DECIZIA nr. 97 din 7 martie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. a) și art. 83 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, precum și a celor ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, excepție ridicată de Titus Liviu Pașca în Dosarul nr. 11.579/3/2014 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.702D/2015. … 2.La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Pentru partea Agenția Națională de Integritate, răspunde domnul Vladimir Alexandru Ciobanu, consilier juridic cu delegație la dosar. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu sunt rezultatul unui paralelism legislativ, ci reglementează situații distincte. Pe de-o parte, art. 83 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 conține o dispoziție tranzitorie și se aplică deputaților și senatorilor aflați în exercitarea mandatului la momentul adoptării legii, pentru a putea ieși din situația de incompatibilitate, optând între mandatul de parlamentar și funcția care generează incompatibilitatea. Pe de altă parte, art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 reglementează cu privire la situația în care mandatele sunt validate, iar deputații sau senatorii dețin anterior o funcție incompatibilă cu aceste calități, acordând posibilitatea acestora de a ieși din situația de incompatibilitate într-un termen mai scurt decât cel reglementat de art. 83 alin. (2) din Legea nr. 161/2003. Termenul „demisie“ are semnificația încetării activității sau funcției care creează starea de incompatibilitate, iar art. 87 din Legea nr. 161/2003 nu are legătură cu soluționarea cauzei, deoarece reglementează cu privire la aleșii locali. Arată, de asemenea, că prin Decizia nr. 869 din 10 decembrie 2015, Curtea a respins ca inadmisibilă o excepție cu obiect similar. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003, precum și a celor ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, făcând referire la practica Curții Constituționale. Cu privire la dispozițiile art. 87 din Legea nr. 161/2003, apreciază că se impune respingerea excepției ca inadmisibilă, deoarece acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 10 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 11.579/3/2014 Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) și (2) și art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, precum și a dispozițiilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor. Excepția a fost ridicată de Titus Liviu Pașca într-o cauză având ca obiect anularea raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate în temeiul art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că prevederile criticate cuprind norme juridice lipsite de claritate, precizie și previzibilitate. Legislația și procedura de autorizare a societăților comerciale în vigoare în anul 1993, când a fost înființată societatea în care autorul a fost administrator, nu făceau referire în mod expres la numirea unui administrator, și nu precizau durata mandatului său. Intervenția unor acte legislative ulterioare, prin care s-au reglementat incompatibilități, în care nu se face o trimitere clară la celelalte acte normative cu aplicabilitate incidentă care s-au succedat în timp, cum e legislația societăților comerciale, determină caracterul imprecis și neclar al textelor de lege criticate. … 7.Cea de-a doua categorie de texte de lege criticate pentru neconstituționalitate, și anume art. 83 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 și art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 se referă la prevederi care, deși reglementează aceeași situație juridică, au un conținut diferit, stabilind termene diferite pentru evitarea stării de incompatibilitate, ceea ce determină o incertitudine gravă cu privire la modul în care destinatarul normei juridice poate acționa pentru a evita starea de incompatibilitate. O altă sursă de imprevizibilitate este generată de folosirea termenului de „demisie“/„a demisiona“. … 8.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 9.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 este inadmisibilă, deoarece acestea nu au incidență în cauză. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 și art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, se apreciază că aceasta este neîntemeiată, deoarece primul text de lege criticat reprezintă o normă tranzitorie, aplicabilă în momentul intrării în vigoare a actului normativ. Procedura de urmat în cazul deputatului sau al senatorului care la data intrării în exercițiul mandatului se află într-o situație de incompatibilitate, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 96/2006, este reglementată de art. 17 din acest act normativ. Cu referire la termenul de „demisie“, textul criticat nu creează confuzii, acesta fiind interpretat în sensul încetării calității deținute în activitatea generatoare de incompatibilitate, ori, după caz, în exercitarea demnității publice, ceea ce constituie o chestiune de aplicare a legii, nicidecum de incompatibilitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 83 alin. (1) și (2) și art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, precum și cele ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, în forma republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 22 mai 2015. În realitate, din concluziile autorului excepției, Curtea reține că unul dintre textele de lege criticate este art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003, iar nu art. 87 alin. (1) lit. a) din acest act normativ. Ulterior sesizării Curții, Legea nr. 96/2006 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2016, art. 17 alin. (1) păstrând soluția legislativă criticată și numerotarea. … 14.Prin urmare, Curtea se va pronunța asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) lit. a) și art. 83 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003, precum și asupra celor ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, care au următorul cuprins:– Art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003: (1)Calitatea de deputat și senator este, de asemenea, incompatibilă cu:a)funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, precum și la instituțiile publice; …  … – Art. 83 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003: (1)Deputatul sau senatorul care la data intrării în vigoare a prezentului titlu se află în una dintre incompatibilitățile prevăzute de art. 81 și 82 va informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care face parte.(2)În termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta între mandatul de parlamentar și funcția care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre funcții. … – Art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006: „(1) Deputatul sau senatorul care, la data intrării în exercițiul mandatului, se află în una dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute în prezentul statut sau în alte legi speciale are la dispoziție un termen de 15 zile pentru a notifica Biroul permanent al Camerei din care face parte cu privire la starea sa de incompatibilitate. După expirarea acestui termen, deputatul sau senatorul va opta, în termen de 30 de zile, între mandatul de deputat sau de senator și funcția ori funcțiile incompatibile, demisionând potrivit opțiunii sale. Demisia deputatului sau a senatorului se aduce la cunoștința Biroului permanent al Camerei din care acesta face parte.“ …  … 15.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele de lege criticate aduc atingere dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. … 16.Curtea observă că pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 este formulată din perspectiva în care legislația și procedura de autorizare a societăților comerciale, în vigoare în anul 1993, când a fost înființată societatea în care autorul a fost administrator, nu făcea referire în mod expres la numirea unui administrator și nu preciza durata mandatului său. Autorul arată că intervenția unor acte legislative ulterioare, prin care s-au reglementat incompatibilități, în care nu se face o trimitere clară la celelalte acte normative cu aplicabilitate incidentă, care s-au succedat în timp, cum e legislația societăților comerciale, determină caracterul imprecis și neclar al art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că asupra unor critici similare s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 869 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, ale cărei considerente și soluție sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză. … 18.Curtea observă că pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 este formulată din perspectiva în care legislația și procedura de autorizare a societăților comerciale, în vigoare în anul 1993, când a fost înființată societatea în care autorul a fost administrator, nu făcea referire în mod expres la numirea unui administrator și nu preciza durata mandatului său. Autorul arată că intervenția unor acte legislative ulterioare, prin care s-au reglementat incompatibilități, în care nu se face o trimitere clară la celelalte acte normative cu aplicabilitate incidentă care s-au succedat în timp, cum e legislația societăților comerciale, determină caracterul imprecis și neclar al art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003. … 19.Analizând aceste critici, Curtea reține că aspectele invocate de autorul excepției vizează, în realitate, interpretarea și aplicarea legii, operațiuni care constituie atributul instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei. Asupra calității unei persoane de „administrator“ al unei societăți se poate pronunța numai instanța de judecată, învestită cu soluționarea contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate. Acestea sunt operațiuni de interpretare și aplicare a legii, care excedează competenței Curții Constituționale. … 20.Cât privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 și a celor ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea constată că aceasta este formulată din perspectiva unui pretins paralelism legislativ, autorul excepției susținând că prin aceste prevederi, cuprinse în legi distincte, este reglementată aceeași situație juridică. Curtea reține că normele legale criticate se referă la situații juridice distincte în timp, ceea ce justifică și reglementări diferite. Pe de-o parte, prevederile art. 83 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 vizează situația deputatului sau senatorului care la data intrării în vigoare a Legii nr. 161/2003 se află în una dintre incompatibilitățile prevăzute de art. 81 sau art. 82 din lege, urmând să acționeze conform legii, și anume să informeze în termen de 15 zile Biroul permanent al Camerei din care face parte, iar în termen de 60 de zile de la expirarea termenului de 15 zile să opteze între mandatul de parlamentar și funcția care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre funcții. Pe de altă parte, prevederile art. 17 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 96/2006 se referă la o situație distinctă, și anume aceea a deputatului sau senatorului care, la data intrării în exercițiul mandatului, ulterioară datei intrării în vigoare a acestui act normativ, se află în una dintre situațiile de incompatibilitate, urmând să acționeze conform legii, respectiv să notifice în termen de 15 zile Biroul permanent al Camerei din care face parte cu privire la starea sa de incompatibilitate, iar, după expirarea acestui termen, deputatul sau senatorul să opteze, în termen de 30 de zile, între mandatul de deputat sau de senator și funcția ori funcțiile incompatibile, demisionând potrivit opțiunii sale. Așadar, distingând între situația în care deputatul/senatorul se află în stare de incompatibilitate în timpul exercitării mandatului, după intrarea în vigoare a Legii nr. 161/2003, și aceea a mandatelor care vor începe după intrarea în vigoare a Legii nr. 96/2006, Curtea constată că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate sunt norme clare, precise, previzibile, fără a putea fi considerate de natură a genera dificultăți de interpretare. … 21.Așa fiind, constatând și în acest caz că, prin prisma criticilor formulate, autorul excepției sesizează, cu precădere, aspecte privind interpretarea și aplicarea legii, Curtea urmează să respingă excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă. … 22.Totodată, referitor la critica privind utilizarea noțiunii de „demisie“ în cuprinsul textelor de lege criticate, Curtea observă că aceasta reprezintă strict o problemă de tehnică legislativă, sub aspectul alegerii noțiunilor cu care legea operează, fără a avea însă relevanță constituțională. Semnificația în cauză a termenului „demisie“, utilizat de legiuitor potrivit regulilor stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, care recomandă folosirea unor noțiuni generale, cuprinzătoare, este clară și neechivocă, în sensul de încetare, de către senator sau deputat, a activității desfășurate în calitate de administrator al unei societăți comerciale. … 23.În final, referitor la invocarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că acestea nu au incidență în soluționarea prezentei excepții de neconstituționalitate. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Titus Liviu Pașca în Dosarul nr. 11.579/3/2014 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 82 alin. (1) lit. a) și art. 83 alin. (1) și (2) și din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, precum și cele ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 martie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește