DECIZIA nr. XX din 12 iunie 2006

cu privire la modul de sesizare a instanţei în cazul infracţiunii de tulburare de posesie prevăzute în art. 220 din Codul penal



Dosar nr. 8/2006Sub preşedinţia doamnei judecător Lidia Bărbulescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la modul de sesizare a instanţei în cazul infracţiunii de tulburare de posesie prevăzute în art. 220 din Codul penal, astfel cum a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din titlul IX al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiind prezenţi 84 de judecători din totalul de 113 aflaţi în funcţie.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se stabili că, pentru infracţiunea de tulburare de posesie prevăzută în art. 220 din Codul penal, astfel cum a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din titlul IX al Legii nr. 247/2005, sesizarea instanţei se face din oficiu, prin rechizitoriu.SECŢIILE UNITE,deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:În practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la modul de sesizare a instanţei în cazul infracţiunii de tulburare de posesie prevăzute în art. 220 din Codul penal, în conţinutul ce i s-a dat prin articolul unic pct. 2 din titlul IX al Legii nr. 247/2005.Astfel, unele instanţe, invocând prevederile art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, au apreciat că în cazul infracţiunii de tulburare de posesie prevăzute în art. 220 din Codul penal, modificat prin Legea nr. 247/2005, plângerea prealabilă se adresează direct instanţei de judecată dacă făptuitorul este cunoscut.Alte instanţe, dimpotrivă, s-au pronunţat în sensul că o atare plângere trebuie adresată organelor de cercetare penală, instanţele putând fi sesizate cu judecarea infracţiunii de tulburare de posesie prevăzute în art. 220 din Codul penal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005, numai prin rechizitoriu emis de procuror.Aceste din urmă instanţe au interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.Prin art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală se prevede că, dacă făptuitorul este cunoscut, plângerea prealabilă se adresează instanţei de judecată şi în cazul infracţiunii prevăzute în art. 220 din Codul penal.Această prevedere însă nu poate avea aplicabilitate decât până la data modificării aduse art. 220 din Codul penal prin Legea nr. 247/2005.Într-adevăr, anterior acestei modificări, prin alin. 4 al art. 220 din Codul penal se prevedea că, în cazul infracţiunii de tulburare de posesie, "acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate", dacă imobilul se afla în posesia unei persoane private, precum şi că "împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală".Dar, în urma modificării ce i s-a adus prin articolul unic pct. 2 din titlul IX al Legii nr. 247/2005, alin. 1, 2, 3 şi 4 ale art. 220 din Codul penal au dobândit următorul cuprins:"Ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, a unui imobil aflat în posesia altuia, fără consimţământul acestuia sau fără aprobare prealabilă primită în condiţiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.Dacă fapta prevăzută în alin. 1 se săvârşeşte prin violenţă sau ameninţare ori prin desfiinţarea semnelor de hotar, a reperelor de marcare, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.Dacă fapta prevăzută în alin. 2 se săvârşeşte de două sau mai multe persoane împreună, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani.Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală."Din examinarea acestui nou conţinut al art. 220 din Codul penal rezultă că, în prezent, punerea în mişcare a acţiunii penale, pentru infracţiunea prevăzută în acest text de lege, nu mai este condiţionată de plângerea prealabilă a persoanei vătămate.Or, în raport cu această nouă reglementare, potrivit căreia punerea în mişcare a acţiunii penale, pentru infracţiunea prevăzută de art. 220 din Codul penal, nu mai este condiţionată de plângerea prealabilă a persoanei vătămate, dispoziţiile art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, referitoare la obligativitatea adresării plângerii prealabile instanţei de judecată, în cazul unei atare infracţiuni, au rămas fără aplicare.Aşa fiind, modificarea adusă art. 220 din Codul penal prin Legea nr. 247/2005 impune să se considere că în cazul infracţiunii de tulburare de posesie, prevăzută în acest articol de lege, este obligatorie efectuarea urmăririi penale, iar instanţa de judecată nu poate fi sesizată decât prin rechizitoriu emis de procuror.O asemenea concluzie este impusă şi de reglementarea de ansamblu, vădit mai severă, dată conţinutului infracţiunii de tulburare de posesie în urma modificărilor aduse art. 220 din Codul penal prin Legea nr. 247/2005. Această nouă reglementare subliniază că legiuitorul, reapreciind gradul de pericol social al infracţiunii respective, a înţeles să-l agraveze prin stabilirea de noi limite de pedeapsă, mai mari, precum şi prin înlăturarea condiţiei referitoare la necesitatea plângerii prealabile adresate instanţei de judecată, menţinând totodată, faţă de specificul unei atare infracţiuni, posibilitatea ca răspunderea penală să fie înlăturată în urma împăcării părţilor.În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 414^2 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili că pentru infracţiunea de tulburare de posesie prevăzută în art. 220 din Codul penal, astfel cum a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din titlul IX al Legii nr. 247/2005, sesizarea instanţei se face din oficiu, prin rechizitoriu emis de procuror.PENTRU ACESTE MOTIVEÎn numele legiiDECID:Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Stabilesc că pentru infracţiunea de tulburare de posesie prevăzută în art. 220 din Codul penal, astfel cum a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din titlul IX al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, sesizarea instanţei se face din oficiu, prin rechizitoriu.Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 2 din Codul de procedură penală.Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 iunie 2006.VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢIDE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,LIDIA BĂRBULESCUPrim-magistrat-asistent,Victoria Maftei–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește