DECIZIE nr. 1.000 din 7 octombrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorClaudia Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Călin Raita în Dosarul nr. 4.698/271/2007 al Judecătoriei Oradea.La apelul nominal răspunde partea Inspectoratul Judeţean în Construcţii Bihor, prin consilier juridic Ada Marinescu, cu împuternicire de reprezentare juridică depusă la dosar, lipsind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţii prezente, care susţine că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, motiv pentru care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. Depune concluzii scrise.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, menţionând că aceasta are caracter inadmisibil, întrucât autorul său nu demonstrează pretinsa relaţie de contrarietate dintre textul de lege criticat şi normele fundamentale invocate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 24 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 4.698/271/2007, Judecătoria Oradea a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.Excepţia a fost ridicată de Călin Raita într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea unei plângeri contravenţionale.În motivarea excepţiei autorul acesteia arată că dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 încalcă dreptul la un proces echitabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituţie. În acest sens, susţine că, din coroborarea prevederilor art. 27 din Legea nr. 50/1991, art. 15 şi ale art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, rezultă că funcţionarii Inspectoratului de Stat în Construcţii „au atribuţiuni numai de constatare a contravenţiilor, nu şi de aplicare a sancţiunilor”. Or, textul legal criticat le conferă acestora competenţe privind dispunerea măsurilor şi a sancţiunilor prevăzute de lege, ceea ce este de natură „să genereze confuzie între competenţele de constatare şi cele de aplicare a sancţiunilor” şi să creeze o stare conflictuală faţă de reglementările legale indicate mai sus.Judecătoria Oradea apreciază că textul de lege criticat nu încalcă prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie. Chiar dacă o eventuală interpretare restrictivă a dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 50/1991 coroborat cu art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 ar putea genera confuzie între competenţele de constatare şi cele de aplicare a sancţiunilor, aceasta nu va putea duce sub nicio formă la încălcarea dreptului fundamental al petentului la un proces echitabil şi judecarea într-un termen rezonabil, atât timp cât, indiferent de organul care constată şi aplică sancţiunea contravenţională, petentul are posibilitatea de a se adresa justiţiei pe calea plângerii contravenţionale, conform prevederilor legale.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, cu următorul conţinut:"(1) Controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii se exercită de Inspectoratul de Stat în Construcţii, pe întregul teritoriu al ţării, şi de inspectoratele teritoriale ale acestuia, care dispun măsurile şi sancţiunile prevăzute de prezenta lege."Autorul excepţiei consideră că textul de lege menţionat încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.Examinând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea Constituţională constată că acestea nu sunt întemeiate.Prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii instituie în sarcina Inspectoratului de Stat în Construcţii şi formaţiunilor sale teritoriale atribuţiile de a efectua controlul sub aspectul amenajării teritoriului, urbanismului şi de a autoriza executarea lucrărilor de construcţii şi conferă totodată competenţa de a dispune măsurile şi sancţiunile prevăzute de această lege. Prin urmare, Curtea constată că textul de lege criticat nu conţine în cuprinsul său nicio reglementare care să împiedice într-un fel sau altul exercitarea neîngrădită a dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, acesta concretizându-se în asigurarea accesului liber la instanţă şi a tuturor garanţiilor procesuale ce condiţionează într-un stat democratic procesul echitabil.În plus, Curtea observă că, deşi invocă prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie ca fiind încălcate, autorul excepţiei nu formulează niciun fel de argument în acest sens, critica sa axându-se în schimb pe indicarea unor texte din Legea nr. 50/1991 şi din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, faţă de care apreciază că se produce o confuzie prin aplicarea textului de lege criticat.Aşa fiind, Curtea reţine, pe de o parte, că prin conţinutul său critica de neconstituţionalitate nu este motivată sub aspectul pretinsului raport de contrarietate dintre textul legal criticat şi norma constituţională invocată, ceea ce contravine art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, Curtea reaminteşte că exercitarea controlului de constituţionalitate se efectuează prin raportare la texte fundamentale din Constituţie şi acte juridice internaţionale la care România este parte, şi nu prin raportare la reglementări legale în vigoare. Totodată, aspectele privind pretinse necorelări dintre normele aceluiaşi act normativ sau ale altuia nu pot constitui obiect al controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, aşa cum nici interpretarea legislaţiei în vigoare, aplicabilă unui anumit domeniu, nu aparţine competenţei Curţii.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Călin Raita în Dosarul nr. 4.698/271/2007 al Judecătoriei Oradea.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 octombrie 2008.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia Margareta Krupenschi––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește