DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Irina-Ioana Kuglay.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Veronica Cîrstoiu în Dosarul nr. 4.667/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a II-a penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 277D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 889D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Viorel Rusu și Societatea Conextrust – S.A. din Blăgești, județul Bacău, în Dosarul nr. 1.043/110/2016/a9 al Tribunalului Bacău – Secția penală. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.284D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioan Munteanu în Dosarul nr. 6.295/3/2018 al Tribunalului București – Secția I penală. … 6.La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 7.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 889D/2019 și nr. 3.284D/2019 la Dosarul nr. 277D/2019, care a fost primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, reține că motivele de neconstituționalitate invocate privesc modul de soluționare a cererii de recuzare în cursul judecății. Totodată, reține că, în toate cauzele, cu excepția celei care face obiectul Dosarului Curții nr. 277D/2019, excepțiile de neconstituționalitate sunt inadmisibile, întrucât nu au fost ridicate în fața completului care a soluționat cererea de recuzare, ci în fața completului care a soluționat acuzația. Arată, de asemenea, că un alt motiv de inadmisibilitate, aplicabil tuturor cauzelor conexate, privește faptul că modul de desemnare a completului care soluționează recuzarea nu este stabilit de norma procesual penală criticată, ci de dispozițiile Legii nr. 304/2004, în legătură cu care autorii nu formulează critici de neconstituționalitate. Pe de altă parte, arată că, în concret, constituirea completurilor de recuzare este reglementată prin Regulamentul de ordine interioară al instanțelor. Reține, de asemenea, că autorii excepției solicită modificarea textului de lege criticat în sensul completării sale cu dispoziții care se regăsesc în Legea nr. 304/2004. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât criteriul repartizării aleatorii în această materie este respectat prin repartizarea aleatorie a cauzei la completul care judecă acuzația. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin Sentința penală nr. 81/F din 10 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.667/2/2016 (2.335/2016), Curtea de Apel București – Secția a II-a penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Veronica Cîrstoiu cu ocazia soluționării unei cauze penale. … 10.Prin Încheierea din 29 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.043/110/2016/a9, Tribunalul Bacău – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Viorel Rusu și Societatea Conextrust – S.A. din Blăgești, județul Bacău, într-o cauză penală în care au fost formulate cereri de recuzare de către autorii excepției, iar completul, care a soluționat cererile de recuzare, a fost stabilit în baza art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015. … 11.Prin Încheierea din 21 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.295/3/2018, Tribunalul București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioan Munteanu într-o cauză penală în care acesta a formulat o cerere de recuzare la data 17 octombrie 2019, cerere reiterată și depusă la dosarul cauzei la termenul din data de 14 noiembrie 2019. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține, în esență, că prevederile art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), ale art. 124 și ale art. 126 alin. (2), întrucât, în ceea ce privește completul care ar trebui să soluționeze o eventuală cerere de abținere sau recuzare nu se urmează același parcurs ca în orice altă cauză, respectiv o repartizare aleatorie, folosindu-se un sistem computerizat. Arată că și art. 98 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor de judecată prevede această situație, însă alin. (1) și (2) ale acestui articol, ca normă terțiară, sunt contradictorii. În acest sens, arată că alin. (1) al art. 98 prevede împrejurarea că o cerere de abținere sau recuzare ar trebui să fie soluționată de un complet repartizat în mod aleatoriu de către sistemul informatic al instanței, iar alin. (2) anulează și lipsește de conținut prevederile alin. (1), statuând împrejurarea că ar trebui ca aceste incidente procedurale să fie soluționate de completul cu numărul imediat următor. Se solicită, în esență, să se constate că textul de lege criticat este constituțional în măsura în care prin sintagma „abținerea sau recuzarea judecătorului […] se soluționează de un alt complet de judecată“, cuprinsă în art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală, se înțelege că abținerea sau recuzarea se repartizează aleatoriu la un alt complet de judecată. … 13.Totodată, se mai susține, în esență, că sintagma „alt complet de judecată“ contravine dispozițiilor constituționale invocate. Textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât, printr-o formulare eliptică și imprecisă, creează posibilitatea eludării legii, prin nerepartizarea cauzelor pe complete de judecată, în mod aleatoriu, în sistem informatizat. Arată că neclaritatea art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală a generat apariția unei alte reguli de repartizare a soluționării cererilor de abținere și de recuzare, regula fiind prevăzută întrun act administrativ, care s-a substituit normei juridice. În acest sens, fac referire la art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor de judecată. Susțin că, în acest fel, elementul aleatoriu, care asigura obiectivitatea în repartizarea cauzelor, este complet eliminat. … 14.Curtea de Apel București – Secția a II-a penală, formulând opinia în Dosarul Curții nr. 277D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că textul de lege criticat nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici dreptul la apărare și nu contravine niciunei dispoziții din Constituție. Reține că este dreptul statului de a alege modalitatea în care se soluționează cererea de abținere sau recuzare și completul care soluționează aceste cereri. … 15.Tribunalul Bacău – Secția penală, formulând opinia în Dosarul Curții nr. 889D/2019, apreciază că se impune ca și aceste dosare, ce au ca obiect declarații de abținere sau cereri de recuzare, să poată fi repartizate aleatoriu, cu blocarea completului ce formulează declarație de abținere sau față de care s-a formulat cererea de recuzare. … 16.Tribunalul București – Secția I penală, formulând opinia în Dosarul Curții nr. 3.284D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sintagma „un alt complet de judecată“ necontravenind niciunui principiu constituțional. Reține că, prin considerentele dezvoltate în Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, s-a reținut că modalitatea de desemnare a membrilor completurilor de 5 judecători încalcă dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție prin prisma exigențelor de independență și imparțialitate obiectivă care trebuie să caracterizeze orice instanță judecătorească (într-o chestiune care, de asemenea, reclama repartizarea aleatorie). Reține că, în cauză, din motivele invocate rezultă că cererea are ca finalitate modificarea dispozițiilor de lege supuse controlului, solicitare care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale. Astfel, reține că autorul excepției solicită, în esență, determinarea suplimentară a dispoziției din art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală, care prevede că „abținerea sau recuzarea judecătorului care face parte din completul de judecată se soluționează de un alt complet de judecată“, în sensul că acel „alt complet“ trebuie să fie stabilit prin repartizare aleatorie. Apreciază că „exprimarea eliptică“ la care face referire autorul excepției în motivarea sa reclamă un supliment legislativ, care nu intră însă în domeniul propriu al controlului de constituționalitate. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „(2) Abținerea sau recuzarea judecătorului care face parte din completul de judecată se soluționează de un alt complet de judecată.“ … 21.Autorii excepției de neconstituționalitate invocă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul supremației Constituției, ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 alin. (2) potrivit cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, analizând motive de neconstituționalitate identice celor formulate în prezenta cauză, a pronunțat Decizia nr. 163 din 9 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 475 din 6 mai 2021, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 23.În considerentele deciziei menționate anterior, Curtea a observat, mai întâi, că a mai examinat susțineri similare care au vizat aceeași soluție legislativă, cuprinsă însă în art. 50 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Abținerea sau recuzarea se soluționează de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține. (…)“. Respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, Curtea a reținut, în esență, că recuzarea nu constituie o acțiune de sine stătătoare, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfășurării normale a judecății. Curtea a observat că reglementarea criticată se circumscrie domeniului de reglementare a procedurii de judecată, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului. Regulile de procedură instituite prin reglementarea criticată se justifică prin intenția legiuitorului de a împiedica tergiversarea nejustificată a înfăptuirii actului de justiție, ceea ce contribuie la respectarea dreptului părților la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ținându-se seama și de interesele legitime ale celorlalte părți, nu numai de cele ale părții care a formulat cererea de recuzare (Decizia nr. 366 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 12 august 2019, paragraful 21). … 24.Referitor la pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea a observat că, așa cum s-a statuat în jurisprudența sa, (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016), făcând referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, iar nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. În acest context, Curtea subliniază că normele de procedură criticate nu trebuie interpretate în mod singular, disparat, ci trebuie avută în vedere o coroborare a acestora cu întreg cadrul legislativ în materie. În acest sens sunt și prevederile art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, astfel cum a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, potrivit cărora „Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată, se vor soluționa de completul cu numărul imediat următor, care judecă în aceeași materie. Dacă în materia respectivă nu mai există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale referitoare la toți membrii completului se vor soluționa de acesta. Dacă nu mai există un complet care judecă în acea materie, incidentele vor fi soluționate de completul din materia și după regulile stabilite de colegiul de conducere al instanței“ (Decizia nr. 366 din 28 mai 2019, precitată, paragraful 24). … 25.Întrucât soluția și considerentele menționate se referă la aceeași soluție legislativă, nefiind relevant, din această perspectivă, faptul că norma care o consacră este cuprinsă întrun alt text de lege, Curtea a considerat că decizia de respingere a excepției de neconstituționalitate și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală, în temeiul art. 147 alin. (4) din Constituție. … 26.Totodată, Curtea a reținut, în Decizia nr. 163 din 9 martie 2021, precitată, că principiul distribuirii aleatorii a cauzelor stă la baza desfășurării activității de judecată, fiind reglementat ca atare în art. 11 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective“. Potrivit art. 53 alin. (1) din același act normativ, „Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat“. … 27.Interpretând noțiunea de „cauză“, cuprinsă în dispozițiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a reținut, de exemplu, prin Decizia nr. 5.103/2011, că „aplicarea metodei de interpretare logico-sistematică a legii (…) conduce la concluzia (…) în sensul că noțiunea de «cauză» se referă la litigiile «de fond», iar nu și la incidentele ivite în cursul soluționării acestora, precum recuzarea judecătorilor.(…) Doctrina procesual-civilă definește abținerea și recuzarea drept incidente procedurale privind compunerea sau constituirea instanței învestite cu soluționarea unui litigiu, fără a le conferi identitatea unui proces de sine stătător.(…)“. În același sens, Curtea Constituțională a reținut prin Decizia nr. 366 din 28 mai 2019, precitată, paragraful 23, că „cererea de recuzare nu vizează fondul cauzei“. … 28.Cu privire la conținutul noțiunii de „repartizare aleatorie“, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a reținut, în Decizia nr. 5.103/2011, că „este indiscutabil că repartizarea cauzelor în mod aleatoriu este o normă de organizare judiciară cu rang de principiu, instituită prin art. 11 și art. 53 din Legea nr. 304/2004 cu scopul de a conferi o garanție în plus independenței funcționale a judecătorului și imparțialității actului de justiție, principala modalitate de repartizare aleatorie fiind cea informatică. Art. 139 din aceeași lege deleagă însă Consiliului Superior al Magistraturii atribuția de a adopta norme secundare în vederea organizării executării legii și îi conferă o anumită marjă de apreciere în acest sens, de vreme ce prin regulamentul de ordine interioară adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii se stabilesc «modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuției aleatorii și continuității». Dreptul de apreciere pe care legea îl conferă autorității emitente este menit să asigure normelor administrative de organizare a instanțelor acea flexibilitate necesară asigurării interesului public al bunei înfăptuiri a justiției, care, pe lângă principiul enunțat în art. 11 din Legea nr. 304/2004, este guvernată de o serie de alte garanții ale dreptului la un proces echitabil, consacrat în instrumente juridice interne și internaționale, garanții între care se numără și termenul rezonabil, care ar putea fi afectat prin aplicarea rigidă a repartizării aleatorii, exclusiv în sistem informatic, pentru orice tip de cerere accesorie sau incidentală ivită în cursul unui litigiu.“ … 29.Considerentele citate se referă la interpretarea și aplicarea legii realizată de o instanță de judecată, iar nu, în sine, la constituționalitatea dispozițiilor legale. Curtea a apreciat însă că sunt relevante în cauză, deoarece raționamentul logico-juridic pe care îl enunță este deopotrivă aplicabil în evaluarea constituționalității dispozițiilor criticate în fața Curții Constituționale, câtă vreme exprimă justul echilibru pe care legiuitorul, în aplicarea dispozițiilor constituționale ale art. 124 – Înfăptuirea justiției și ale art. 126 – Instanțele judecătorești, trebuie să îl asigure în privința respectării tuturor principiilor care guvernează activitatea instanțelor judecătorești. Astfel, niciunul dintre aceste principii nu trebuie interpretat și aplicat rigid, ad absurdum, întrucât ar fi în detrimentul respectării celorlalte principii incidente și al înfăptuirii justiției în ansamblu. … 30.De altfel, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că, odată ce completul competent să soluționeze cauza a fost desemnat printr-o repartizare aleatorie, în sistem informatizat, judecarea incidentelor procedurale în legătură cu această cauză, de un complet stabilit printr-o modalitate care valorifică însăși repartizarea aleatorie realizată inițial, reprezintă tot o expresie a repartizării aleatorii, neexistând completuri predeterminate care soluționează astfel de cereri (Decizia nr. 742 din 4 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 2 februarie 2022). … 31.În concret, repartizarea aleatorie în sistem informatizat a tuturor incidentelor ivite în cursul soluționării proceselor pe rolul instanțelor judecătorești ar conduce la prelungirea nejustificată sau chiar blocarea activității de judecată. Tocmai de aceea, o anumită flexibilitate este de dorit, câtă vreme nu afectează principiile de înfăptuire a justiției în substanța lor – în speță, câtă vreme nu este pusă în discuție repartizarea aleatorie a litigiilor „de fond“. Or, din acest punct de vedere, Curtea a observat că, potrivit art. 110 alin. (2) din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 28 decembrie 2015, „Dacă în urma soluționării incidentelor procedurale prevăzute la alin. (1) [n.a. referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată] se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu. Dacă mai există un singur complet care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia“. … 32.În concluzie, Curtea a constatat că lipsa mențiunii exprese a obligației de repartizare aleatorie a soluționării cererilor de abținere sau de recuzare nu determină neconstituționalitatea dispozițiilor art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală în raport cu prevederile din Constituție invocate. Redactarea dată de legiuitor permite o abordare flexibilă în privința stabilirii completului de judecată competent să soluționeze aceste cereri, asigurând, totodată, exigențele de imparțialitate a instanței de judecată, prin stabilirea expresă a regulii în sensul că întotdeauna acest complet trebuie să fie „altul“ decât cel din care face parte judecătorul recuzat. În măsura în care, prin acte de aplicare a legii, precum Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, invocat anterior, s-ar încălca dispozițiile legale referitoare la principiile ce guvernează activitatea de judecată, partea interesată le poate contesta la instanțele judecătorești competente. … 33.Întrucât până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția Deciziei nr. 163 din 9 martie 2021, precitată, își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 34.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Veronica Cîrstoiu în Dosarul nr. 4.667/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a II-a penală, de Viorel Rusu și Societatea Conextrust – S.A. din Blăgești, județul Bacău, în Dosarul nr. 1.043/110/2016/a9 al Tribunalului Bacău – Secția penală și, respectiv, de Ioan Munteanu în Dosarul nr. 6.295/3/2018 al Tribunalului București – Secția I penală și constată că dispozițiile art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a II-a penală, Tribunalului Bacău – Secția penală și Tribunalului București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește