DECIZIA nr. 93 din 5 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 și 74 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Ștefan-Moshe Stoian în Dosarul nr. 10.145/3/2020 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.447D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.049D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74 din Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Paul-Eugen Alexandrescu în Dosarul nr. 33.358/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.049D/2020 la Dosarul nr. 1.447D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. În acest sens invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 152 din 30 martie 2023. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 27 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 10.145/3/2020, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 și 74 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Ștefan-Moshe Stoian într-o cauză având ca obiect cererea de obligare a Casei de Pensii a Municipiului București de a emite o decizie prin care să i se acorde pensia de invaliditate. … 8.Prin Încheierea din 14 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 33.358/3/2019, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Paul-Eugen Alexandrescu într-o cauză având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei de respingere a cererii de acordare a pensiei de invaliditate, cauză aflată în etapa procesuală a apelului. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată, în esență, că sunt persoane care nu au avut niciodată capacitatea de muncă, fiind încadrate cu grad de handicap grav încă din copilărie, astfel că nu au putut realiza un stagiu de cotizare. Dispozițiile de lege criticate blochează accesul la sistemul public de pensii, autorii excepției neputând beneficia de o pensie de invaliditate în condiții similare cu toate celelalte persoane care și-au pierdut capacitatea de muncă după împlinirea vârstei de 18 ani. Se încalcă astfel prevederile constituționale potrivit cărora cetățenii au dreptul la un nivel de trai decent, cele referitoare la dreptul de proprietate, precum și cele care consacră dreptul persoanelor cu handicap la măsuri de protecție socială. … 10.Autorii excepției arată, totodată, că dispozițiile de lege criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate, sintagma „indiferent de stagiul de cotizare realizat“ din cuprinsul art. 74 ridicând probleme de interpretare și aplicare. … 11.De asemenea, autorii excepției susțin că dispozițiile art. 68 și 74 din Legea nr. 263/2010 sunt discriminatorii, creând o diferență de tratament nejustificată între persoanele născute cu grad de invaliditate din cauza unor boli obișnuite și cu capacitatea de muncă pierdută total raportat la persoanele care au ajuns în starea de invaliditate după ce și-au efectuat stagiul minim de cotizare. De asemenea, există o discriminare între persoanele născute cu grad de invaliditate din cauza unor boli obișnuite și cu capacitatea de muncă pierdută total raportat la categoriile de persoane care au ajuns în această situație din cauza „accidentelor de muncă și bolilor profesionale“ ori „neoplaziilor, schizofreniei și SIDA“. … 12.Derogarea de la principiul contributivității stabilită în favoarea celor prevăzuți la art. 68 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 263/2010 trebuie să fie acordată în funcție de gravitatea handicapului și gradul de invaliditate, și nu în funcție de diagnostic. Această din urmă soluție este discriminatorie, permițând obținerea de pensii de invaliditate de persoane care nu au capacitatea de muncă total pierdută și care nu au stagiul de cotizare minim realizat și refuzând dreptul la pensie unor persoane care nu au avut niciodată capacitate de muncă și nici nu au avut astfel posibilitatea reală să efectueze stagiul de cotizare. … 13.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, categoriile de persoane comparate aflându-se în situații diferite, ceea ce justifică tratamentul juridic diferit. … 14.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că sunt întemeiate criticile referitoare la lipsa de claritate a sintagmei „indiferent de stagiul de cotizare realizat“ din cuprinsul art. 74 din Legea nr. 263/2010. Referitor la criticile raportate la prevederile constituționale privind egalitatea în drepturi, arată că rămâne la aprecierea legiuitorului să prevadă condițiile și criteriile necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o anumită categorie de pensie sau alta, cu condiția de a nu încălca exigențele constituționale. De asemenea, amintește că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul egalității în fața legii și a autorităților publice presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, acesta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 16.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Consideră că nu se poate susține că între persoanele cu handicap grav și cu o incapacitate totală de muncă preexistentă vârstei legale pentru a putea deveni asigurate în cadrul sistemului public de pensii, pe de o parte, și persoanele sănătoase, care la împlinirea vârstei de 18 ani au capacitatea fizică și legală de a deveni asigurate în cadrul sistemului public de pensii, precum și persoanele care și-au pierdut în totalitate capacitatea de muncă în timp ce erau asigurate în sistemul public de pensii, pe de altă parte, există o situație analoagă sau relevant similară care să atragă un tratament egal din perspectiva pensiei de invaliditate prevăzute de art. 68 coroborat cu art. 74 din Legea nr. 263/2010. În privința pensiei de invaliditate, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, a reținut că rațiunile care stau la baza reglementării unei vârste standard de pensionare sau a unui stagiu de cotizare minim ori complet nu mai subzistă. Pierderea totală sau cel puțin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza bolii obișnuite și a accidentelor care nu au legătură cu munca este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză, astfel încât stabilirea unei vârste și a unui stagiu minim de cotizare de la care poate fi acordată pensia de invaliditate nu se justifică. De asemenea, prin decizia antereferită, Curtea a apreciat că pensia de invaliditate are natura juridică a unei prestații de asigurări sociale reglementate de art. 47 alin. (2) din Constituție, pe când indemnizația menționată în Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap are un caracter social, ce își găsește justificarea în art. 50 din Constituție. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 68 și 74 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următoarea redactare:– Art. 68: (1)Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 și care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:a)accidentelor de muncă și bolilor profesionale, conform legii; … b)neoplaziilor, schizofreniei și SIDA; … c)bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca. … (2)Beneficiază de pensie de invaliditate, în condițiile prevăzute la alin. (1), și persoanele care se află în situațiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c).(3)Au dreptul la pensie de invaliditate, în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. a), și elevii, ucenicii și studenții care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale.(4)Persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă și marii mutilați, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluționare din decembrie 1989, care erau cuprinși într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidității din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleași condiții în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă. … – Art. 74: „Au dreptul la pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare realizat, persoanele prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a) și b), alin. (2), (3) și (4).“ …  … 20.Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 47 privind nivelul de trai și dreptul la pensie și alte măsuri de protecție socială și art. 50 privind dreptul persoanelor cu handicap la măsuri de protecție socială. Curtea reține că, în criticile de neconstituționalitate, este invocată și lipsa de claritate și previzibilitate a legii, astfel că sunt incidente prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. De asemenea, se invocă încălcarea prevederilor internaționale ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la interzicerea discriminării, ale art. 1 din Primul Protocol la convenția mai sus arătată, dispozițiile art. 4 alin. (1), ale art. 5 alin. (1), ale art. 27 alin. (1) și ale art. 28 din Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, referitoare la egalitatea de șanse a persoanelor cu dizabilități. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a mai analizat dispozițiile art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 prin prisma unor critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 152 din 30 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 1 august 2023, Curtea a reținut că dispozițiile art. 74 din Legea nr. 263/2010, prevăzând dreptul la pensie de invaliditate „indiferent de stagiul de cotizare realizat“, nu pot fi interpretate în sensul excluderii totale a cerinței existenței unui stagiu de cotizare, ci, având în vedere caracterul imprevizibil și deosebit de grav al situațiilor avute în vedere, care duc la pierderea capacității de muncă, textul de lege exclude condiția referitoare la necesitatea unei anumite durate a stagiului de cotizare necesar ori a vârstei la care se poate acorda dreptul la pensie de invaliditate. Curtea a amintit că, potrivit art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, unul dintre principiile de bază ale sistemului unitar de pensii publice îl constituie principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. Pensia de invaliditate, nefiind un drept de asistență socială, ci un drept de asigurare socială, este întemeiată pe principiul contributivității. Prin urmare, Curtea a constatat că, în realitate, tratamentul juridic diferit decurge dintr-o eronată interpretare a dispozițiilor art. 74 din Legea nr. 263/2010 în raport cu dispozițiile actuale ale art. 73 din aceeași lege. … 22.Cât privește critica referitoare la imposibilitatea persoanelor care s-au născut fără capacitate de muncă de a obține o pensie de invaliditate, întrucât nu pot, din cauza bolii pe care o au, să realizeze un stagiu de cotizare, Curtea a reținut că pensia de invaliditate este concepută ca o contraprestație a sistemului public de pensii pentru persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă. Ipoteza vizată de legiuitor are în vedere intervenirea unei cauze imprevizibile, invalidante, care împiedică persoana să mai muncească după ce aceasta a început să desfășoare o activitate profesională și să cotizeze la sistemul public de pensii. Pierderea totală sau cel puțin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza situațiilor enumerate la art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză și de aceea justifică acordarea pensiei de invaliditate indiferent de stagiul de cotizare realizat. … 23.Situația persoanei lipsite de capacitate de muncă de la naștere este însă diferită. Aceasta nu și-a pierdut capacitatea de muncă, ci nu a avut-o niciodată, astfel că nu se poate prevala de intervenția unei cauze aleatorii, invalidante, care să justifice acordarea pensiei indiferent de stagiul de cotizare realizat. Altfel spus, condiția imprevizibilității, care justifică acordarea pensiei de invaliditate indiferent de stagiul de cotizare realizat, nu este întrunită, așa încât acest tip de pensie nu poate fi acordat unei persoane care nu a avut niciodată capacitatea de muncă. … 24.Cu toate acestea, sistemul public de pensii nu condiționează acordarea unei pensii de prestarea unei munci, ci de contributivitate și de împlinirea unei vârste legale la care poate fi acordat dreptul la pensie. Dispozițiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 stabilesc că sunt contribuabili ai sistemului public de pensii și persoanele fizice care sunt asigurate, conform acestei legi, pe baza contractului de asigurare socială. De asemenea, dispozițiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 prevăd că orice persoană se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială, în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă și, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie. Potrivit art. 12 alin. (1) din același act normativ, contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) se încheie între persoana interesată sau, după caz, tutorele, curatorul ori mandatarul acesteia desemnat prin procură specială și casa teritorială de pensii competentă, în funcție de domiciliul sau reședința persoanei. Prin urmare, oricine poate opta să se asigure facultativ în sistemul public de pensii, pe baza unui contract de asigurare, în vederea obținerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă. … 25.De asemenea, Curtea a precizat că, potrivit art. 58 din Legea nr. 263/2010, persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare și a stagiilor complete de cotizare. … 26.Curtea apreciază că cele reținute prin Decizia nr. 152 din 30 martie 2023, precitată, răspund criticilor de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză, impunânduse, în consecință, păstrarea aceleiași soluții. … 27.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ștefan-Moshe Stoian în Dosarul nr. 10.145/3/2020 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și de Paul-Eugen Alexandrescu în Dosarul nr. 33.358/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 68 și 74 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește