DECIZIA nr. 95 din 16 februarie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, excepție ridicată de Societatea Vitalia Salubritate Prahova – S.R.L. din localitatea Băicoi, județul Prahova, în Dosarul nr. 3/204/2018 al Judecătoriei Câmpina – Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 911D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 354D/2020, având ca obiect al excepției de neconstituționalitate prevederile art. 9 alin. (1) lit. c) și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, ridicată de Societatea ECOREC – S.A. din localitatea PopeștiLeordeni, județul Ilfov, în Dosarul nr. 77/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 911D/2018 și nr. 354D/2020, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, dispune conexarea Dosarului nr. 354D/2020 la Dosarul nr. 911D/2018, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Astfel, referitor la prevederile art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, susține că acestea cuprind norme clare și previzibile în ceea ce privește determinarea persoanei obligate să achite taxa prevăzută de textul de lege criticat. Arată, în acest sens, că prin Ordinul ministrul mediului, apelor și pădurilor nr. 2.413/2016 privind modificarea Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu au fost aduse lămuriri suplimentare cu privire la persoanele cărora le incumbă obligația de plată a taxei, precum și cu privire la modalitatea de calcul al acesteia, astfel încât susținerile autoarelor excepției reprezintă mai degrabă propuneri de lege ferenda cu privire la eventuala obligare a plății taxei de către producătorul inițial al deșeurilor, și nu de către operatorul însărcinat cu eliminarea acestora. … 7.Referitor la prevederile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, reprezentantul Ministerului Public arată că acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 850 din 13 decembrie 2018 Curtea a statuat în sensul conformității acestora cu Legea fundamentală. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:8.Prin Încheierea din 4 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3/204/2018, Judecătoria Câmpina – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de contestatoarea Societatea Vitalia Salubritate Prahova – S.R.L. din localitatea Băicoi, județul Prahova, cu ocazia judecării unei cauzei civile având ca obiect o contestație la executare formulată în contradictoriu cu intimata Administrația Fondului pentru Mediu – Direcția Generală de Administrare Fiscală – Direcție Evidență și Colectare. … 9.Prin Încheierea din 10 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 77/2/2019, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c) și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de contestatoarea Societatea ECOREC – S.A. din localitatea Popești-Leordeni, județul Ilfov, cu ocazia judecării unei cauzei civile având ca obiect anularea unui act administrativ formulată în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarele acesteia susțin că, dat fiind procentul de reciclare extrem de scăzut al deșeurilor în România și obiectivele de reciclare de atins până în anul 2020, prevăzute de Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile, prin Ordonanța Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu s-a introdus o taxă de depozitare la groapă, care a fost prorogată până în ianuarie 2017. Având în vedere deficiențele de organizare în colectarea acestei taxe, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, s-a suspendat plata taxei de depozit până la data de 1 ianuarie 2019, fără a se reglementa însă situația plăților aferente perioadei 1 ianuarie – 1 iulie 2017. Așadar, potrivit reglementării criticate, pentru perioada ianuarie – iunie 2017 se instituie numai o obligație de plată a acestei contribuții la Fondul pentru mediu, interpretarea legală, în opinia autoarelor excepției, fiind aceea că se naște această obligație fiscală cu titlu de plătitor în patrimoniul proprietarului/ administratorului depozitului numai în contextul în care a încasat aceste sume de la entitatea care a produs acele deșeuri. … 11.În ceea ce privește natura de „bun“ a sumelor prelevate de organele fiscale și de ingerința unei atare prelevări, autoarele excepției apreciază ca fiind edificatoare jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (în acest sens fiind Hotărârea dib 3 iulie 2003, pronunțată în Cauza Buffalo – S.R.L. contra Italia, și Hotărârea din 16 martie 2010, pronunțată în Cauza Belmonte împotriva Italiei). … 12.Se menționează, totodată, că responsabilitatea plății taxei de depozitare trebuie corelată cu responsabilitatea de mediu a producătorului/deținătorului de deșeuri, scopul Directivei 2008/98/CE și al Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor fiind acela de a reduce producerea de deșeuri care nu pot fi reciclate, responsabilitatea gestionării deșeurilor revenind cu prioritate producătorului și operatorului de colectare a deșeurilor. În acest context, învederează faptul că pentru perioada 1 ianuarie 2017-1 iulie 2017 nu exista o soluție legislativă clară, univocă, previzibilă care să reglementeze situația operatorilor de depozite în privința taxei de depozitare instituite prin art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, cu privire la modalitatea de recuperare a acestei taxe de la persoanele care trebuie să suporte costul eliminării finale pentru deșeurile inerte și nepericuloase. Așa fiind, apreciază că obligarea operatorului însărcinat cu depozitarea deșeurilor la plata unei taxe de depozitare, fără a se prevedea însă și mecanismul de recuperare a acestei taxe, lezează în mod grav drepturile fundamentale recunoscute și garantate de Constituție, astfel încât prevederile art. 9 alin. (1) lit. c) și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 ar trebui interpretate în sensul că obligația de plată/virare a taxei de depozit pentru deșeuri municipale de către administratorul/proprietarul depozitului către Fondul pentru mediu devine scadentă doar la momentul în care generatorul sau deținătorul de deșeuri a plătit această taxă către administratorul/proprietarul depozitului de deșeuri. … 13.În Dosarul Curții Constituționale nr. 911D/2018, Judecătoria Câmpina – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 este neîntemeiată. În acest sens, instanța de judecată arată că nu se poate susține că prevederile legale criticate sunt neclare și imprecise, suspendarea taxei fiind justificată de faptul că actuala formă a taxelor prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. c) din ordonanța de urgență criticată, cu modificările și completările ulterioare, a condus la majorarea tarifelor practicate pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților cu contravaloarea acestei obligații fiscale datorate la Fondul pentru mediu, reflectându-se asupra veniturilor populației, care, în final, va suporta această cheltuială, iar nu ca urmare a pretinselor neclarități, astfel cum susține autoarea excepției. Cu privire la încălcarea principiului accesului liber la justiție, instanța susține că autoarea excepției nu a arătat modalitatea în care acesta ar fi afectat prin reglementarea legală criticată. … 14.În Dosarul Curții Constituționale nr. 354D/2020, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța reține astfel că prevederile art. 9 alin. (1) lit. c) și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 reprezintă transpunerea în legislația națională a prevederilor art. 10 din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri, potrivit cărora statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că toate costurile determinate de instalarea și de exploatarea unui depozit de deșeuri, inclusiv, pe cât posibil, costul garanției financiare sau al echivalentului acesteia, menționat la art. 8 lit. (a) pct. (iv), precum și costurile estimative pentru închidere și operațiile posttratare pentru o perioadă de minimum 30 de ani sunt acoperite de prețul stabilit de operator pentru evacuarea oricărui tip de deșeu în depozitul respectiv. De altfel, instanța observă că în motivarea excepției de neconstituționalitate au fost prezentate argumente juridice cu privire la modificarea titularului de plată a contribuției prevăzute de reglementarea criticată, precum și nemulțumiri referitoare la legalitatea adoptării acesteia, fără a se face însă o referire concretă cu privire la eventualele vicii de neconstituționalitate. Așa fiind, apreciază că excepția de neconstituționalitate nu poate fi admisă prin raportare la argumente juridice care țin de modul de interpretare și de aplicare a prevederilor criticate, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (1) lit. c) și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1193 din 30 decembrie 2005, în redactarea modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 31/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 30 august 2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 384/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 8 ianuarie 2014, prevederi care aveau următorul conținut normativ:– Art. 9 alin. (1):Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din: […]c)taxele încasate de la proprietarii sau, după caz, administratorii de depozite pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin depozitare, în cuantumul prevăzut în anexa nr. 2;“; …  … – Art. 11 alin. (1): „Sumele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a), b), c),e), f) și s) se declară și se plătesc lunar de către persoanele juridice și fizice care desfășoară activitățile respective, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfășurat activitatea.“ …  … 19.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la claritatea și previzibilitatea normei, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, ale art. 44 raportate la art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul de proprietate privată, precum și celor ale art. 56 alin. (2) referitoare la contribuțiile financiare și așezarea justă a sarcinilor fiscale. … 20.Examinând criticile formulate, Curtea reține că, în esență, autoarele excepției invocă neconstituționalitatea reglementării criticate prin prisma faptului că pentru perioada 1 ianuarie-1 iulie 2017 nu exista o soluție legislativă univocă, clară și previzibilă, care să reglementeze situația operatorilor de depozite în privința taxei de depozitare instituite prin art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, în ceea ce privește modalitatea de recuperare a acestei taxe de la persoanele care trebuie să suporte costul eliminării finale pentru deșeurile inerte și nepericuloase, context în care susțin că obligarea operatorului însărcinat cu depozitarea deșeurilor la plata unei taxe de depozitare, fără a fi reglementat și mecanismul de recuperare a acestei taxe, lezează în mod grav drepturile fundamentale recunoscute și garantate de Constituție, invocate de autoarele excepției.  … 21.Din perspectiva evoluției cadrului legislativ prin care s-a implementat această taxă, Curtea reține că prin Ordonanța Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu s-a modificat conținutul normativ al art. 9 alin. (1) lit. c), în sensul introducerii taxei de depozitare, iar prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 384/2013 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 8 ianuarie 2014, s-a prevăzut că obligația de plată a taxei de depozitare instituite prin art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2017. Ulterior, prin art. II alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2017, legiuitorul delegat a prevăzut că plata acestei taxe se suspendă până la 1 ianuarie 2019. … 22.Curtea reține că taxa de depozitare prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, în forma redacțională criticată de autoarele excepției, a fost în vigoare pentru o perioadă de 6 luni, în intervalul 1 ianuarie-1 iulie 2017, iar în perioada de referință, prin Metodologia de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu, aprobată prin Ordinul ministrul mediului și gospodăririi apelor nr. 578/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 14 iunie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se stabilea modul de calcul al contribuțiilor, taxelor, penalităților și altor sume pe care contribuabilii/plătitorii trebuie să le declare și să le plătească la Fondul pentru mediu. … 23.Curtea observă că în contextul prorogării intrării în vigoare pentru data de 1 ianuarie 2019 a obligației de plată a taxei de depozitare, redenumită contribuție pentru economia circulară, și al modificării succesive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 19 iulie 2018, și prin Legea nr. 31/2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 14 ianuarie 2019, reglementarea criticată prevede, în prezent, că „(1) Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din (…) c) contribuția pentru economia circulară încasată de la proprietarii sau, după caz, administratorii de depozite pentru deșeurile municipale, deșeuri din construcții și desființări, destinate a fi eliminate prin depozitare, în cuantumul prevăzut în anexa nr. 2;“. … 24.În acest nou context legislativ, prin art. I pct. 3 din Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului, nr. 149/2019 privind modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 27 februarie 2019, a fost modificat art. 18 din Metodologia de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu, în sensul că în aplicarea principiului „poluatorul plătește“ și pentru implementarea instrumentului economic „plătește cât arunci“, contravaloarea contribuției prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 se suportă de către persoana fizică sau persoana juridică ce încredințează pentru eliminare finală deșeurile municipale și deșeurile din construcții și desființări. … 25.Curtea subliniază faptul că, prin modificările legislative operate, scopul legiuitorului a fost acela de a alinia legislația din România la legislația europeană în domeniul gestionării deșeurilor și de a implementa unele instrumente economice foarte importante pentru modernizarea gestionării deșeurilor din România. Astfel, instrumentele economice care au fost implementate în legislația națională au fost „plătește pentru cât arunci“, „răspunderea extinsă a producătorului“ și taxa la depozitare. Pentru a pune în aplicare instrumentele economice „plătește pentru cât arunci“ și „răspunderea extinsă a producătorului“ au fost necesare modificarea și completarea legislației în domeniu, astfel încât să fie stabilite clar responsabilitățile și obligațiile tuturor părților implicate, ținând cont inclusiv de modificările aduse prin promovarea pachetului economiei circulare.  … 26.Cu privire la legislația incidentă în domeniul analizat (în vigoare în perioada 1 ianuarie-1 iulie 2017), apreciată de autorii excepției ca fiind lipsită de claritate și previzibilitate sub aspectul cunoașterii destinatarului taxei de depozitare, Curtea constată că art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 10 mai 2005, transpune în legislația națională Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor. Curtea reține că, astfel cum s-a statuat în Hotărârea Curții de Justiție (Camera a doua) din 25 februarie 2010, pronunțată în Cauza C-172/08 – Pontina Ambiente – Srl împotriva Regione Lazio, taxa de depozitare a deșeurilor constituie un cost de exploatare, în sensul art. 10 din Directiva 1999/31/CE, iar prin modul în care a fost transpusă Directiva 1999/31/CE în legislația națională s-a creat posibilitatea operatorilor de depozite de deșeuri să ia toate măsurile necesare pentru a-și acoperi costurile prevăzute pentru exploatarea depozitului de prețul practicat de operator pentru depozitarea fiecărui tip de deșeu în acel depozit.  … 27.De asemenea, Curtea observă că Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 28 martie 2014, constituie transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008, legiuitorul național reglementând că, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește“, costurile operațiunilor de gestionare a deșeurilor se suportă de către producătorul de deșeuri sau, după caz, de deținătorul actual ori anterior al deșeurilor. … 28.În contextul celor mai sus menționate, Curtea reține că, astfel cum s-a reținut în Cauza C-172/08 – Pontina Ambiente – Srl împotriva Regione Lazio, precitată, sumele datorate operatorului unui depozit de deșeuri de către o colectivitate locală care a depozitat deșeuri intră în domeniul de aplicare al art. 3 din Directiva 2000/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 iunie 2000 privind combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale (ulterior abrogată prin Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului), astfel încât acest operator poate solicita dobânzi în caz de întârziere la plata sumelor menționate imputabilă acestei colectivități locale.  … 29.În acest context, Curtea subliniază că în scopul transpunerii Directivei 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 48 din 23 februarie 2011, precum și în scopul instituirii unor mecanisme eficiente pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată rezultând din contractele încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante, legiuitorul român a adoptat Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 2 aprilie 2013. Potrivit art. 16 din actul normativ menționat, dacă debitorul întârzie în efectuarea plății, creditorul poate obține un titlu executoriu prin procedura ordonanței de plată, prevăzută de prevederile art. 1.013-1.024 din titlul IX al Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare. … 30.Curtea menționează, de asemenea, că legea civilă oferă posibilitatea operatorilor depozitelor de deșeuri să se îndrepte cu acțiune în regres împotriva propriilor debitori, recuperând astfel orice sume le-ar fi datorate de către aceștia, o atare acțiune fiind la dispoziția celui care a fost obligat la plată ori a efectuat-o pentru o altă persoană și care urmărește înapoierea de către aceasta a sumei care, potrivit legii, este în sarcina ei. … 31.Prin urmare, Curtea apreciază ca fiind neîntemeiate criticile formulate din perspectiva faptului că în perioada 1 ianuarie-1 iulie 2017 nu exista niciun mecanism de recuperare a sumelor plătite, cu titlu de taxă de depozit, de către administratorii, respectiv proprietarii de depozite de deșeuri, de la cei care trebuie să suporte, de fapt, aceste costuri, și anume generatorii și deținătorii de deșeuri, potrivit principiului „poluatorul plătește“, întrucât, chiar dacă nu era prevăzută în mod expres o procedură prin care se puteau recupera sumele în discuție, existau totuși pârghiile necesare în vederea realizării acestui interes legitim. … 32.Referitor la prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005, Curtea reține că, prin conținutul lor normativ, acestea nu cuprind niciun viciu de neconstituționalitate, stabilind doar un calendar fiscal cu privire la plata către Fondul pentru mediu a taxelor încasate de la proprietarii sau, după caz, administratorii de depozite pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin depozitare. … 33.Concluzionând, Curtea învederează că, în sensul celor mai sus statuate, s-a pronunțat prin Decizia nr. 897 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 1 aprilie 2021, și a constatat că prevederile art. 9 alin. (1) lit. c) și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), art. 20, art. 21 alin. (1)-(3), art. 44 raportate la art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și nici celor ale art. 56 alin. (2). … 34.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Vitalia Salubritate Prahova – S.R.L. din localitatea Băicoi, județul Prahova, în Dosarul nr. 3/204/2018 al Judecătoriei Câmpina – Secția civilă și de Societatea ECOREC – S.A. din localitatea Popești-Leordeni, județul Ilfov, în Dosarul nr. 77/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 9 alin. (1) lit. c) și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, în redactarea modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 31/2013, aprobată prin Legea nr. 384/2013, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Câmpina – Secția civilă și Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 februarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește