DECIZIA nr. 93 din 1 martie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Prin Încheierea din 14 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.710/333/2016, Judecătoria Vaslui a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Banca Românească – S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.702D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 2.739D/2016, nr. 2.759D/2016, nr. 2.874D/2016, nr. 2.891D/2016, nr. 2.919D/2016, nr. 2.922D/2016, nr. 2.986D/2016, nr. 3.042D/2016, nr. 3.103D/2016, nr. 3.209D/2016, nr. 3.225D/2016, nr. 3.233D/2016, nr. 3.264D/2016, nr. 3.322D/2016, nr. 3.337D/2016, nr. 3.363D/2016, nr. 3.410D/2016 și nr. 3.434D/2016, având un obiect similar al excepției de neconstituționalitate. Excepția a fost ridicată de Societatea Banca Românească – S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 10.262/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu – Secția civilă, de Societatea Kruk România – S.R.L. în Dosarul nr. 3.445/204/2016 al Judecătoriei Câmpina, de Societatea Alpha Bank România – S.A. în Dosarul nr. 17.673/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, de Societatea Banca Românească – S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 11.871/233/2016 al Judecătoriei Galați – Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România – S.A în Dosarul nr. 14.593/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, de Societatea Piraeus Bank România – S.A. în Dosarul nr. 5.942/315/2016 al Judecătoriei Târgoviște, de Societatea Piraeus Bank România – S.A. în Dosarul nr. 16.584/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, de Societatea Piraeus Bank România – S.A. în Dosarul nr. 9.336/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România – S.A. în Dosarul nr. 8.717/288/2016 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea – Secția civilă, de Societatea Piraeus Bank România – S.A. în Dosarul nr. 5.635/311/2016 al Judecătoriei Slatina – Secția civilă, de Societatea Banca Românească – S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 38.679/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București, de Societatea Alpha Bank România – S.A. în Dosarul nr. 14.963/197/2016 al Judecătoriei Brașov, de Societatea Piraeus Bank România – S.A. în Dosarul nr. 34.550/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București, de Societatea Alpha Bank România – S.A. în Dosarul nr. 3.354/740/2016 al Judecătoriei Alexandria, de Societatea Alpha Bank România S.A în Dosarul nr. 24.267/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România – S.A. în Dosarul nr. 31.883/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București, de Societatea Alpha Bank România – S.A. în Dosarul nr. 17.615/215/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, precum și de către Societatea Alpha Bank România – S.A. în Dosarul nr. 23.223/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția civilă. … 4.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.702D/2016, nr. 2.739D/2016, nr. 2.759D/2016, nr. 2.874D/2016, nr. 2.891D/2016, nr. 2.919D/2016, nr. 2.922D/2016, nr. 2.986D/2016, nr. 3.042D/2016, nr. 3.103D/2016, nr. 3.209D/2016, nr. 3.225D/2016, nr. 3.233D/2016, nr. 3.264D/2016, nr. 3.322D/2016, nr. 3.337D/2016, nr. 3.363D/2016, nr. 3.410D/2016 și nr. 3.434D/2016, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. … 5.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. … 6. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.739D/2016, nr. 2.759D/2016, nr. 2.874D/2016, nr. 2.891D/2016, nr. 2.919D/2016, nr. 2.922D/2016, nr. 2.986D/2016, nr. 3.042D/2016, nr. 3.103D/2016, nr. 3.209D/2016, nr. 3.225D/2016, nr. 3.233D/2016, nr. 3.264D/2016, nr. 3.322D/2016, nr. 3.337D/2016, nr. 3.363D/2016, nr. 3.410D/2016 și nr. 3.434D/2016 la Dosarul nr. 2.702D/2016, care este primul înregistrat.7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:8.Prin Încheierea din 14 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.710/333/2016, Judecătoria Vaslui a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.702D/2016. … 9.Prin Încheierea din 3 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 10.262/236/2016, Judecătoria Giurgiu – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.739D/2016. … 10.Prin Încheierea din 20 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.445/204/2016, Judecătoria Câmpina a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.759D/2016. … 11.Prin Încheierea din 21 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 17.673/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1,art. 3, art. 4 alin. (1), art. 8, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.874D/2016. … 12.Prin Încheierea din 2 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 11.871/233/2016, Judecătoria Galați – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.891D/2016. … 13.Prin Încheierea din 28 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 14.593/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 3, art. 4 alin. (1), art. 8, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.919D/2016. … 14.Prin Încheierea din 15 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.942/315/2016, Judecătoria Târgoviște a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa, și în special ale art. 3, art. 4, art. 8 și art. 11 (cu excepția tezei întâi) din acest act normativ. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.922D/2016. … 15.Prin Încheierea din 8 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 16.584/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3), art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.986D/2016. … 16.Prin Încheierea din 14 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 9.336/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său, și în special a prevederilor art. 3,art. 4,art. 8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.042D/2016. … 17.Prin Încheierea nr. 4.613 din 18 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 8.717/288/2016, Judecătoria Râmnicu Vâlcea – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1,art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5,art. 6 alin. (1), art. 7,art. 8,art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.103D/2016. … 18.Prin Încheierea din 29 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.635/311/2016, Judecătoria Slatina – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4,art. 5 alin. (3) și art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.209D/2016. … 19.Prin Încheierea din 24 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 38.679/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său, în special a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3,art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 și art. 11 din acest act normativ. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.225D/2016. … 20.Prin Încheierea din 11 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 14.963/197/2016, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 8 alin. (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.233D/2016. … 21.Prin Încheierea din 29 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 34.550/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4,art. 8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.264D/2016. … 22.Prin Încheierea din 9 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.354/740/2016, Judecătoria Alexandria a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.322D/2016. … 23.Prin Încheierea din 6 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 24.267/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 3,art. 4 alin. (1),art. 5,art. 6 alin. (1), art. 7,art. 8,art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.337D/2016. … 24.Prin Încheierea din 8 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 31.883/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 4 alin. (1),art. 7,art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.363D/2016. … 25.Prin Încheierea din 17 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 16.443/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3,art. 8 alin. (5), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.410D/2016. … 26.Prin Încheierea din 11 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 23.223/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 4,art. 6, art. 7,art. 8 și art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.434D/2016. … 27.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Banca Românească S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, de Societatea Kruk România – S.R.L., de Societatea Alpha Bank România – S.A., precum și de către Societatea Piraeus Bank România – S.A., în cauze având ca obiect Legea nr. 77/2016. … 28.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că legiuitorul intervine asupra unor raporturi juridice consfințite prin hotărâri judecătorești care se bucură de autoritate de lucru judecat. Aceștia arată, astfel, că prin reglementarea cuprinsă în art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătorești prin care au fost respinse acțiunile în constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale sau prin care au fost respinse contestații la executare formulate în procedura executării silite. … 29.Se arată, în esență, că sunt încălcate principiile previzibilității și accesibilității legii, întrucât se impune creditorului ipotecar să accepte bunul în orice condiții, cu efect liberatoriu, sub sancțiunea pronunțării împotriva sa a unei hotărâri judecătorești care să confirme transferul dreptului de proprietate în patrimoniul său. Susține, astfel, că legiuitorul modifică destinația bunului, afectat inițial garantării executării unui contract de credit, în bun ce servește ca mijloc de plată cu efect liberatoriu. În plus, Legea nr. 77/2016 nu menține, pe întreaga perioadă a derulării contractului de credit, efectele prevăzute de părți sau care ar fi putut fi prevăzute la încheierea acestuia. … 30.Autorii excepției menționează că art. 3 din Legea nr. 77/2016 dispune că dispozițiile sale derogă de la Codul civil, fără a se indica însă expres textul/articolul de la care se derogă. În sfârșit, întrucât regimul juridic general al proprietății trebuie să fie reglementat, potrivit Constituției, prin lege organică, și dispozițiile derogatorii de la acest regim trebuie să fie reglementate tot prin lege organică, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul Legii nr. 77/2016. … 31.De asemenea, se apreciază că prevederile art. 3,4,6, 7 și 8 din Legea nr. 77/2016 contravin exigențelor de calitate a legii, stabilității juridice și respectării drepturilor dobândite și a intereselor legitime. Se arată că modificarea/reașezarea riscurilor asumate prin contract sau chiar modificarea prețului agreat de părți nu poate avea loc printr-o ingerință a legiuitorului în economia contractului, ci doar în ipoteze excepționale, de rupere a echilibrului contractual, ce trebuie analizate pentru fiecare contract în parte de către instanța judecătorească. Tot în acest context, se arată că art. 7 din lege stabilește o procedură antinomică Codului de procedură civilă, iar prin art. 8 din lege se încalcă principiul securității raporturilor juridice, al legalității și al statului de drept. Se mai arată că previzibilitatea impunea menținerea acelorași efecte ale contractului de credit cu cele pe care părțile le-au prevăzut sau ar fi putut în mod rezonabil să le prevadă la momentul încheierii contractului, or transformarea bunului din garanție imobiliară în mijloc de plată cu efect liberatoriu pe parcursul derulării contractului de credit, fără acordul creditorului, încalcă accesibilitatea și previzibilitatea legii. … 32.Cu privire la încălcarea art. 11 și 20 din Constituție, autorii excepției arată că legea criticată nu respectă principiul securității juridice și cerințele de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. … 33.Referitor la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, se arată că prin reglementarea cu titlu obligatoriu a mecanismului dării în plată în cazul contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii, legiuitorul a intervenit într-o situație juridică ale cărei efecte au fost epuizate încă de la momentul încheierii contractului de credit, drept pentru care prevederile art. 8 alin. (5) și art. 11 din Legea nr. 77/2016 sunt neconstituționale. În același sens, arată că principiul neretroactivității legii civile este încălcat atât timp cât se conferă debitorilor executați silit posibilitatea de a cere instanței constatarea ștergerii unor datorii rezultate din contracte de credit declarate scadente anticipat, cu mult înainte de intrarea în vigoare a legii. Mai mult, după darea în plată forțată a bunului imobil, creditorul trebuie să preia toate costurile de administrare, conservare, valorificare aferente proprietății, devenind în același timp și garant în favoarea debitorului în situația în care acesta a constituit garanții reale asupra imobilului sau alte sarcini, efecte inexistente la data încheierii contractului de credit. Astfel, legea nu face diferența între facta praeterita, facta pendentia și facta futura.  … 34.În ceea ce privește încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, se arată că, în urma ștergerii creanței ipotecare prin darea în plată a bunului imobil, creditorul respectiv nu va avea dreptul de urmărire asupra celorlalte bunuri din patrimoniul debitorului, față de ceilalți creditori ipotecari sau chirografari care nu au calitatea de instituție de credit, instituție financiară nebancară sau cesionar al acestora. Se mai precizează că prevederile art. 1, art. 4 alin. (1),art. 6 alin. (1) și art. 7 alin. (4)-(6) din Legea nr. 77/2016 au un caracter discriminatoriu, întrucât se aplică numai consumatorilor care îndeplinesc cerințele prevăzute la art. 4 din lege, iar ceilalți consumatori nu se pot bucura de beneficiile acestui act normativ. … 35.Cu privire la încălcarea art. 21 și art. 24 din Constituție, se arată că art. 4 și 7 din Legea nr. 77/2016 dau dreptul debitorilor să schimbe obiectul, prețul, riscul contractului după bunul lor plac și în lipsa verificărilor prealabile privind îndeplinirea condițiilor obiective și subiective pentru aplicarea „protecției“. Se mai arată că art. 4 și art. 7 alin. (1) din lege limitează acțiunea creditorului de a contesta starea bunului dat în plată, culpa debitorului în diminuarea valorii bunului ipotecat sau starea de necesitate învederată de debitor, drept pentru care nu se respectă cerințele accesului liber la justiție. … 36.Cât privește încălcarea art. 44 și art. 136 alin. (5) din Constituție, se apreciază că, prin efectul liberatoriu, constând în ștergerea creanței reziduale a băncii formată din diferența dintre soldul creditorului la momentul plății și valoarea imobilului, dreptul de proprietate al băncii asupra acestei creanțe este iremediabil afectat, ceea ce duce la concluzia neconstituționalității art. 5 alin. (2) și art. 10 din Legea nr. 77/2016. De asemenea, pentru aceleași motive, apreciază că este neconstituțional și art. 8 alin. (5) din lege. Autorii excepției consideră că prin reglementarea criticată se încalcă atât dreptul de proprietate al băncii, cât și al creditorului cesionar, după caz, și se ajunge la pierderea dreptului de creanță avut împotriva împrumutatului/garanților, acesta fiind înlocuit cu un drept real asupra unui imobil care are o valoare incertă. Mai mult, se poate întâmpla ca bunul imobil să nu fie transmis în patrimoniul băncii liber de sarcini, nefiind reglementată nici măcar obligația de garantare a debitorului ce apelează la procedura dării în plată a imobilului. Se mai menționează faptul că, prin efectul art. 3 din Legea nr. 77/2016, banca este deposedată de un bun actual, respectiv dreptul de creanță născut în temeiul contractului de credit, iar prin Legea nr. 77/2016 se restrânge dreptul de proprietate privată, fără ca niciuna dintre justificările cuprinse la art. 53 din Constituție să existe. … 37.Referitor la încălcarea art. 45 din Constituție, autorii excepției de neconstituționalitate subliniază că libertatea contractuală a părților nu presupune doar libertatea acestora de a-și asuma obligații și de a dobândi drepturi, ci și libertatea de a-și asuma riscuri ale contractului, pe care trebuie să le respecte. Libertatea economică presupune un cadru economic caracterizat prin stabilitate, în care participanții pot stabili un preț al contractului prin negociere în funcție de condițiile de pe piață. Se susține, așadar, că Legea nr. 77/2016 restrânge libertatea contractuală, fără ca niciuna dintre justificările cuprinse la art. 53 din Constituție să existe. … 38.Cu privire la încălcarea art. 53 alin. (2) din Constituție, autorii excepției apreciază că art. 3 și art. 4 din actul normativ criticat permit hazardul moral al liberării discreționare de datorie de către debitori aflați în situații economico-financiare care nu sunt excepționale. Astfel, se permite modificarea discreționară a prețului contractului de către debitor, ceea ce reprezintă un stimulent pentru ca acesta să nu își execute obligațiile de plată a datoriilor. Se mai indică faptul că legea nu urmărește un scop legitim, în sensul că vizează interese pur private, și nu cele generale, că adoptarea acesteia nu a fost necesară, existând la îndemâna părților contractante și alte mecanisme, precum cel al impreviziunii, și că legea nu asigură un just echilibru între interesele creditorului și al debitorului. … 39.Cu privire la încălcarea art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, se arată că Legea nr. 77/2016, reglementând aspecte referitoare la proprietate, trebuia adoptată ca lege organică, și nu ordinară. Din moment ce legea criticată instituie derogări de la Codul civil, lege organică, autorii excepției apreciază că și normele derogatorii trebuiau să fie adoptate tot prin lege organică. … 40.Referitor la încălcarea art. 135 din Constituție, se susține că prevederile art. 3,art. 4 alin. (2),art. 5,art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8 și art. 10 din Legea nr. 77/2016 aduc atingere principiilor libertății contractuale, întrucât procedura dării în plată, deși ar fi trebuit să aibă un caracter consensual, este lăsată exclusiv la opțiunea debitorului, nefiind astfel necesar consimțământul creditorului. Mai mult, legea, în ansamblul său, favorizează comportamentul iresponsabil al consumatorilor care, la momentul încheierii contractului de credit, trebuiau să prevadă și riscurile acestuia cu privire la aprecierea/deprecierea monedei de schimb. … 41.În fine, în ceea ce privește încălcarea art. 148 din Constituție, este invocat caracterul contrar al legii cu referire la Directiva 2014/17/UE și, în special, față de art. 43 alin. (1) al acesteia. Se arată astfel că legea criticată este contrară Directivei 2014/17/UE, aceasta din urmă reglementând într-un mod proporțional, adecvat și cu respectarea exigențelor principiului neretroactivității posibilitatea stingerii obligațiilor rezultate din contractele de credit prin darea în plată a bunului imobil. Se mai arată că, potrivit domeniului de reglementare a legii, aceasta se aplică și în cazul contractelor de credit de consum referitoare la bunuri imobile rezidențiale care intră în sfera de reglementare a Directivei 2014/17/UE. Potrivit art. 23 din Directiva 2014/17/UE, statele membre pot să reglementeze un cadru legal care să asigure cel puțin dreptul consumatorului de a converti contractul de credit într-o monedă alternativă, în condiții specificate sau să fie în vigoare alte aranjamente pentru a limita riscul ratei de schimb valutar. Cu toate acestea, în art. 23 alin. (5) din Directiva 2014/17/UE se prevede în mod clar că astfel de reglementări nu pot fi aplicate cu efect retroactiv. În același sens prevede și art. 43 din Directivă, dispozițiile fiind clare în sensul stabilirii aplicării lor doar pentru viitor, neputând fi aplicate cu efect retroactiv, ci doar contractelor de credit încheiate după data de 21 martie 2016. Din această perspectivă, autorii excepției apreciază că este evidentă contradicția dintre reglementarea europeană și cea națională. … 42.Judecătoria Vaslui în Dosarul nr. 2.702D/2016, Judecătoria Târgoviște în Dosarul nr. 2.922D/2016, Judecătoria Sectorului 1 București în Dosarul nr. 3.225D/2016, Judecătoria Sectorului 1 București în Dosarul nr. 3.264D/2016, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă în Dosarul nr. 3.337D/2016, Judecătoria Sectorului 1 București în Dosarul nr. 3.363D/2016 și Judecătoria Sectorului 1 București – Secția civilă în Dosarul nr. 3.434D/2016 apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 43.Judecătoria Giurgiu – Secția civilă în Dosarul nr. 2.739D/2016, Judecătoria Câmpina în Dosarul nr. 2.759D/2016, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă în Dosarul nr. 2.874D/2016, Judecătoria Galați – Secția civilă în Dosarul nr. 2.891D/2016, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă în Dosarul nr. 2.919D/2016, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă în Dosarul nr. 2.986D/2016, Judecătoria Râmnicu Vâlcea – Secția civilă în Dosarul nr. 3.103D/2016, Judecătoria Slatina – Secția civilă în Dosarul nr. 3.209D/2016 și Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă în Dosarul nr. 3.410D/2016 apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 44.Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă în Dosarul nr. 3.042D/2016, Judecătoria Brașov în Dosarul nr. 3.233D/2016 și Judecătoria Alexandria în Dosarul nr. 3.322D/2016, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-au exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 45.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 46.Guvernul a formulat punctul său de vedere, în dosarele Curții Constituționale nr. 2.891D/2016, nr. 3.103D/2016, nr. 3.337D/2016, nr. 3.363D/2016, nr. 3.410D/2016 și nr. 3.434D/2016, în sensul respingerii criticilor de neconstituționalitate, ca neîntemeiate, respectiv ca inadmisibile, în acord cu jurisprudența instanței constituționale, și anume Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017. … 47.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:48.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 49.Din examinarea dispozitivului încheierilor de sesizare și a criticilor formulate, Curtea observă că, pe lângă invocarea, în mod individual, a unor prevederi ale Legii nr. 77/2016, acest act normativ este criticat, în majoritatea cauzelor, în integralitatea sa. Așa fiind, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate prevederile Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în integralitatea sa, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016. … 50.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile Legii nr. 77/2016 contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (4) [coroborat cu art. 126 alin. (1)] și alin. (5) care consacră principiul securității juridice, al previzibilității și accesibilității normei legale, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 privind tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 73 alin. (3) lit. m) referitor la regimul juridic al proprietății, art. 135 privind economia, art. 136 alin. (5) care consacră inviolabilitatea proprietății private, în condițiile legii, art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană, precum și prevederilor art. 1 – Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 51.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în prezentele cauze, în ceea ce privește o parte dintre prevederile legale criticate din Legea nr. 77/2016, nu sunt respectate condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, a căror existență rezultă din prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei[…]“, precum și din prevederile art. 29 alin. (3) din aceeași lege, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. Astfel, Curtea reține ca element comun situației de fapt din cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești care au sesizat instanța de contencios constituțional în prezentele dosare, că toate contractele de credit au fost încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod Civil, respectiv 1 octombrie 2011. Autorii excepției au invocat neconstituționalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze în mod distinct la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil [„Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare“] și ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiții, instanța de contencios constituțional respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la prevederile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016. … 52.De asemenea, faptul că toate contractele de credit ce fac obiectul cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești care au sesizat Curtea au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil este relevant și în examinarea admisibilității excepției având ca obiect neconstituționalitatea tezei a doua a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Curtea reține că, potrivit primei teze a acestui articol, prevederile Legii nr. 77/2016 se aplică și contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare iar, potrivit celei de-a doua teze a art. 11, Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. Așa fiind, Curtea respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016, întrucât acestea vizează contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016. … 53.În continuare, Curtea reține că, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, s-a constatat că prevederile art. 11 teza întâi, raportate la cele ale art. 3 teza a doua, art. 4,7 și 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituționale numai în măsura în care instanța judecătorească are posibilitatea și obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor impreviziunii pentru fiecare contract de credit în parte. Curtea a mai reținut că, în cazul în care instanța judecătorească nu ar avea posibilitatea să verifice îndeplinirea condițiilor impreviziunii, aceste prevederi de lege ar încălca dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) – în componenta sa privind calitatea legii, cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și cele ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. Totodată, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, precitată, paragraful 122, Curtea a constatat că sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituțională. În acest context, Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. Prin urmare, ținând cont de faptul că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, precitată, a fost pronunțată ulterior sesizării instanței constituționale în prezentele cauze, Curtea respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, precum și cea a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4,art. 7 alin. (1)-(3), (5)-(6) și art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 54.Cu privire la art. 11 teza întâi raportat la art. 5 și 6 din Legea nr. 77/2016, Curtea constată că acestea reglementează procedura de derulare a dării în plată a imobilului ipotecat. Este de observat că art. 3 teza a doua a fixat regulile de drept substanțial subsumate principiului impreviziunii în contractele de credit, iar art. 5 și 6 din lege reglementează, în esență, procedura de urmat pentru aplicarea regulilor anterior menționate. … 55.Cu privire la constituționalitatea art. 11 teza întâi raportat la art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, Curtea s-a mai pronunțat, în acest sens fiind Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, paragrafele 50-60, prin care Curtea a reținut că, reglementând procedura dării în plată, ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin aceste prevederi din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna debitorului obligației un mecanism procedural specific, prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăților pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit. Este o măsură conexă firească deciziei debitorului de a transmite creditorului dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar. Suspendarea plăților aferente contractului de credit intervine ca un accesoriu al deciziei unilaterale a acestuia prin care apreciază că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate inerente procedurii dării în plată, însă, pe perioada suspendării plăților, celelalte obligații ale debitorului rezultate din acesta se execută în continuare. Curtea a reținut că suspendarea antemenționată se aplică atât în situația în care creditorul obligației de plată nu formulează contestație împotriva notificării transmise, cât și în situația în care acesta din urmă formulează o asemenea contestație. … 56.În acest context, Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului, pentru că suspendarea plăților este o măsură imediată, provizorie prin natura sa, care este menită să împiedice ruina iminentă a debitorului, înlăturând efectele negative asupra patrimoniului acestuia în condițiile în care creditorul decide să demareze o procedură judiciară. Scopul legitim urmărit al acestei măsuri se circumscrie conceptului de protecție a consumatorului prin înlăturarea pericolului ruinei sale iminente, iar suspendarea executării plăților este o măsură capabilă să îndeplinească scopul legitim urmărit, neexistând nicio abatere între substanța acesteia și finalitatea pe care o are în vedere. Mai mult, măsura reglementată și finalitatea avută în vedere se află într-un evident raport de consecvență logică, drept care se impune concluzia irefragabilă a caracterului său adecvat. Așa fiind, Curtea a constatat că măsura legală criticată este necesară, legiuitorul având deplina competență constituțională, în temeiul art. 15 alin. (1), art. 44 alin. (1) și art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, de a proteja într-un mod efectiv interesele patrimoniale ale cetățenilor săi, atunci când în paradigma executării contractului intervine un aspect care ține de impreviziune. … 57.Cu privire la prevederile art. 11 teza întâi raportat la cele ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, paragrafele 44-49. Cu acel prilej s-a arătat că mecanismul procedural reglementat de legiuitorul ordinar în vederea aplicării art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 are în vedere, ca și în cazul art. 8 alin. (1) din aceeași lege, două etape cu o semnificație deosebită în economia acesteia. Astfel, o primă etapă, obligatorie, se subsumează unei negocieri directe între părți și privește procedura notificării reglementate de art. 5 alin. (1) din lege, părțile putând, ele însele, să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractul de credit, prin darea în plată a imobilului. Această etapă se aplică și trebuie parcursă indiferent că bunul imobil ipotecat a fost sau nu vândut în cadrul unei proceduri execuționale la data intrării în vigoare a legii. Cea de-a doua etapă, judiciară, facultativă prin natura sa, vizează intervenția instanțelor judecătorești la cererea debitorilor, în vederea aplicării Legii nr. 77/2016, respectiv constatarea stingerii datoriei izvorâte din contractul de credit. Astfel, debitorul obligațiilor de plată a sumelor de bani în cadrul unui contract de credit trebuie să parcurgă, în mod obligatoriu, prima etapă procedurală, în sensul ajungerii la un consens cu creditorul și al evitării, pe cât posibil, a intervenției în cadrul raporturilor contractuale a instanței judecătorești. Legiuitorul a reglementat acest mecanism procedural în două etape pentru a da posibilitatea încetării contractului, ca rezultat al acordului de voință al părților, fără intervenția instanțelor judecătorești, apelarea la forța de constrângere a statului realizându-se, în mod evident, numai atunci când părțile nu ajung la un consens. … 58.Prin urmare, a apela direct la instanța judecătorească, cu nesocotirea primei etape, cea a notificării, echivalează cu caracterul inadmisibil al unei asemenea acțiuni promovate în temeiul art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, instanțele judecătorești fiind în drept, în această ipoteză, să respingă ca atare acțiunea debitorului. Prin urmare, indiferent dacă bunul imobil constituit drept garanție pentru executarea contractului de credit a fost vândut anterior sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016, debitorul este obligat, din punct de vedere procedural, să parcurgă mai întâi etapa notificării și de abia după aceea să solicite concursul instanțelor judecătorești pentru constatarea stingerii datoriei. … 59.În privința bunurilor imobile adjudecate anterior intrării în vigoare a legii, Curtea a constatat că legiuitorul ordinar a recurs la o ficțiune juridică, în sensul că datoriile rezultate din contractul de credit sunt considerate stinse, chiar dacă bunul imobil aferent garanției a fost vândut la un preț mai mic decât valoarea datoriei debitorului către instituția de credit. Practic, legiuitorul a apreciat, în contextul impreviziunii, că sumele de bani plătite în mod voluntar în executarea contractului, cele obținute din adjudecarea bunului, indiferent de data la care aceasta a avut loc, precum și, după caz, sumele rezultate din urmărirea silită a altor bunuri ale debitorului până la data formulării notificării acoperă valoarea datoriilor aferente contractului de credit. O asemenea ficțiune juridică, departe de a fi arbitrară, valorifică un element accesoriu al contractului de credit, ipoteca, definită, în cazul de față, ca fiind un drept real asupra unui bun imobil afectat restituirii sumei de bani împrumutate, și este de natură să asigure echilibrul contractual dintre părți în limitele riscului inerent unui contract de credit, eliminând din sfera raporturilor dintre debitor și creditor riscul supraadăugat. Prin urmare, Curtea a constatat că textul criticat nu încalcă art. 44 din Constituție, în măsura în care acesta este aplicat în condițiile intervenirii impreviziunii. În caz contrar s-ar accepta, pe de o parte, ruina debitorului și îmbogățirea fără justă cauză a creditorului, contractul de credit nemaiputând constitui temeiul îmbogățirii acestuia, ci situația imprevizibilă intervenită, iar pe de altă parte s-ar crea o vădită inegalitate între debitorii care, având în vedere aceeași situație de impreviziune, au reușit să reziste acesteia pe un interval temporal mai extins sau mai restrâns. Or, acest criteriu, coroborat cu data intrării în vigoare a legii, este unul artificial și arbitrar, întrucât impreviziunea trebuie evaluată în exclusivitate în funcție de echilibrul contractual dintre părți, fiind, așadar, o chestiune ce ține de dezechilibrarea prestațiilor la care acestea s-au obligat din cauza unui element exterior conduitei lor a cărui amploare nu putea fi prevăzută. Așadar, stingerea datoriei prin darea în plată a imobilului ipotecat reprezintă o ficțiune juridică aplicabilă tuturor procedurilor de executare silită începute anterior sau ulterior intrării în vigoare a legii, indiferent că bunul aferent garanției a fost vândut în cadrul acestei proceduri anterior/ulterior intrării în vigoare a legii, singura condiție impusă de legiuitor fiind ca acestea să fie în curs la data depunerii notificării. Așa fiind, ca urmare a stingerii datoriilor prin darea în plată a bunului în condițiile legii criticate, executarea contractului încetează. … 60.Având în vedere cele de mai sus, Curtea a constatat că soluția legislativă de stingere a datoriilor izvorâte din contractele de credit, indiferent de data la care a fost vândut bunul imobil ipotecat prin licitație publică sau printr-un alt mod agreat de creditor, nu încalcă dreptul de proprietate privată al creditorului, consacrat de art. 44 din Constituție. … 61.Referitor la critica de neconstituționalitate a Legii nr. 77/2016, în integralitatea sa, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragrafele 107-108, Curtea a statuat că în ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă, care se referă la lege în ansamblul său, Curtea reține că autorii excepției de neconstituționalitate susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât Legea nr. 77/2016 a fost adoptată ca o lege ordinară. Or, în condițiile în care se instituie un regim derogatoriu de la regimul general al proprietății [care este reglementat, potrivit art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, prin lege organică], această derogare trebuie operată tot printr-o lege organică. În acest context se menționează, cu titlu de exemplu, art. 8 alin. (1) din lege prin care se reglementează posibilitatea pentru instanța de judecată de a obliga creditorul să devină titular al dreptului de proprietate asupra imobilului. Așadar, critica de neconstituționalitate formulată de autorii excepției de neconstituționalitate se raportează la problema reglementării printr-o lege ordinară, cum este Legea nr. 77/2016, a unor situații care vizează aspecte importante legate de dreptul de proprietate (precum transmiterea forțată a unui imobil în patrimoniul creditorului). Curtea a reținut că Legea nr. 77/2016 reglementează situații specifice care nu se referă la regimul general al proprietății, în sensul că vizează doar o modalitate de executare a unor obligații derivate din contractul de credit în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietății, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietății în România, și nu orice transfer al dreptului de proprietate ca urmare a aplicării unor instituții de drept civil. În concordanță cu jurisprudența sa (Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992), Curtea constată că regimul juridic general al proprietății, publică sau privată, vizează, ca esență, cele trei elemente ale dreptului de proprietate: posesia, folosința, dispoziția, fiind preponderent un regim de drept privat. Regimul proprietății și al dreptului de proprietate, și încă la nivel general, reprezintă o realitate juridică care guvernează raporturile juridice de o valoare socială semnificativă ce reclamă reglementarea printr-o lege organică, pe când regulile specifice pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate reprezintă o altă realitate juridică, de o importanță mai mică, putând fi stabilită prin legi ordinare sau, după caz, prin ordonanțe. De altfel, legiuitorul a mai adoptat reglementări care au impact asupra dreptului de proprietate prin intermediul unor legi ordinare, cum ar fi Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015) care, în art. 348, reglementează confiscările dispuse potrivit legii. Prin urmare, Curtea constată că această critică de neconstituționalitate extrinsecă este neîntemeiată. În același sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 566 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2018. … 62.Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele care au fundamentat-o își mențin valabilitatea. … 63.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, în ceea ce privește prevederile art. 11 teza întâi, raportate la art. 5 alin. (3), art. 7 alin. (4) și art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, și cu unanimitate de voturi, referitor la celelalte prevederi ale acestui act normativ, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, raportate la prevederile art. 3 teza întâi, precum și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din același act normativ, excepție ridicată de Societatea Banca Românească – S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 3.710/333/2016 al Judecătoriei Vaslui, de Societatea Banca Românească – S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 10.262/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu – Secția civilă, de Societatea Kruk România – S.R.L. în Dosarul nr. 3.445/204/2016 al Judecătoriei Câmpina, de Societatea Alpha Bank România – S.A. în Dosarul nr. 17.673/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă, de Societatea Banca Românească S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 11.871/233/2016 al Judecătoriei Galați – Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România – S.A. în Dosarul nr. 14.593/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, de Societatea Piraeus Bank România – S.A. în Dosarul nr. 5.942/315/2016 al Judecătoriei Târgoviște, de Societatea Piraeus Bank România – S.A. în Dosarul nr. 16.584/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, de Societatea Piraeus Bank România – S.A. în Dosarul nr. 9.336/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România – S.A. în Dosarul nr. 8.717/288/2016 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea – Secția civilă, de Societatea Piraeus Bank România – S.A. în Dosarul nr. 5.635/311/2016 al Judecătoriei Slatina – Secția civilă, de Societatea Banca Românească – S.A., membră a Grupului National Bank of Greece, în Dosarul nr. 38.679/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București, de Societatea Alpha Bank România – S.A. în Dosarul nr. 14.963/197/2016 al Judecătoriei Brașov, de Societatea Piraeus Bank România – S.A. în Dosarul nr. 34.550/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București, de Societatea Alpha Bank România – S.A. în Dosarul nr. 3.354/740/2016 al Judecătoriei Alexandria, de Societatea Alpha Bank România – S.A. în Dosarul nr. 24.267/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, de Societatea Alpha Bank România – S.A. în Dosarul nr. 31.883/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București, de Societatea Alpha Bank România – S.A. în Dosarul nr. 16.443/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, precum și de către Societatea Alpha Bank România – S.A. în Dosarul nr. 23.223/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția civilă. … 2.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, raportate la prevederile art. 3 teza a doua, art. 4,art. 7 alin. (1)-(3) și alin. (5)-(6) și ale art. 8 alin. (1)-(4) din același act normativ, excepție ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe judecătorești. … 3.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, raportate la celelalte prevederi ale aceluiași act normativ, excepție ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale acelorași instanțe judecătorești, și constată că acestea sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică către Judecătoria Vaslui, Judecătoria Târgoviște, Judecătoria Sectorului 1 București, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția civilă, Judecătoria Giurgiu – Secția civilă, Judecătoria Câmpina, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă, Judecătoria Galați – Secția civilă, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă, Judecătoria Râmnicu Vâlcea – Secția civilă, Judecătoria Slatina – Secția civilă, Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă, Judecătoria Brașov și Judecătoria Alexandria și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 1 martie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește