DECIZIE nr. 1.001 din 6 noiembrie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1), (1^1) şi(1^2) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorCristina Cătălina Turcu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1), (1^1) şi (1^2) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale, excepţie ridicată de Asociaţia Liana PAS din Venus în Dosarul nr. 170/1/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia comercială.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 30 octombrie 2007, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 6 noiembrie 2007.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 30 mai 2007, pronunţată în Dosarul nr. 170/1/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (1), (1^1)şi (1^2) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale.Excepţia a fost ridicată într-o cauză având ca obiect recursul împotriva unei decizii prin care s-a dispus rezoluţiunea unui contract de vânzare-cumpărare de acţiuni.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se consideră că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece, contrar principiului separaţiei puterilor în stat, legiuitorul se substituie părţilor în modificarea unor clauze contractuale. Încălcând şi principiul neretroactivităţii legilor, textele criticate modifică o serie de contracte încheiate în perioadele anterioare intrării sale în vigoare, substituind drepturile şi obligaţiile convenite la încheierea contractelor cu drepturi şi obligaţii noi şi creând pe această cale o situaţie avantajoasă numai pentru una din părţi, respectiv pentru A.V.A.S. Vânzătorul este avantajat faţă de cumpărător, prin efectul art. 21 alin. (1), (1^1) şi (1^2) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002, încălcându-se dreptul de proprietate al celui din urmă, care este lipsit totodată de mijloacele legale de apărare în justiţie.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia comercială nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în sensul în care a statuat Curtea în jurisprudenţa sa.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale, potrivit jurisprudenţei Curţii în materie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile apărătorului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Titlul Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 a fost modificat prin art. I pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 19 iulie 2005, având următorul cuprins: „Ordonanţă privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale.”Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 21 alin. (1), (1^1) şi (1^2) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002, cu modificările şi completările aduse prin art. I pct. 32 şi 33 din Legea nr. 506/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 26 iulie 2002. Acestea au următorul cuprins:Art. 21: "(1) În cazul desfiinţării contractului pe cale convenţională sau judiciară Autoritatea va reţine de la cumpărător toate sumele achitate de acesta în contul contractului, reprezentând, după caz, avans, rate, dobânzi, penalităţi achitate cu orice titlu, până la desfiinţarea acestuia.(1^1) În cazul desfiinţării contractului pe cale convenţională sau judiciară, pentru prejudicii cauzate Autorităţii, cumpărătorul este obligat la plata daunelor-interese constituite din:a) sumele reprezentând dobânzile şi penalităţile datorate pentru ratele scadente şi neachitate până la data desfiinţării contractului, precum şi penalităţile datorate ca urmare a neîndeplinirii celorlalte obligaţii contractuale; … b) sumele reprezentând dividendele încasate de cumpărător în perioada de valabilitate a contractului; … c) sumele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2001 privind recuperarea onorariilor de succes plătite consultanţilor de către Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului în cadrul Programului pentru Ajustarea Sectorului Privat (PSAL). … (1^2) Prevederile alin. (1) şi (1^1) se aplică şi proceselor în curs de judecată având ca obiect desfiinţarea contractului, începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe."Excepţia este raportată la prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept şi alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1) şi (2) referitor la accesul liber la justiţie, ale art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate şi alin. (8) privind interzicerea confiscării averii dobândite licit, ale art. 45 privind libertatea economică, ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 135 alin. (1) referitor la caracterul economiei României şi alin. (2) lit. a) privind libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, ale art. 136 alin. (5) referitor la caracterul inviolabil al proprietăţii private, ale art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 17 privind protecţia şi garantarea dreptului de proprietate din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi la cele ale art. 1 privind protecţia proprietăţii din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia, Curtea constată că asupra constituţionalităţii art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 s-a pronunţat, prin numeroase decizii.Astfel, prin Decizia nr. 460 din 1 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 22 iunie 2006, Curtea a reţinut, în esenţă, următoarele: prevederile legale criticate nu contravin principiului neretroactivităţii legii, statuat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât nu conţin nicio dispoziţie cu caracter retroactiv, urmând a-şi găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002; pe de altă parte, o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.Totodată, prin aceeaşi decizie, Curtea a statuat că textele de lege criticate nu conţin norme contrare dreptului de acces liber la instanţă.Pentru motivele înfăţişate în decizia anterior menţionată nu poate fi reţinută nici încălcarea art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 faţă de art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, Curtea Constituţională a reţinut, prin Decizia nr. 544 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015 din 16 noiembrie 2005, că acestea nu contravin principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice.De asemenea, prin Decizia nr. 189 din 27 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 7 iunie 2004, Curtea Constituţională a constatat conformitatea dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 cu art. 44 din Constituţie, art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, reţinând că dreptul de proprietate al cumpărătorului nu este încălcat, întrucât textele legale criticate nu dispun transferul unor bunuri, acestea referindu-se la răspunderea cumpărătorului în cazul neexecutării obligaţiilor sale, precum şi la stabilirea daunelor-interese datorate.Pentru aceleaşi motive nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea art. 136 alin. (5) din Constituţie.Curtea observă, cu acest prilej, că prevederile legale criticate nu aduc atingere nici dispoziţiilor art. 45 şi art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie, deoarece accesul liber al persoanei la o activitate economică este garantat, în condiţiile legii, iar statul asigură libertatea comerţului şi protecţia concurenţei loiale prin crearea unui cadru legislativ favorabil. În speţă, Statul şi-a îndeplinit obligaţiile constituţionale prin adoptarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002, care, aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa Curţii, este în acord cu principiile Legii fundamentale.Aşa fiind, nu poate fi reţinută nici critica referitoare la încălcarea art. 1 alin. (3) şi (4) din Constituţie, iar dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală nu sunt incidente în speţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1), (1^1) şi (1^2) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale, excepţie ridicată de Asociaţia Liana PAS din Venus în Dosarul nr. 170/1/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 noiembrie 2007.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește