DECIZIA nr. 94 din 5 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor cuprinse în capitolul I lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Ioana Adina Meszaros și alții în Dosarul nr. 3.616/117/2018* al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.474D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 2.338D/2020, nr. 612D/2021, nr. 1.692D/2021, nr. 3.303D/2021, nr. 3.331D/2021, nr. 3.458D/2021, nr. 3.863D/2021, nr. 959D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor capitolului I lit. B, respectiv lit. A din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Dana Mirela Borcuti și alții, respectiv de Florian Nicolae Crăciun și alții în dosarele nr. 636/83/2020 și nr. 1.718/83/2020 ale Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă, de Ileana-Florentina Cherșa și alții în Dosarul nr. 335/117/2021 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Liviu Dan Bubuiug și Dan Budușan în Dosarul nr. 830/84/2021 al Tribunalului Sălaj – Secția civilă, de Ioana Marinela Maier și alții, de Ciprian Dumitru Pop și Ganema Mihaela Rațiu, respectiv de Virginia Bianca Vulcan și alții în dosarele nr. 4.300/107/2020, nr. 1.141/107/2021 și nr. 3.976/107/2020 ale Tribunalului Alba – Secția I civilă și de Cosmin Croitoru în Dosarul nr. 3.008/90/2020* al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.338D/2020, nr. 612D/2021, nr. 1.692D/2021, nr. 3.303D/2021, nr. 3.331D/2021, nr. 3.458D/2021, nr. 3.863D/2021, nr. 959D/2022 la Dosarul nr. 1.474D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 107 din 23 februarie 2021.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 30 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.616/117/2018*, și Încheierea din 22 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 335/117/2021, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor cuprinse în capitolul I lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Ioana Adina Meszaros și alții, respectiv de Ileana-Florentina Cherșa și alții în cauze având ca obiect cereri privind drepturi salariale ale personalului din justiție. … 8.Prin Încheierea din 29 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 636/83/2020, Tribunalul Satu Mare – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor cuprinse în capitolul I lit. A și B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Dana Mirela Borcuti și alții într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale ale personalului din justiție. … 9.Prin Încheierea din 16 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.718/83/2020, Tribunalul Satu Mare – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor cuprinse în capitolul I lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Florian Nicolae Crăciun și alții într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale ale personalului din justiție. … 10.Prin Încheierea din 4 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 830/84/2021, Tribunalul Sălaj – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor cuprinse în capitolul I lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Liviu Dan Bubuiug și Dan Budușan într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale ale personalului din justiție. … 11.Prin Încheierea din 6 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.300/107/2020, Încheierea din 2 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.141/107/2021, și Încheierea din 10 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.976/107/2020, Tribunalul Alba – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor cuprinse în capitolul I lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Ioana Marinela Maier și alții, de Ciprian Dumitru Pop și Ganema Mihaela Rațiu, respectiv de Virginia Bianca Vulcan și alții în cauze având ca obiect cereri privind drepturi salariale ale personalului din justiție. … 12.Prin Încheierea din 6 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.008/90/2020*, Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor cuprinse în capitolul I lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Cosmin Croitoriu într-o cauză având ca obiect cereri privind drepturi salariale ale personalului din justiție. … 13.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât instituie o diferență de tratament juridic în ceea ce privește salarizarea dintre procurori și judecători.  … 14.În susținerea acestei critici arată că, potrivit art. 131 alin. (1) din Constituție, Ministerul Public a fost instituit ca o componentă a autorității judecătorești, fapt confirmat, de altfel, prin jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 866 din 28 noiembrie 2006, Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, Decizia nr. 262 din 5 mai 2016 și Decizia nr. 45 din 30 ianuarie 2018. … 15.De asemenea, autorii învederează că prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor se stabilesc aceleași incompatibilități și interdicții pentru toți magistrații, indiferent că sunt judecători sau procurori, că au același tip de formare și evoluție profesională, iar același for, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, gestionează cariera magistraților, le apără și le garantează reputația profesională și independența. … 16.Pe de altă parte, atât art. 16 din Constituție, cât și art. 5 și art. 154 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii interzic discriminarea directă și indirectă și prevăd că la stabilirea și acordarea salariilor este interzisă orice discriminare. În consecință, nu poate fi acceptată crearea unei reglementări care să instituie statute financiare distincte pentru cele două categorii profesionale, judecători și procurori. … 17.Discriminările sunt de neînțeles și de neacceptat în condițiile în care nicăieri în cuprinsul legii, nici în dispozițiile generale și nici în dispozițiile specifice familiei ocupaționale „Justiție“, nu se regăsește vreo motivare cu privire la aplicarea diferită a coeficienților de salarizare începând cu momentul în care auditorii de justiție devin magistrați procurori sau judecători. … 18.De altfel, salarizarea unitară a magistraților, judecători și procurori, aparține tradiției sistemului judiciar. O salarizare nediferențiată între judecători și procurori este, în fapt, o aliniere la legislația mai multor state europene care au adoptat un sistem de salarizare identic pentru cele două categorii profesionale (Franța, Belgia, Luxembourg, Italia, Germania, Spania, Monaco, Portugalia, Austria, Muntenegru, Polonia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Serbia). … 19.Autorii excepției invocă o serie de prevederi internaționale referitoare la interzicerea discriminării și remunerarea egală pentru muncă egală, așa cum sunt art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Protocolul nr. 12 la această convenție, art. 23 alin. (2) și art. 25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. De asemenea invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 21 februarie 2008, pronunțată în Cauza C-14/83 D. împotriva României, jurisprudența Curții de Justiție Uniunii Europene, respectiv Hotărârea din 10 aprilie 1984, pronunțată în Cauza Von D Kamann c. M. Nord S-E.  … 20.În critica pe care o formulează, autorii excepției arată și că Legea-cadru nr. 153/2017 nu răspunde cerințelor de claritate, previzibilitate și aplicabilitate, necesare unui astfel de act normativ, aspecte semnalate de altfel de Ministerul Public prin observațiile și propunerile formulate și transmise pentru a fi avute în vedere la dezbaterile ocazionate de adoptarea legii contestate din punct de vedere constituțional. … 21.În final, arată că prin diminuarea salariilor procurorilor se aduce atingere principiului independenței justiției, independența financiară fiind o componentă a independenței justiției. … 22.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale (în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.474D/2020), Tribunalul Satu Mare – Secția I civilă, Tribunalul Alba – Secția I civilă (în dosarele Curții Constituționale nr. 3.458D/2021 și nr. 3.863D/2021) și Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, fără privilegii ori discriminări, precum și că legiuitorul are libertatea de opțiune cu privire la modalitatea de salarizare pentru fiecare categorie profesională.  … 23.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale (în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.692D/2021) și Tribunalul Alba – Secția I civilă (în Dosarul Curții Constituționale nr. 3.331D/2021), contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu și-au exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.  … 24.Tribunalul Sălaj – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.  … 25.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 26.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că, așa cum s-a statuat în jurisprudența Curții Constituționale, stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează să fie plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57, Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragraful 15. De asemenea, arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, situația obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane plătite din fonduri publice justifică și chiar impune un tratament juridic diferit. Cu privire la compararea indemnizației procurorilor cu cea a judecătorilor, Guvernul arată că în jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci una de coordonare a legislației în vigoare, de competența autorității legiuitoare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 76 din 25 aprilie 2000, Decizia nr. 81 din 25 mai 1999 sau Decizia nr. 6 din 14 ianuarie 2003). De asemenea, Curtea Constituțională a precizat că este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferențierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate sunt diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare, la diferite autorități sau instituții publice. De altfel, art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, ci și necesitatea lui (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002). … 27.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:28.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 29.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile cuprinse în capitolul I lit. A – Indemnizația de încadrare pentru judecători și magistrați-asistenți și lit. B – Indemnizația de încadrare pentru procurori din anexa nr. V – Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ și Curtea Constituțională la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017.  … 30.Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 124 alin. (3) privind independența justiției, art. 131 referitor la rolul Ministerului Public și art. 132 referitor la statutul procurorilor. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea generală a discriminării, art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, Carta socială europeană și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale referitor la dreptul la o salarizare echitabilă. … 31.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile cuprinse în capitolul I din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare, iar prin Decizia nr. 324 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.270 din 21 decembrie 2020, Decizia nr. 450 din 23 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.225 din 14 decembrie 2020, Decizia nr. 740 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 15 februarie 2021, sau Decizia nr. 107 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 4 iunie 2021, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 32.Astfel, Curtea a reținut că situația obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane plătite din fonduri publice justifică și chiar impune un tratament juridic diferit. De asemenea, Curtea a statuat că este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferențierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate sunt diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare la diferite autorități sau instituții publice și, prin urmare, stabilirea unui tratament juridic diferențiat apare ca justificată. … 33.În aplicarea acestor considerente de principiu, Curtea a reținut că opțiunea legiuitorului de a stabili, în materia salarizării, coeficienți mai mari pentru judecători decât pentru procurori se încadrează în dreptul său exclusiv de a realiza diferențierea pe care o apreciază ca fiind corespunzătoare la stabilirea indemnizațiilor de încadrare. Art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, nu este și nu poate fi înțeles ca un standard care impune legiuitorului să țină seama în cele mai mici detalii de asemănările sau, după caz, diferențele dintre diversele categorii de subiecți supuși reglementării sale. … 34.De asemenea, însăși Constituția este cea care, dincolo de reglementarea parțial asemănătoare a statutului judecătorilor și procurorilor, instituie diferențieri evidente între judecători și procurori. Astfel, potrivit art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, în timp ce, conform art. 132 alin. (1) din Constituție, procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției. De asemenea, conform art. 124 alin. (1) din Constituție, judecătorii înfăptuiesc justiția în numele legii, în vreme ce, potrivit art. 131 alin. (1) din Constituție, în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Aceste deosebiri reflectă, în mod firesc, natura juridică diferită a funcțiilor constituționale pe care cele două categorii de magistrați le îndeplinesc. … 35.Totodată, Curtea Constituțională a statuat că Ministerul Public nu face parte din puterea judecătorească, ci din autoritatea judecătorească, concepte diferite în esența lor. Potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, ceea ce înseamnă că dintre cele trei entități cuprinse în autoritatea judecătorească, respectiv în capitolul VI al titlului III din Constituție, numai instanțele judecătorești fac parte din puterea judecătorească. Deși nu face parte nici din puterea executivă sau autoritatea executivă, Ministerul Public nu are o poziție de independență instituțională față de aceasta, întrucât textul Constituției este foarte clar, activitatea desfășurată de procurori fiind sub autoritatea ministrului justiției. … 36.În raport cu aceste considerente, Curtea Constituțională a constatat netemeinicia criticilor de neconstituționalitate referitoare la pretinsa discriminare în materie salarială a procurorilor față de judecători. … 37.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față. … 38.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioana Adina Meszaros și alții în Dosarul nr. 3.616/117/2018* al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Dana Mirela Borcuti și alții, respectiv de Florian Nicolae Crăciun și alții în dosarele nr. 636/83/2020 și nr. 1.718/83/2020 ale Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă, de Ileana-Florentina Cherșa și alții în Dosarul nr. 335/117/2021 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Liviu Dan Bubuiug și Dan Budușan în Dosarul nr. 830/84/2021 al Tribunalului Sălaj – Secția civilă, de Ioana Marinela Maier și alții, de Ciprian Dumitru Pop și Ganema Mihaela Rațiu, respectiv de Virginia Bianca Vulcan și alții în dosarele nr. 4.300/107/2020, nr. 1.141/107/2021 și nr. 3.976/107/2020 ale Tribunalului Alba – Secția I civilă și de Cosmin Croitoru în Dosarul nr. 3.008/90/2020* al Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile capitolului I lit. A și B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă, Tribunalului Sălaj – Secția civilă, Tribunalului Alba – Secția I civilă, Curții de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește