DECIZIA nr. 94 din 25 februarie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 12/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 438 din 25 mai 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 35
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 72 28/04/2016 ART. 130
ActulREFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 130
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 72 28/04/2016 ART. 36
ActulREFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 36
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 72 28/04/2016 ART. 35
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 130
ART. 1REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 35
ART. 1REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 36
ART. 6REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 130
ART. 6REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 35
ART. 6REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 36
ART. 7REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 35
ART. 7REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 130
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 1120 23/09/2010
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 55
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 17REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 35
ART. 17REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 36
ART. 17REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 130
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 18REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 20REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016
ART. 21REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 130
ART. 21REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 36
ART. 21REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016
ART. 21REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 35
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Benke Károly – magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (6) și (7), ale art. 36 alin. (4) și ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, excepție ridicată de Sandi Simion în Dosarul nr. 3.000/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2675D/2017.

2.La apelul nominal se prezintă, pentru partea Uniunea Națională a Barourilor din România, domnul avocat Constantin Voicescu, iar pentru partea Baroul București, domnul avocat Iosif Friedmann-Nicolescu, lipsind autorul excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Magistratul-asistent-șef referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus o cerere de renunțare la judecarea acesteia.4.Având cuvântul, reprezentantul Uniunii Naționale a Barourilor din România și cel al Baroului București solicită Curții Constituționale să ia act de cererea de renunțare la judecată.5.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii în sensul de a se lua act de cererea de renunțare la judecată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Sentința civilă nr. 3.114 din 11 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.000/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (6) și (7), ale art. 36 alin. (4) și ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, excepție ridicată de Sandi Simion într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de anulare a Hotărârii Baroului București nr. 400 din 14 ianuarie 2017, prin care solicitarea autorului excepției de reînscriere în Tabloul Avocaților cu drept de exercitare a profesiei de avocat a fost respinsă ca nefondată, precum și a unei cereri de constatare a nulității absolute a Deciziei Consiliului Baroului București nr. 2.020 din 28 octombrie 2014 de încetare a dreptului de exercitare a profesiei de avocat ca urmare a pensionării.7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile art. 35 alin. (6) și (7) și ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 produc o discriminare între generații în funcție de data pensionării în sistemul public de pensii, întrucât cei pensionați înainte de 28 mai 2001 sunt discriminați și privați de dreptul fundamental la muncă în profesia de avocat. Se subliniază că, în cauză, nu se poate susține că s-ar fi ajuns la situații defavorabile prin succesiunea în timp a unor acte normative, ci situația vizată este una care implică aplicarea principiului egalității în fața legii în privința avocaților cu drept de pensie pentru limită de vârstă la momentul solicitării privind continuarea exercitării profesiei, indiferent de data pensionării din alte sisteme de asigurări sociale.8.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că reglementarea condițiilor cumulului de venituri din profesia de avocat cu pensia rezultată din activitatea de avocat și din alte sisteme de asigurări sociale este expresia voinței legiuitorului. Se mai susține că stabilirea unor condiții restrictive ale cumulului de venituri în raport cu data deschiderii dreptului la pensie în alte sisteme se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, acesta având competența de a reglementa legea aplicabilă în timp în domeniul dreptului la pensie. Se mai arată că nu există o discriminare între generațiile de avocați, întrucât în situații diferite se aplică norme diferite, în funcție de legea aplicabilă în timp.9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. În acest sens, se arată că autorul excepției de neconstituționalitate a solicitat și a obținut pensia pentru retragere definitivă din profesie la data de 17 octombrie 2014. Întrucât Legea nr. 72/2016 nu era în vigoare la data respectivă, rezultă că nu se poate aplica retroactiv unor situații juridice consumate, precum cea din cauza de față. Întrucât dispozițiile legale criticate sunt inaplicabile în cauză, autorul excepției nu are un drept sau interes reparabil prin constatarea neconstituționalității acestora. Se mai arată că acordarea pensiei pentru retragerea definitivă din profesie este urmarea unei decizii de încetare a calității de avocat și a radierii din Tabloul avocaților.11.Modalitățile de redobândire a calității de avocat după pierderea acesteia sunt reglementate de lege și nu au legătură cu obținerea de către persoana retrasă din profesie a unei anumite categorii de pensii și, în consecință, nici cu dispozițiile legale care reglementează obținerea pensiei. Astfel, cererea autorului excepției de înscriere/reînscriere în Tabloul avocaților nu poate fi soluționată prin raportare la pensiile avocaților, ci în baza legislației care reglementează statutul profesiei de avocat. De aceea, aspectele solicitate în cauză nu au legătură cu dispozițiile criticate din punctul de vedere al constituționalității.12.Avocatul Poporului apreciază că textul legal criticat este constituțional. În acest sens, invocându-se jurisprudența Curții Constituționale în privința egalității în drepturi, se arată că nu se poate vorbi de discriminare în ipoteza în care, prin jocul unor prevederi legale – inclusiv prin succesiunea în timp a unor acte normative – anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate astfel în mod subiectiv, prin prisma propriilor interese.13.Cu privire la încălcarea dreptului la muncă se arată că art. 41 din Constituție nu interzice stabilirea unor condiții în legătură cu exercitarea dreptului la muncă atât timp cât orice persoană care dorește să aleagă o profesie sau un loc de muncă este chemată să întrunească condițiile legale impuse. Libertatea alegerii profesiei, a meseriei și a locului de muncă nu înseamnă că orice persoană, oricând și în orice condiții, poate exercita profesia sau meseria pe care o dorește. Se arată că textele criticate sunt compatibile cu aceste cerințe constituționale rezultate din jurisprudența Curții Constituționale.14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.16.Cu titlu prealabil examinării excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că cererea autorului acesteia de renunțare la judecată nu poate fi primită, având în vedere art. 55 din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională, legal sesizată, procedează la examinarea constituționalității, nefiind aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la […] stingerea procesului […]“. Excepția de neconstituționalitate este una de ordine publică, prin invocarea ei punându-se în discuție abaterea unor reglementări legale de la dispozițiile Constituției, iar soluția asupra excepției este de interes general. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate nu rămâne la dispoziția părții care a invocat-o și nu este susceptibilă de acoperire nici pe calea renunțării exprese la soluționarea acesteia de către partea care a ridicat-o [a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 1.120 din 23 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 9 noiembrie 2010].17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 35 alin. (6) și (7), ale art. 36 alin. (4) și ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016, care au următorul cuprins:– Art. 35 alin. (6) și (7): (6)În cazul avocaților care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale, stabilite anterior datei de 28 mai 2001, contribuțiile achitate la fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților vor fi avute în vedere numai la stabilirea pensiei de retragere definitivă din profesie.(7)Avocații aflați în situația prevăzută la alin. (6), la cerere, pot solicita numai pensia pentru retragere definitivă din profesie.;– Art. 36 alin. (4): „(4) După obținerea pensiei pentru retragere definitivă din profesie, beneficiarul acesteia nu mai poate reveni în profesie.“;– Art. 130: (1)Contribuțiile achitate la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților de asigurații care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale obligatorii stabilite anterior datei de 28 mai 2001 vor fi avute în vedere numai la stabilirea pensiei de retragere definitivă sau a altor drepturi de asigurări sociale.(2)Avocații aflați în situația prevăzută la alin. (1) pot beneficia, la cerere, numai de pensia de retragere definitivă din profesie, în condițiile art. 35.18.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și ale art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă. Se mai invocă și art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect anularea Hotărârii Baroului București nr. 400 din 14 ianuarie 2017, prin care cererea autorului excepției de reînscriere în Tabloul Avocaților cu drept de exercitare a profesiei de avocat a fost respinsă ca nefondată, precum și constatarea nulității absolute a Deciziei Consiliului Baroului București nr. 2.020 din 28 octombrie 2014 de încetare a dreptului de exercitare a profesiei de avocat ca urmare a pensionării. Rezultă că autorul excepției este beneficiarul unei pensii de retragere definitivă din profesie, nemaideținând calitatea de avocat.20.Având în vedere că Decizia Consiliului Baroului București nr. 2.020 din 28 octombrie 2014 de încetare a dreptului de exercitare a profesiei de avocat ca urmare a pensionării este anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 72/2016, Curtea constată că regimul juridic al deciziei antereferite se supune normelor în vigoare la momentul emiterii ei. Legea ulterioară nu poate reglementa în mod retroactiv cu privire la efectele de ordin substanțial deja epuizate [facta praeterita]. Efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a noii legi, precum în cazul de față, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării acestei legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Prin urmare, Legea nr. 72/2016 nu are legătură cu cauza în care a fost contestată Decizia a Consiliului Baroului București nr. 2.020 din 28 octombrie 2014, astfel că excepția de neconstituționalitate ridicată este inadmisibilă.21.De altfel, texte legale criticate se referă la avocații în funcție care cumulează veniturile din avocatură cu pensia din alte sisteme de asigurări sociale, stabilite anterior datei de 28 mai 2001, și care doresc să obțină o pensie pentru retragere definitivă din profesie, nu la cei care s-au retras deja definitiv din profesie. Dat fiind că autorul excepției nu mai deține calitatea de avocat, art. 35 alin. (6) și (7) și art. 130 din Legea nr. 72/2016 nu au legătură cu cauza, excepția de neconstituționalitate având acest obiect este, și din această perspectivă, inadmisibilă. În privința art. 36 alin. (4) din Legea nr. 72/2016, Curtea reține că prin critica de neconstituționalitate formulată se urmărește, în realitate, modificarea întregii soluții legislative referitoare la pensia pentru retragere definitivă din profesie în sensul ca aceasta să nu conducă la retragerea definitivă din profesie, caz în care se pune în discuție regândirea întregului sistem de pensionare al avocaților. Or, având în vedere art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu are competența de a modifica sau completa legea, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 alin. (4) din Legea nr. 72/2016 este, și din această perspectivă, inadmisibilă.22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (6) și (7), ale art. 36 alin. (4) și ale art. 130 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, excepție ridicată de Sandi Simion în Dosarul nr. 3.000/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 februarie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Benke Károly

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x