr. 7.082/215/2008 al Judecătoriei Craiova şi de Societatea Comercială „Francisc Distribution” – S.R.L. din Ploieşti în Dosarul nr. 11.491/281/2008 al Judecătoriei Ploieşti – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra faptului că în dosar a fost depusă o cerere din partea Cameliei Busuioc şi a lui Gigi Busuioc, părţi în Dosarul nr. 1.169D/2009, prin care aceştia solicită Curţii Constituţionale acordarea unui nou termen de judecată, în vederea angajării unui apărător.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii formulate.Deliberând, Curtea Constituţională respinge cererea de amânare, deoarece părţile nu au învederat motive temeinice care să justifice acordarea unui nou termen, pentru angajarea unui apărător având suficient timp de la data invocării excepţiei, 10 noiembrie 2008, până în prezent.În continuare, Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.062D/2009, nr. 1.169D/2009 şi nr. 1.642D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.169D/2009 şi nr. 1.642D/2009 la Dosarul nr. 1.062D/2009, care a fost primul înregistrat.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii în această materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 18 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 5.480/225/2008 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, prin Încheierea din 10 noiembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 7.082/215/2008 al Judecătoriei Craiova, şi prin Încheierea din 18 februarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 11.491/281/2008 al Judecătoriei Ploieşti – Secţia civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Valmet Production” – S.R.L. din Hunedoara, de ATE Bank România S.A. – Sucursala Craiova şi de Societatea Comercială „Francisc Distribution” – S.R.L. din Ploieşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii arată că, prin posibilitatea acordată debitorului de a obţine suspendarea executării, dispoziţiile criticate încalcă egalitatea în drepturi reglementată de art. 16 şi accesul liber la justiţie prevăzut de art. 21 din Constituţie, precum şi dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, condiţionând suspendarea executării silite doar de plată unei cauţiuni, actul de justiţie este redus la îndeplinirea acestei condiţii. Mai mult, textul de lege are în vedere evitarea producerii unor prejudicii în patrimoniul debitorului, fără a trata în egală măsură efectele pe care le produce suspendarea executării asupra patrimoniului creditorului.Pe de altă parte, dispoziţiile criticate aduc atingere dispoziţiilor rt. 16 din Constituţie, deoarece legiuitorul, lăsând la aprecierea instanţei de judecată fixarea cuantumului cauţiunii, a instituit o situaţie discriminatorie a persoanelor în faţa legii, instanţa stabilind cauţiunea în funcţie de persoana contestatorului, iar nu pe baza unor criterii obiective. Cauţiunea se transformă astfel într-o barieră financiară artificială care contravine prevederilor art. 24 şi 53 din Constituţie, apărarea drepturilor şi a intereselor legitime incluzând şi dreptul de a solicita suspendarea unui titlu executoriu fără condiţionare pecuniară.Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, Judecătoria Craiova şi Judecătoria Ploieşti – Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată. Măsura suspendării reprezintă o garanţie procesuală pentru ca o executare silită, în privinţa căreia există motive pentru promovarea unei contestaţii la executare şi care ar putea pune în mod serios în discuţie modalitatea de executare sau chiar valabilitatea titlului, să poată fi suspendată până ce se va pronunţa soluţia asupra contestaţiei.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, cu următorul conţinut: „Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.”În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1), (2) şi (3), art. 24, art. 44 alin. (1), art. 53 şi 135, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 540 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 15 august 2007, a statuat că, întrucât plata cauţiunii nu constituie o condiţie de admisibilitate a contestaţiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea provizorie a executării silite, instituirea acestei obligaţii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiţie. În ceea ce priveşte încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată. De asemenea, prin Decizia nr. 365 din 17 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 22 mai 2007, Curtea a statuat că textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 21 din Constituţie.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 24 din Legea fundamentală, Curtea a reţinut prin Decizia nr. 8 din 10 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 17 februarie 2006, că aceste susţineri sunt neîntemeiate, având în vedere, pe de o parte, urgenţa care impune suspendarea provizorie a executării silite – urgenţă care nu îngăduie întârzieri generate de exercitarea vreunei căi de atac împotriva încheierii instanţei -, iar pe de altă parte, faptul că măsura provizorie dispusă de preşedintele instanţei nu îl prejudiciază pe creditor în valorificarea pretenţiilor sale, acesta beneficiind de toate drepturile şi garanţiile procedurale, fiind apărat prin instituirea unei cauţiuni de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani, cauţiune menită să acopere eventualele daune cauzate acestuia prin suspendarea provizorie a executării silite.Faţă de cele arătate, se constată că dispoziţiile de lege criticate sunt în concordanţă cu prevederile constituţionale invocate, inclusiv cele ale art. 53, deoarece acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, restrângere care, astfel cum s-a arătat anterior, nu s-a constatat.Raţiunile care au stat la baza adoptării soluţiei anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menţinută.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Valmet Production” – S.R.L. din Hunedoara în Dosarul nr. 5.480/225/2008 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, de ATE Bank România S.A. – Sucursala Craiova în Dosarul nr. 7.082/215/2008 al Judecătoriei Craiova şi de Societatea Comercială „Francisc Distribution” – S.R.L. din Ploieşti în Dosarul nr. 11.491/281/2008 al Judecătoriei Ploieşti – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 iulie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește