DECIZIA nr. 98 din 25 februarie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României și ale art. 2 lit. G și H din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 954/2015, excepție ridicată de Adrian Mitu în Dosarul nr. 7.123/3/2017 (număr format vechi 4.019/2017) al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 134D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde domnul avocat Rareș Guță, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, pentru autorul excepției. Lipsește cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 216/2015, astfel cum a fost formulată. În acest sens susține că dispozițiile de lege criticate instituie un tratament discriminatoriu între personalul diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe și personalul diplomatic din cadrul celorlalte instituții. Potrivit art. 16 din Constituție, precum și jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu are o justificare obiectivă și rezonabilă. Or, în speță, situația diferă doar în ceea ce privește angajatorul, deoarece se instituie o diferență între personalul diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe și personalul diplomatic din cadrul celorlalte instituții. Cât privește dispozițiile criticate din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. G și H din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 954/2015, și de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 216/2015, considerând că această reglementare reprezintă o opțiune a legiuitorului. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 16 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.123/3/2017 (număr format vechi 4.019/2017), Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 216/2015 și ale art. 2 lit. G și H din Hotărârea Guvernului nr. 954/2015. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de apelantul Adrian Mitu în cadrul soluționării apelului declarat împotriva Sentinței civile nr. 4.340 din 13 iunie 2017, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care s-a respins acțiunea având ca obiect „obligație de a face“, și anume obligarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat de a-i elibera o adeverință-tip, potrivit art. 9 alin. (3) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 954/2015, adeverință necesară acordării pensiei de serviciu. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 4 și 16. În acest sens arată că, începând cu anul 1980 a lucrat în întreprinderi de comerț exterior, iar din anul 1987 până în anul 2005 a activat la Ministerul Comerțului Exterior, sub diversele sale denumiri, iar din anul 2001 a făcut parte din Corpul diplomatic și consular al Ministerului Afacerilor Externe. După ce s-a adresat Ministerului Economiei și a solicitat adeverința pentru stabilirea pensiei de serviciu prevăzută de Legea nr. 216/2015, acesta i-a respins cererea, întrucât nu avea „cel puțin 4 ani în misiuni permanente“. Or, aceste norme de lege au un caracter discriminatoriu prin raportare la prevederile art. 1 din Legea nr. 216/2015, care nu stabilesc pentru personalul diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe condiția de 4 ani în misiuni permanente. Rezultă că există o discriminare între personalul diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe (căruia nu i se solicită condiția de 4 ani în misiuni diplomatice) și personalul diplomatic din cadrul celorlalte instituții (căruia i se solicită condiția de 4 ani în misiuni diplomatice). Se invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul egalității în fața legii, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la principiul nediscriminării. În concluzie, criteriul care a stat la baza aplicării unui tratament juridic diferențiat, respectiv condițiile de acordare a pensiei de serviciu, nu poate fi unul subiectiv sau aleatoriu. Prin urmare, trebuie asigurată o egalitate de tratament în cadrul sectoarelor profesionale de securitate socială, așa cum este stipulată în Directiva Consiliului 79/7/CEE din 19 decembrie 1978 privind aplicarea treptată a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale. … 7.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la nediscriminare. În speță, justificarea diferenței de tratament juridic derivă din natura și specificul diferit al atribuțiilor exercitate de membrii Corpului diplomatic și consular al României aparținând Ministerului Afacerilor Externe, raportat la aceeași categorie de personal diplomatic și consular, dar care și-au exercitat atribuțiile în cadrul celorlalte ministere enumerate la art. 3 din Legea nr. 216/2015. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate din Hotărârea Guvernului nr. 954/2015 este inadmisibilă, întrucât numai ordonanțele sau legile pot forma obiect al controlului de constituționalitate. Totodată, consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate din Legea nr. 216/2015 este inadmisibilă, deoarece urmărește, de fapt, modificarea textelor de lege criticate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatul Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile din ședința publică ale avocatului autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 3 din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015, și ale art. 2 lit. G și H din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 954/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 14 decembrie 2015, dispoziții care au următorul cuprins:– Art. 3 din Legea nr. 216/2015:(1)De prevederile prezentei legi, în situația îndeplinirii condițiilor impuse de aceasta, beneficiază și membrii Corpului diplomatic și consular al României, cu o vechime de cel puțin 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior din Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, Ministerul Comerțului și Turismului, Ministerul Comerțului, Ministerul Industriei și Comerțului, Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Economiei și Comerțului, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul pentru întreprinderile Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, Ministerul întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, denumit în continuare Departamentul de Comerț Exterior, din care cel puțin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate.(2)Cuantumul pensiei de serviciu pentru persoanele prevăzute la alin. (1) este de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării în funcția de execuție deținută de acestea în administrația centrală a Departamentului de Comerț Exterior și sporurile avute în ultima lună de activitate în administrația centrală a Departamentului de Comerț Exterior, înainte de data pensionării, care nu au fost incluse în salariul de bază și care sunt prevăzute de legea salarizării în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu stabilite în condițiile prezentei legi. (3)De pensia de serviciu prevăzută de prezenta lege, în condițiile prevăzute la alin. (1), beneficiază și persoanele pensionate din Departamentul de Comerț Exterior care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de pensie din sistemul public de pensii.(4)Cuantumul pensiei de serviciu pentru persoanele prevăzute la alin. (3) este de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar similar în plată, corespunzător funcției de execuție deținute de acestea în administrația centrală a Departamentului de Comerț Exterior la data încetării activității, și sporurile avute în ultima lună de activitate în administrația centrală a Departamentului de Comerț Exterior, care nu au fost incluse în salariul de bază și care sunt prevăzute de legea salarizării în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu stabilite în condițiile prezentei legi. … – Art. 2 lit. G și H din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015: „Categoriile de persoane prevăzute de Lege care beneficiază de pensie de serviciu sunt următoarele: […] G. Membrii Corpului diplomatic și consular al României cu o vechime de cel puțin 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior, din care cel puțin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate, care au împlinit vârsta de 60 de ani, având următoarele funcții de încadrare: […]; H. Persoanele prevăzute la lit. G pensionate din Departamentul de Comerț Exterior anterior datei de 21 august 2015, care beneficiază de o categorie de pensie din sistemul public de pensii, au împlinit vârsta de 60 de ani și au o vechime de cel puțin 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior, din care cel puțin 4 ani în misiuni permanente, cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate;“.  …  … 13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni și în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 954/2015, Curtea reține că acestea nu pot forma obiect al controlului de constituționalitate efectuat de Curtea Constituțională. Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) teza întâi din Constituție, Curtea Constituțională „hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial;“. În aplicarea acestei dispoziții constituționale, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, prevede că instanța de contencios constituțional „decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. Așadar, hotărârile Guvernului nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate, astfel că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. G și H din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 954/2015, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. Curtea mai reține că instanța de judecată a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea acestei excepții, contrar prevederilor art. 29 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora: „Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale.“ … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 216/2015, Curtea reține că acestea reglementează acordarea pensiei de serviciu, pe lângă persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din lege, și membrilor Corpului diplomatic și consular al României, cu o vechime de cel puțin 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior din Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, Ministerul Comerțului și Turismului, Ministerul Comerțului, Ministerul Industriei și Comerțului, Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Economiei și Comerțului, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, denumit în continuare Departamentul de Comerț Exterior, „din care cel puțin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate“. Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 216/2015, membrii Corpului diplomatic și consular al României cu o vechime de cel puțin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum și personalul încadrat pe funcții de execuție specifice se pot pensiona la cerere și pot beneficia la împlinirea vârstei de 60 de ani de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării în funcția de execuție deținută în administrația centrală, la care se adaugă indemnizațiile și sporurile avute în ultima lună de activitate în administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe înainte de data pensionării. … 16.Autorul excepției susține că dispozițiile art. 3 din Legea nr. 216/2015 au un caracter discriminatoriu prin raportare la prevederile art. 1 din Legea nr. 216/2015, care nu stabilesc pentru personalul diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe condiția de 4 ani în misiuni permanente, instituind astfel o discriminare între personalul diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe (căruia nu i se solicită condiția de 4 ani în misiuni diplomatice) și personalul diplomatic din cadrul celorlalte instituții (căruia i se solicită condiția de 4 ani în misiuni diplomatice). Cu privire la aceste susțineri, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale constante, de principiu, pensia de serviciu se acordă unor categorii socioprofesionale supuse unui statut special, respectiv persoanelor care în virtutea profesiei, meseriei, ocupației sau calificării își formează o carieră profesională în acel domeniu de activitate și sunt nevoite să se supună unor exigențe inerente carierei profesionale asumate atât pe plan profesional, cât și personal (Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016, paragraful 50). Totodată, în conformitate cu prevederile constituționale, condițiile de exercitare a dreptului la pensie, a celorlalte drepturi de asigurări sociale și a altor forme de asistență socială sunt stabilite de lege. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească și să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora. De asemenea, în considerarea situației specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate prin condiții și criterii de acordare derogatorii și printr-un mod de calcul și cuantum diferite ale pensiilor (Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007). … 17.Referitor la conținutul normativ al art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). … 18.Având în vedere această jurisprudență, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu instituie discriminări între personalul diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe (căruia nu i se solicită condiția de 4 ani în misiuni diplomatice) și personalul diplomatic din cadrul celorlalte instituții (căruia i se solicită condiția de 4 ani în misiuni diplomatice), deoarece aceste două categorii de personal nu se află în aceeași situație juridică, iar legiuitorul poate institui condiții diferite pentru acordarea pensiei de serviciu unor categorii diferite de personal, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii de personal să aibă semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. G și H din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 954/2015, excepție ridicată de Adrian Mitu în Dosarul nr. 7.123/3/2017 (număr format vechi 4.019/2017) al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 3 din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 februarie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. Valer Dorneanu
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește