Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 813 din 28 noiembrie 2007
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 alin. (2), (3) şi (5) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Comaliment” – S.A. din Botoşani în Dosarul nr. 5.224/40/E/2006 al Tribunalului Botoşani – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde partea Dumitru Dănuţ Leonte, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă Curţii că autorul excepţiei a solicitat amânarea judecării cauzei, deoarece apărătorul ales este plecat din ţară.Partea prezentă solicită respingerea cererii.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare a judecării cauzei, arătând că de la data invocării excepţiei şi până în prezent a existat timp suficient pentru angajarea unui apărător.Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a judecării cauzei, apreciind că aceasta nu este temeinic motivată, în sensul art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă.Având cuvântul, partea Dumitru Dănuţ Leonte solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece nu sunt încălcate prevederile constituţionale invocate în motivarea acesteia.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 8 martie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 5.224/40/E/2006, Tribunalul Botoşani – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 132 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Comaliment” – S.A. din Botoşani într-o cauză având ca obiect judecarea cererii de constatare a nulităţii absolute a hotărârii adunării generale extraordinare a acţionarilor.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prevederile art. 132 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990 contravin dispoziţiilor constituţionale, referitoare la proprietatea privată şi libertatea economică, deoarece sunt de natură a crea instabilitate în cadrul activităţii unei societăţi comerciale şi de a îngrădi dreptul la liberă iniţiativă, prin acordarea posibilităţii oricărei persoane interesate de a ataca în instanţă hotărârile adoptate de adunarea generală a acţionarilor.Se mai susţine că prevederile art. 132 alin. (5), potrivit cărora cererea de anulare a hotărârii adunării generale a acţionarilor se va soluţiona în contradictoriu cu societatea, reprezentată prin consiliul de administraţie, respectiv prin directorat, contravin dispoziţiilor art. 21, 24 şi 126 din Legea fundamentală, fără a se arăta motivele de neconstituţionalitate.Tribunalul Botoşani – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat reprezentând transpunerea legislativă a principiului constituţional al liberului acces la justiţie. Se mai arată că acţiunea în anularea hotărârilor adunării generale a acţionarilor, contrare legii sau actului constitutiv, reprezintă o măsură de protecţie a acţionarilor minoritari care se consideră vătămaţi printr-o astfel de hotărâre.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, raportate la art. 21, 24, 44 şi 45 din Constituţie, este neîntemeiată. În ceea ce priveşte referirea pe care autoarea excepţiei o face la art. 126 din Constituţie, apreciază că aceste dispoziţii nu au incidenţă în cauză.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că dispoziţiile constituţionale criticate constituie norme de procedură, a căror reglementare este în competenţa exclusivă a legiuitorului, instituind o măsură de protecţie a acţionarilor minoritari care se consideră vătămaţi printr-o hotărâre a adunării generale a acţionarilor, contrare legii sau actului constitutiv.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din motivarea acesteia, îl constituie prevederile art. 132 alin. (2), (3) şi (5) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, modificate prin art. I pct. 76 din Legea nr. 441/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 28 noiembrie 2006, potrivit cărora: „(2) Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei.(3) Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acţiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată şi de orice persoană interesată. [..] … (5) Cererea se va soluţiona în contradictoriu cu societatea, reprezentată prin consiliul de administraţie, respectiv prin directorat." … Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin aceste dispoziţii de lege sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 21 – Accesul liber la justiţie, art. 24 -Dreptul la apărare, art. 44 – Dreptul de proprietate privată, art. 45 – Libertatea economică şi art. 126 – Instanţele judecătoreşti.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Prevederile art. 132 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate într-o cauză în care motivarea excepţiei era similară celei din prezenta cauză, prin raportare, între alte dispoziţii constituţionale, şi la cele privind libertatea economică (art. 45).Astfel, prin Decizia nr. 250 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 13 aprilie 2006, Curtea, respingând excepţia, a statuat că textul de lege criticat reprezintă o consacrare în plan legislativ a principiului constituţional al accesului liber la justiţie. S-a arătat că reglementarea instituită de art. 132 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990 constituie o măsură de protecţie a acţionarilor minoritari care se consideră vătămaţi printr-o hotărâre a adunării generale a acţionarilor, contrară legii sau actului constitutiv, aceştia putându-se adresa instanţei de judecată pentru apărarea drepturilor şi intereselor lor legitime.De asemenea, în decizia menţionată, Curtea a apreciat că nu poate fi primită susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia introducerea în justiţie, în mod abuziv, a unor acţiuni în anularea hotărârilor adunării generale a acţionarilor are drept scop blocarea activităţii societăţii.Astfel, conform art. 133 din Legea nr. 31/1990, intentarea acţiunii în anulare nu este suspensivă de executare a hotărârii atacate, suspendarea executării pronunţându-se prin ordonanţă preşedinţială, cu posibila obligare a reclamantului la plata unei cauţiuni. Aceste prevederi ale legii reprezintă garanţii procesuale de natură să evite introducerea şicanatorie a acţiunilor de anulare a hotărârilor adunărilor generale ale societăţilor comerciale.Cele statuate în decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenţei în această materie.De altfel, se constată că instituirea posibilităţii acţionarilor minoritari care se consideră vătămaţi printr-o hotărâre a adunării generale a acţionarilor, contrară legii sau actului constitutiv, de a o ataca în justiţie este în deplină conformitate cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, cu atât mai mult cu cât cadrul juridic instituit de legiuitor pentru exercitarea dreptului de proprietate nu trebuie să contravină intereselor generale sau intereselor particulare ale unor subiecte de drept.În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 132 alin. (5) din Legea nr. 31/1990 potrivit cărora cererea de anulare a hotărârii adunării generale a acţionarilor se va soluţiona în contradictoriu cu societatea, reprezentată prin consiliul de administraţie, respectiv prin directorat, se constată că acestea reprezintă norme de procedură, a căror instituire, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, este de competenţa exclusivă a legiuitorului, şi nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 alin. (2), (3) şi (5) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Comaliment” – S.A. din Botoşani în Dosarul nr. 5.224/40/E/2006 al Tribunalului Botoşani – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 noiembrie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Florentina Geangu_________