DECIZIE nr. 1.032 din 29 noiembrie 2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, excepție ridicată de Virgil-Ioan Ogrean în Dosarul nr. 7.650/102/2011 (număr în format vechi 10.464/2011) al Tribunalului Mureș – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 1.204D/2012 al Curții Constituționale.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale (concretizată în deciziile nr. 544 din 24 mai 2012 și nr. 1.149 din 28 septembrie 2010 ), precum și aspecte din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 aprilie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 7.650/102/2011 (număr în format vechi 10.464/2011), Tribunalul Mureș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.Excepția a fost ridicată de Virgil-Ioan Ogrean într-o cauză având ca obiect plata pensiei într-un anumit cuantum.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. 17 din Legea nr. 329/2009 sunt neconstituționale, deoarece creează inechitate și nedreptate între pensionari.Astfel, dacă pensionarilor (indiferent de sistemul de pensii din care provin) care au dobândit dreptul la pensie într-un cuantum mai mic sau egal cu câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010, li se permite în continuare cumulul pensiei cu veniturile realizate, celor care au o pensie cu un cuantum mai mare decât câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat nu li se mai permite acest cumul.Potrivit autorului excepției, crearea unei echități între pensionari presupune fie interzicerea cumulului pensiei cu veniturile salariale în toate situațiile, fie permiterea în cazul tuturor pensionarilor a cumulului veniturilor salariale cu pensia până la limita câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale.Or, prin interzicerea totală a cumulului veniturilor salariale cu pensia până la limita câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat numai în cazul pensionarilor care au o pensie mai mare decât acest cuantum, se creează o mare inechitate între cetățenii români, o discriminare între două categorii de pensionari și privilegii doar pentru cei care au o pensie mai mică decât limita arătată mai sus. Totodată, este îngrădit dreptul fundamental la muncă.De asemenea, autorul excepției arată că, odată ce a fost stabilit dreptul la pensie, acesta reprezintă un "bun" asupra căruia există un drept de proprietate, conținutul și limitele acestuia fiind clar stabilite prin decizia de pensionare. Dacă s-a apreciat că în condițiile crizei economice se impunea luarea unor măsuri de restricționare a cheltuielilor bugetare, concretizate în restrângerea dreptului de a cumula pensia cu veniturile salariale până la un anumit nivel, de acel nivel trebuiau să beneficieze toți pensionarii, nu numai cei cu pensii mici. În acest fel, se produce, practic, o expropriere, fără a exista o cauză de utilitate publică și fără o dreaptă și prealabilă despăgubire.Tribunalul Mureș – Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, sens în care invocă Decizia din 20 martie 2012, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Ionel Panfile împotriva României, prin care s-a statuat că regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare, nu încalcă art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție. De asemenea, prin stabilirea unui prag al cuantumului pensiei se creează o discriminare între asigurați, însă această diferențiere are o motivare obiectivă și rezonabilă.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 17 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, cu următorul cuprins:(1)Beneficiarii dreptului la pensie aparținând atât sistemului public de pensii, cât și sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariate sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.(2)Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:a)la data intrării în vigoare a prezentului capitol sunt pensionari cumularzi; … b)după data intrării în vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi. … Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile din Constituție cuprinse în: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă și art. 44 alin. (1) și (3) privind dreptul de proprietate privată și condițiile exproprierii.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 17 din Legea nr. 329/2009 au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași dispoziții din Constituție, invocate și în prezenta cauză (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.149 din 28 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 26 octombrie 2010, Decizia nr. 297 din 1 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 20 iulie 2011, Decizia nr. 368 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 4 iulie 2011, Decizia nr. 378 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 4 iulie 2011, Decizia nr. 544 din 24 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 402 din 15 iunie 2012).Cu acele prilejuri, Curtea a statuat că nicio dispoziție constituțională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiția ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toți cetățenii, iar eventualele diferențe de tratament să aibă o rațiune licită.Curtea a constatat că nivelul pensiei nete până la care poate opera cumulul la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat (devenit, în prezent, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referință câștigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii și protecției sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2011) respectă condițiile de obiectivitate (este expres prevăzut de lege, previzibil și determinabil) și rezonabilitate (nivelul salariului mediu brut pe economie constituie o opțiune justă și echilibrată) impuse de principiul nediscriminării. Totodată, Curtea a reținut că măsura adoptată este proporțională cu situația care a determinat-o, respectiv situația de criză economică în care se regăsește statul, fiind rezultatul unui echilibru între scopul declarat al legii și mijloacele folosite în realizarea lui, și este aplicată în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.Totodată, Curtea a reținut că prestațiile cu titlu de pensie pentru perioadele viitoare nu intră în sfera de incidență a dreptului de proprietate, acest drept putând fi invocat numai cu privire la perioadele pentru care pensia a fost în plată.De asemenea, Curtea a mai arătat că soluția legislativă care instituie un anumit cuantum sau prag valoric, apreciat ca rezonabil, corespunde unei opțiuni exclusive a legiuitorului, nefiind deci o problemă de resortul contenciosului constituțional.De altfel, prin Decizia din 20 martie 2012, pronunțată în Cauza Ionel Panfile împotriva României (paragrafele 17-25), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că măsura interzicerii cumulului pensiei cu salariul este prevăzută de lege, urmărește un scop legitim, respectă justul echilibru între interesele generale ale comunității și protecția drepturilor fundamentale ale indivizilor, precum și faptul că, în domeniul social, statul dispune de o marjă largă de apreciere.Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.Distinct de acestea, Curtea reține că susținerea autorului excepției în sensul de a se permite tuturor pensionarilor cumulul veniturilor salariale cu pensia până la limita câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale, vizează, în realitate, o modificare a prevederilor de lege criticate, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale. În acest sens, dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 stabilesc regula conform căreia „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, excepție ridicată de Virgil-Ioan Ogrean în Dosarul nr. 7.650/102/2011 (număr în format vechi 10.464/2011) al Tribunalului Mureș – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Pronunțată în ședința publică din data de 29 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE,
PETRE LĂZĂROIU
Magistrat-asistent,
Simina Gagu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește