DECIZIA nr. 91 din 21 februarie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și ale art. 46 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Florin Cornel Sala în Dosarul nr. 5.403/2/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 946D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Reprezentantul Ministerului Public pune, în principal, concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece aceasta vizează probleme de interpretare și aplicare a legii, iar, în subsidiar, de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 16 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 5.403/2/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 97 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și ale art. 46 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de recurentul-reclamant Florin Cornel Sala în cadrul unei cauze având ca obiect soluționarea recursului împotriva Sentinței nr. 3.562 din 19 decembrie 2014 a Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin care s-a respins acțiunea privind desființarea rezoluției emise de Inspecția Judiciară la data de 25 iunie 2014 (rezoluție prin care s-a dispus clasarea sesizării formulate de autorul excepției de neconstituționalitate, referitoare la săvârșirea unor abateri disciplinare de către judecătorii care au compus completul de recurs ce a judecat Dosarul nr. 640/3/2012) și obligarea pârâtei Inspecția Judiciară la declanșarea procedurii de cercetare disciplinară a judecătorilor respectivi. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prin Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012 Curtea Constituțională a statuat că faptele prevăzute la art. 99 lit. s), ș) și t) și la art. 99^1 din Legea nr. 303/2004 reprezintă încălcări ale îndatoririlor de serviciu ale magistraților. Astfel, se arată că „orice interpretare dată prevederilor art. 97 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, respectiv a faptului că reclamantul nu poate pune în discuție prin plângere o soluție pronunțată, și nu a faptului că titularul acțiunii de cercetare disciplinară nu poate pune în discuție soluția pronunțată, este neconstituțională“. Dacă un cetățean pune în discuție o soluție dată de o instanță judecătorească, o face pentru a dovedi vătămarea suferită, conform art. 99^1 din Legea nr. 303/2004, iar nu ca o cale extraordinară de atac, printr-o procedură arbitrară și străină Codului de procedură civilă. O interpretare contrară ar conduce la ideea că judecătorii sunt mai presus de lege, deoarece nu se poate dovedi vătămarea adusă prin soluția dată, ceea ce este contrar și deciziei menționate a Curții Constituționale. … 6.Pe de altă parte, se susține că art. 97 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 face referire atât la procurori, cât și la judecători. Or, interzicerea punerii în discuție doar a hotărârilor judecătorești este o încălcare a dreptului la egalitate în fața legii și creează discriminări între procurori și judecători. Cu alte cuvinte, punerea în discuție a soluțiilor unui procuror se poate face, însă punerea în discuție a soluției unui judecător nu se poate face, deși ambele soluții sunt supuse căilor de atac. … 7.În privința art. 46 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, autorul excepției susține că acesta este neconstituțional, atât timp cât „se invocă, ca pretext, refuzul de a da curs prevederilor art. 99 lit. s), lit. ș) și lit. t) și ale art. 99^1 din Legea nr. 303/2004“. Astfel, există Decizia Curții Constituționale nr. 2 din 11 ianuarie 2012, care stabilește că faptele prevăzute de aceste texte de lege sunt abateri de serviciu ale magistraților. Or, interpretarea unui articol de lege în sensul că anumite sancțiuni privind abateri de serviciu nu pot fi aplicate creează premisele ca judecătorii să fie mai presus de lege, ceea ce este o încălcare a art. 16 alin. (2) din Constituție. … 8.În final, se arată că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale „prin modul de interpretare a instanței de fond, deoarece creează premisele în care judecătorii sunt mai presus de lege, în totală contradicție cu prevederile art. 16 alin. (2) din Constituție“. … 9.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, fiind în deplin acord cu prevederile art. 16 din Constituție. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Guvernul consideră, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că prevederile criticate respectă principiile și normele constituționale. Astfel, art. 97 din Legea nr. 303/2004 reglementează modul de sesizare a Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu săvârșirea abaterilor disciplinare de către judecători, dar acest drept de sesizare nu poate pune în discuție soluțiile instanțelor. Aceste prevederi legale sunt conforme Constituției, care instituie, în capitolul VI „Autoritatea judecătorească“, independența instanțelor judecătorești și a judecătorilor și faptul că „justiția este unică, imparțială și egală pentru toți“. Prin urmare, nicio lege sau procedură, inclusiv cea disciplinară, nu poate pune în discuție soluțiile instanțelor judecătorești, soluții care se pot modifica doar prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, tot în acord cu dispozițiile constituționale care prevăd, la art. 129, că „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. În acest sens, se invocă o parte din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 2 din 11 ianuarie 2012. … 12.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece autorul acesteia este nemulțumit de interpretarea dată textului de lege criticat de către instanța judecătorească. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 97 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 46 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul conținut:– Art. 97 alin. (2) din Legea nr. 303/2004: „Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în discuție soluțiile pronunțate prin hotărârile judecătorești, care sunt supuse căilor legale de atac.“;  … – Art. 46 alin. (2) din Legea nr. 304/2004: „Verificările efectuate personal de președinți sau vicepreședinți ori prin judecători anume desemnați trebuie să respecte principiile independenței judecătorilor și supunerii lor numai legii, precum și autoritatea de lucru judecat.“  … Dispozițiile art. 97 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, la care fac trimitere dispozițiile art. 97 alin. (2) din aceeași lege, au următorul conținut: „Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanțelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligațiilor profesionale în raporturile cu justițiabilii ori săvârșirea de către aceștia a unor abateri disciplinare.“ … 16.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu verificarea săvârșirii abaterilor disciplinare, prevăzute la art. 99 lit. s), ș) și t) din Legea nr. 303/2004, de către judecătorii care au soluționat Dosarul nr. 640/3/2012 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a civilă și pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale, având ca obiect „litigiu privind desființarea postului de șef-birou înmatriculare“. La acea dată, dispozițiile art. 99 lit. s), ș) și t) din Legea nr. 303/2004 aveau următorul cuprins: „Constituie abateri disciplinare: […] s) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorești sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de magistrat; ș) nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii; t) exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență“. Inspecția Judiciară a dispus clasarea sesizării formulate, printr-o rezoluție emisă în anul 2014, apreciind că nu există indicii de săvârșire a vreuneia dintre abaterile disciplinare prevăzute de Legea nr. 303/2004. Autorul excepției a formulat acțiune împotriva rezoluției de clasare emise de Inspecția Judiciară în anul 2014, iar Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea, ca neîntemeiată, prin Sentința civilă nr. 3.562 din 19 decembrie 2014. În motivarea soluției de respingere ca neîntemeiată a acțiunii, instanța a reținut că reclamantul a sesizat Inspecția Judiciară, fiind nemulțumit de soluția dată de completul de judecată în Dosarul nr. 640/3/2012 și a apreciat că susținerile acestuia nu sunt confirmate de realitatea/conținutul deciziei criticate și că nu a fost identificat niciun indiciu care să susțină concluzia că judecătorii din cauza respectivă au încălcat cu știință normele juridice, urmărind sau acceptând vătămarea reclamantului din cauză. În cadrul soluționării recursului împotriva Sentinței civile nr. 3.562 din 19 decembrie 2014 a Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, recurentul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, care prevăd că exercitarea dreptului de a sesiza Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, cu încălcarea obligațiilor profesionale în raporturile cu justițiabilii ori cu săvârșirea de către aceștia a unor abateri disciplinare, nu poate pune în discuție soluțiile pronunțate prin hotărârile judecătorești, care sunt supuse căilor legale de atac. … 18.Curtea constată că, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate a textelor de lege criticate, ci, în realitate, este nemulțumit de interpretarea și aplicarea acestor texte de către instanța de judecată care a soluționat acțiunea împotriva rezoluției de clasare, emise de Inspecția Judiciară. Astfel, autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale „prin modul de interpretare a instanței de fond, deoarece creează premisele în care judecătorii sunt mai presus de lege, în totală contradicție cu prevederile art. 16 alin. (2) din Constituție“. De asemenea, în ceea ce privește dispozițiile art. 46 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, autorul excepției susține că acestea sunt neconstituționale, atât timp cât „se invocă, ca pretext, refuzul de a da curs prevederilor art. 99 lit. s), lit. ș) și lit. t) și ale art. 99^1 din Legea nr. 303/2004“. Mai susține că interpretarea unui articol de lege în sensul că anumite sancțiuni privind abateri de serviciu nu pot fi aplicate creează premisele ca judecătorii să fie mai presus de lege, ceea ce este o încălcare a art. 16 alin. (2) din Constituție. … 19.Or, Curtea reține că toate aceste susțineri reprezintă, în realitate, aspecte ce vizează interpretarea și aplicarea textelor de lege criticate de către instanța care soluționează litigiul în cadrul căruia s-a invocat excepția de neconstituționalitate, nefiind veritabile critici de neconstituționalitate. … 20.Având în vedere acestea, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și ale art. 46 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. De altfel, nimic nu împiedică posibilitatea oricărei persoane de a sesiza Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, cu încălcarea obligațiilor profesionale în raporturile cu justițiabilii ori cu săvârșirea de către aceștia a unor abateri disciplinare, cu atât mai mult în situația în care hotărârea judecătorească pronunțată în cauza respectivă este definitivă. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și ale art. 46 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Florin Cornel Sala în Dosarul nr. 5.403/2/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 februarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește