DECIZIA nr. 96 din 5 martie 2024

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 29/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 945 din 20 septembrie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 131
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 131
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 51
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 131
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 51
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LALEGE 367 19/12/2022 ART. 189
ART. 11REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 131
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 131
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 134
ART. 14REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 229
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 198
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 199
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 200
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 201
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 208
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 209
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 210
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 211
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 212
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 213
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 214
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 215
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 216
ART. 17REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 266
ART. 17REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 267
ART. 17REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 268
ART. 17REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 269
ART. 17REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 270
ART. 17REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 271
ART. 17REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 272
ART. 17REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 273
ART. 17REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 274
ART. 17REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 275
ART. 20REFERIRE LAOG 27 30/01/2002
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Patricia-Marilena Ionea – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 131 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011. Excepția a fost ridicată de Ion Șută în Dosarul nr. 2.025/30/2019* al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.602D/2020.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Consideră că nu există nicio legătură între dreptul la petiționare cu interzicerea imixtiunii autorităților publice în materia contractelor de muncă.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 17 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.025/30/2019*, Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 131 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011. Excepția a fost ridicată de Ion Șută într-o cauză având ca obiect cererea privind obligarea Inspectoratului Teritorial de Muncă al Județului Timiș la efectuarea unui control asupra modului în care angajatorul a stabilit salariile și a modului în care au fost respectate prevederile contractului colectiv de muncă.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că, potrivit prevederilor art. 51 din Constituție, dreptul constituțional de petiționare include obligația autorităților publice de a răspunde la petițiile primite, iar sensul acestei obligații nu poate fi decât acela al comunicării unui răspuns adecvat, care, pe de o parte, trebuie să acopere în totalitate conținutul petiției și, pe de altă parte, trebuie să lămurească, în mod neechivoc, petiționarul dacă petiția sa este aprobată sau este respinsă de autoritatea publică. O adresă a unei autorități publice poate fi considerată „răspuns“ în sensul art. 51 din Constituție numai dacă îndeplinește în mod necesar și riguros două condiții: se referă exact la întregul conținut al petiției care a declanșat-o și determinat-o și lămurește, soluționează favorabil sau nefavorabil petiția; astfel, o soluționare formală, amorfă și evazivă a petițiilor, respectiv o soluționare care ignoră total sau parțial petițiile, prin care acestea nu sunt nici admise, nici respinse în mod clar, nu este în concordanță cu litera și cu spiritul dreptului fundamental de petiționare.6.Autorul excepției consideră că trebuie să primească un răspuns clar din care să reiasă dacă cererile pe care le-a adresat pârâtei sunt luate în considerare și sunt soluționate sau nu de către autoritate. Or, acest răspuns putea să fie dat doar în urma unui control care se efectuează de către o autoritate publică. În lipsa unui răspuns care să îndeplinească condițiile menționate, dreptul constituțional de petiționare este golit de eficiență. Dispozițiile art. 131 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 prevăd că este interzisă efectuarea unui control cu privire la contractele colective de muncă, deoarece acest control ar reprezenta o imixtiune a autorității publice în executarea contractului colectiv de muncă. Autorul excepției consideră însă că, pentru a exista o imixtiune a unei autorități publice în executarea unui contract colectiv de muncă, este obligatoriu să existe un act care să impună un anumit comportament al entității controlate în ceea ce privește executarea contractului colectiv de muncă. Efectuarea unui control și constatarea unei stări, fără a impune schimbarea modului de executare a contractului colectiv, nu reprezintă o imixtiune a autorității publice; dacă art. 131 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 interzice efectuarea controlului cu privire la contractele colective de muncă, apreciază că aceasta constituie o prevedere neconstituțională în raport cu art. 51 din Constituție.7.Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că împrejurarea că textul criticat reglementează o situație de excludere, în privința negocierii, încheierii, executării, modificării și încetării contractelor colective de muncă, a oricărei imixtiuni din partea autorităților publice, sub orice formă și modalitate, nu poate avea semnificația restricționării dreptului de petiționare garantat de dispozițiile art. 51 alin. (1) din Constituția României, conform cărora cetățenii au dreptul să se adreseze autorităților publice prin petiții formulate numai în numele semnatarilor, rațiunea unei astfel de excluderi găsindu-și explicația în natura contractelor colective de muncă. În acest sens, precizează că aceste contracte sunt convenții bilaterale încheiate între angajați și angajatori la nivel de unitate, grupuri de unități sau sectoare de activitate.8.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 131 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012. Curtea constată că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 62/2011 a fost abrogată prin art. 189 din Legea dialogului social nr. 367/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1238 din 22 decembrie 2022. Având în vedere însă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea textelor de lege cu care a fost sesizată, care au următoarea redactare:– Art. 131 alin. (2): „Este interzisă orice imixtiune a autorităților publice, sub orice formă și modalitate, în negocierea, încheierea, executarea, modificarea și încetarea contractelor colective de muncă.“12.În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 51 din Constituție privind dreptul de petiționare.13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 131 din Legea nr. 62/2011 fac parte din titlul VII, capitolul I referitor la negocierea contractului colectiv de muncă. Așa cum reiese din reglementările art. 134 din acest capitol al legii, părțile contractului colectiv de muncă sunt angajatorii și angajații, obiectul contractului privind exclusiv raporturile juridice, respectiv raporturile de muncă, în care aceștia se află. În acest sens, dispozițiile art. 1 lit. i) din Legea nr. 62/2011 definesc contractul colectiv de muncă drept convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală și reprezentanții angajaților, prin care se stabilesc clauze privind drepturile și obligațiile ce decurg din relațiile de muncă. Prin încheierea contractelor colective de muncă se urmăresc promovarea și apărarea intereselor părților semnatare, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de muncă, în vederea asigurării păcii sociale.14.În mod asemănător, art. 229 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, definește contractul colectiv de muncă drept convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală, de o parte, și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.15.În contextul arătat, dispozițiile art. 131 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 instituie interdicția imixtiunii autorităților publice, sub orice formă și modalitate, în negocierea, încheierea, executarea, modificarea și încetarea contractelor colective de muncă. Această interdicție subliniază preocuparea legiuitorului pentru a asigura faptul că, în negocierea contractului colectiv de muncă, egalitatea părților este păstrată, astfel încât echilibrul de forțe al părților acestui contract să nu fie perturbat, iar manifestarea de voință să se facă în mod liber, fără nicio constrângere ori presiune pe care, în mod intrinsec, o presupune intervenția autorității publice.16.Așa cum s-a arătat în literatura juridică de specialitate, contractul colectiv de muncă nu este un contract de adeziune, astfel că, în cadrul negocierii, părțile sunt egale și libere. De aici decurge și interdicția categorică a oricărei imixtiuni, a oricărei autorități publice, inclusiv a inspectoratului teritorial de muncă, indiferent de forma în care s-ar manifesta, în negocierea și încheierea contractului colectiv de muncă, precum și a întregii sale vieți ulterioare, până la încetarea sa. Interdicția oricărei imixtiuni nu se poate interpreta în sensul că o autoritate publică locală sau centrală nu ar putea să ofere, la cerere, informații utile pentru negocierea colectivă. În ipoteza negocierii contractului colectiv de muncă, spre deosebire de negocierea contractului individual, părțile sunt în mod real egale și nici după încheierea contractului colectiv între ele nu intervine niciun dezechilibru care să o poziționeze juridic pe una dintre ele în subordinea celeilalte. (Ștefănescu Ion Traian; Ezer Marius; Gheorghe Monica; Sorică Irina; Teleoacă-Vartolomei Brândușa; Uluitu Aurelian Gabriel; Voinescu Veronica, Legea dialogului social din 15 septembrie 2017, Universul Juridic, București)17.În situația apariției unor conflicte de muncă referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor colective de muncă, părțile interesate se pot adresa justiției, potrivit dispozițiilor art. 266-275 din Legea nr. 53/2003, precum și ale art. 198-201 și 208-216 din Legea nr. 62/2011.18.Autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile art. 131 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 contravin prevederilor art. 51 din Constituție, referitoare la dreptul la petiționare, întrucât nu permit inspectoratelor teritoriale de muncă să exercite un control asupra modului în care angajatorul a aplicat prevederile contractului colectiv de muncă.19.Analizând aceste critici, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate nu împiedică în niciun fel autoritățile publice – în acest caz inspectoratele teritoriale de muncă – să răspundă petițiilor adresate de cetățeni cu privire la cereri, reclamații, sesizări și propuneri în legătură cu rezolvarea unor probleme personale ce nu presupun calea justiției.20.De altfel, așa cum reiese din documentele dosarului, inspectoratul teritorial de muncă i-a răspuns autorului excepției, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1 februarie 2002, arătându-i însă că această autoritate nu poate exercita controlul solicitat, întrucât ar contraveni dispozițiilor art. 131 alin. (2) din Legea nr. 62/2011.21.Prin urmare, aspectele invocate de autorul excepției privesc, în realitate, chestiuni ce țin de aplicarea legii, respectiv stabilirea competenței inspectoratului teritorial de muncă de a efectua controlul solicitat, precum și respectarea dispozițiilor art. 131 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, aspecte ce revin însă competenței exclusive a instanței de judecată și care excedează controlului exercitat de instanța de contencios constituțional.22.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 131 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, excepție ridicată de Ion Șută în Dosarul nr. 2.025/30/2019* al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x