DECIZIE nr. 1.003 din 8 iulie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing



Augustin Zegrean – preşedinteAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorSimona Ricu – procurorPatricia Marilena Ione – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Lider Prodcarn” – S.R.L. din Alba Iulia în Dosarul nr. 719/107/2009 al Tribunalului Alba – Secţia comercială şi contencios administrativ.La apelul nominal se prezintă partea Societatea Comercială "Di-Co Total" – S.R.L. din Bucureşti, prin avocatul Luca Ion. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Societatea Comercială "Di-Co Total" – S.R.L. din Bucureşti solicită admiterea excepţiei pentru motivele invocate de autorul acesteia.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor din Constituţie invocate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 30 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 719/107/2009, Tribunalul Alba – Secţia comercială şi contencios administrativ – judecătorul-sindic a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing.Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Lider Prodcarn" – S.R.L. din Alba Iulia în cadrul procedurii falimentului.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este contrar dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, întrucât dă dreptul locatorului/finanţatorului să aprecieze unilateral cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea obligaţiilor asumate de către locatar/utilizator. Astfel, se lasă la liberul arbitru al uneia dintre părţile contractante aprecierea împrejurării dacă cealaltă parte şi-a îndeplinit sau nu obligaţiile contractual asumate.Tribunalul Alba – Secţia comercială şi contencios administrativ – judecătorul-sindic consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că părţile contractului de leasing se află, în mod evident, în situaţii diferite, astfel că tratamentul juridic diferenţiat este justificat.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctul de vedere solicitat cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, înscrisurile depuse la dosar de către părţi, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 12 ianuarie 2000, dispoziţii potrivit cărora: „Dacă în contract nu se prevede altfel, în cazul în care locatarul/utilizatorul nu execută obligaţia de plată integrală a ratei de leasing timp de două luni consecutive, calculate de la scadenţa prevăzută în contractul de leasing, locatorul/finanţatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat să restituie bunul şi să plătească toate sumele datorate, până la data restituirii în temeiul contractului de leasing.”Autorul excepţiei consideră că textul de lege criticat este contrar dispoziţiilor art. 16 din Constituţie referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate nu fac altceva decât să prevadă consecinţele pe care le atrage nerespectarea obligaţiilor ce decurg din contractul de leasing de către locatar/utilizator. În aceste condiţii, faptul că locatorul/finanţatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat să restituie bunul şi să plătească toate sumele datorate, până la data restituirii în temeiul contractului de leasing, nu are semnificaţia creării unei situaţii privilegiate pentru locator/finanţator, ci a restabilirii unei situaţii legale, acceptate de către părţi la încheierea contractului.De altfel, aşa cum precizează chiar textul de lege criticat, aceste dispoziţii se aplică "dacă în contract nu se prevede altfel", părţile având posibilitatea de a opta şi pentru clauze pe care le consideră mai favorabile.Cât priveşte susţinerea că locatorul/finanţatorul ar putea rezilia contractul şi în condiţiile în care nu există împrejurările de fapt care să justifice acest lucru, Curtea reţine că locatarul/utilizatorul se poate adresa justiţiei pentru a se constata dacă au fost sau nu respectate clauzele contractuale.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Lider Prodcarn” – S.R.L. din Alba Iulia în Dosarul nr. 719/107/2009 al Tribunalului Alba – Secţia comercială şi contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește