DECIZIA nr. 91 din 16 februarie 2021

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Epure în Dosarul nr. 4.332/109/2018 al Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.028D/2018.  … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 294D/2019, nr. 398D/2019, nr. 512D/2019, nr. 722D/2019, nr. 1.166D/2019 și nr. 1.316D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Ion P. Pietroi și Cezar Neguț în dosarele nr. 145/109/2018 și nr. 4.264/109/2018 ale Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Alexandru Mareș în Dosarul nr. 42.061/3/2017 (număr în format vechi 4.873/2018) al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ion Oancea în Dosarul nr. 4.970/109/2017 al Curții de Apel Pitești – Secția I civilă, de Ionel Tudorescu în Dosarul nr. 1.934/95/2018 al Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și de Gheorghe Iftimie în Dosarul nr. 428/100/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 294D/2019, nr. 398D/2019, nr. 512D/2019, nr. 722D/2019, nr. 1.166D/2019 și nr. 1.316D/2019 la Dosarul nr. 2.028D/2018, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 21 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.332/109/2018, Încheierea din 30 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 145/109/2018, și Încheierea din 28 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.264/109/2018, Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Epure, Ion P. Pietroi și Cezar Neguț. … 8.Prin Încheierea din 4 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 42.061/3/2017 (număr în format vechi 4.873/2018), Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Alexandru Mareș. … 9.Prin Încheierea din 21 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.970/109/2017, Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Ion Oancea.  … 10.Prin Încheierea din 11 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.934/95/2018, Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Ionel Tudorescu. … 11.Prin Decizia civilă nr. 558/A/2019, pronunțată în Dosarul nr. 428/100/2018, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Iftimie. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că interpretarea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat-o dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, în sensul că „«stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“, este contrară prevederilor art. 11, art. 15 alin. (2), art. 16, 20,53, 47 și art. 108 alin. (2) din Constituție, precum și deciziilor aceleiași instanțe nr. 40 din 22 septembrie 2008 și nr. 11 din 25 mai 2015. Această interpretare determină modificarea stagiului de cotizare stabilit la data ieșirii la pensie, potrivit legislației anterioare, cu un stagiu de cotizare mai mare, prevăzut de Legea nr. 263/2010, în vigoare la data recalculării pensiei, aducându-se astfel atingere principiului neretroactivității legii civile. În acest sens, precizează că raportul de drept substanțial este guvernat de legea sub imperiul căreia s-a născut dreptul la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. … 13.În ceea ce privește încălcarea art. 16 și 47 din Constituție, autorii excepției arată că, prin compararea dispozițiilor art. 169 cu cele ale art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, reiese că unii pensionari beneficiază de un calcul al pensiei raportat la stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, în timp ce altora li se aplică stagiul complet de cotizare prevăzut la data recalculării pensiei, deși art. 3 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 263/2010 definește pentru toți beneficiarii ce se înțelege prin sintagma „stagiul complet de cotizare utilizat la calculul pensiei“. Astfel, arată că „persoanele aflate în aceeași situație – respectiv cei care au realizat vechime în minerit subteran în condițiile prevăzute de art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 267/1990, art. 14 din Legea nr. 3/1977, art. 20 lit. a) coroborat cu art. 43 și art. 77 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 155/2016 -, prin aplicarea aceleiași Legi nr. 263/2010 (unii art. 169, alții art. 169^1), beneficiază de un calcul al pensiei raportat la un alt algoritm, unii prin raportare la stagiul complet de cotizare prevăzut de lege la data deschiderii dreptului la pensie, iar alții de un stagiu complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010, deși art. 3 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 263/2010 definește pentru toți beneficiarii legii ce se înțelege prin sintagma «stagiul complet de cotizare utilizat la calculul pensiei»“. … 14.De asemenea, autorii excepției susțin că sunt discriminați și în raport cu persoanele care au lucrat în condiții speciale de muncă după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, care beneficiază atât de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, cât și de majorarea cu 50% a punctajelor pentru aceeași perioadă.  … 15.Tot cu privire la încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi, autorii excepției arată că, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 192/2015, propunerea legislativă a urmărit rezolvarea discriminării apărute în calculul pensiilor unor pensionari care au lucrat în condiții speciale și care, de-a lungul anilor, conform legii de calcul al pensiilor, au ajuns să aibă, pentru aceleași condiții grele de muncă și aceeași cotizație, pensii diferite. Or, consideră că prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 nu se realizează obiectivul propus de legiuitor, ci, din contră, în realitate se ajunge la o diminuare a pensiilor.  … 16.În același timp, autorii excepției consideră că dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 contravin și prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituție, întrucât conținutul acestor dispoziții de lege a fost modificat printr-un act juridic inferior, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017.  … 17.În critica pe care o formulează, autorii excepției susțin că sunt încălcate și prevederile constituționale ale art. 20. În acest sens, arată că validarea prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, a faptului că stagiul de cotizare trebuie să fie cel prevăzut de lege, adică unul de 30 de ani, în loc de stagiul de cotizare avut în vedere la momentul stabilirii dreptului la pensie, înseamnă o încălcare a dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Stagiul complet de cotizare de 20 de ani care a fost avut în vedere la data pensionării vreuneia din persoanele aflate în situația prestării unei munci în condiții deosebite trebuie interpretat ca un „bun“ în sensul dispozițiilor din Protocolul adițional nr. 1 la aceeași convenție. Prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 se înfrânge acest drept câștigat al persoanelor care au beneficiat de un stagiu de cotizare diminuat prin prisma muncii desfășurate în condiții deosebite. Practic, se deschide astfel calea unei insecurități a modalității prin care statul stabilește drepturile la pensie, diminuând potențialele beneficii conferite de norme noi de reglementare, prin aplicarea în mod discriminatoriu a altor coeficienți decât cei avuți în vedere la momentul acceptării că atari persoane se pot pensiona cu un stagiu de cotizare de 20 de ani. Această chestiune a fost stabilită la nivel principial și prin dezlegările date de Înalta Curte de Casație și Justiție prin deciziile nr. 40 din 22 septembrie 2008 și nr. 11 din 25 mai 2015, ce au fost admise și care fac trimitere la aplicarea principiului fundamental tempus regit actum, în sensul că dreptul la pensie de asigurări sociale de stat se stabilește față de condițiile prevăzute de actul normativ în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, iar acesta este în mod evident un drept deja câștigat. Că este așa o dovedește tocmai faptul că ori de câte ori pensionarilor li s-a dat dreptul la o recalculare, atare recalculare a avut întotdeauna în vedere stagiul inițial de cotizare luat în considerare la momentul pensionării. Aplicarea printr-o normă internă a unui alt stagiu de cotizare decât cel pe care pensionarii l-au câștigat cu titlu de „bun“ înfrânge principiul prevalenței normelor europene față de normele interne. Atât timp cât există o neconcordanță între principiul european al unor drepturi câștigate și o dispoziție internă care suprimă un atare drept câștigat, ar fi trebuit să prevaleze dispozițiile europene. … 18.În sfârșit, autorii excepției susțin că dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 contravin și prevederilor art. 53 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât se restrânge exercițiul drepturilor persoanelor care au câștigat un stagiu de cotizare de 20 de ani care să fie avut în vedere la eventualele recalculări ulterioare ale pensiei. Se suprimă astfel posibilitatea de a mai beneficia în viitor de un coeficient mai favorabil în formula de recalculare a pensiei, prin prisma unui stagiu de cotizare de 20 de ani. O atare restrângere a unor drepturi câștigate și consfințite de-a lungul timpului prin deciziile de recalculare în care s-a folosit același stagiu de cotizare de 20 de ani este permisă doar în situații de excepție, ce nu se regăsesc în preambulul dispozițiilor normative incidente mai sus indicate. Din contră, intenția legiuitorului a fost tot timpul alta, respectiv aceea de a elimina discriminările apărute între categoriile de persoane care au prestat munca în subteran, cu privire la cuantumul diferit al pensiei stabilite. … 19.Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, în Dosarul nr. 4.332/109/2018, arată că, prin dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, s-au făcut precizări cu privire la modul de interpretare a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, astfel ca persoanele care au lucrat în condiții identice să beneficieze la determinarea punctajului mediu anual de stagii de cotizare identice, prin raportare la dispozițiile Legii nr. 263/2010. Aceeași instanță, în Dosarul nr. 4.264/109/2018, arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, legiuitorul are atribuția exclusivă de a stabili condițiile și criteriile de acordare a drepturilor la pensie, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor. Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale mai arată că, dată fiind aplicarea principiului tempus regit actum, situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii sau discriminări. … 20.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, referindu-se la criticile de neconstituționalitate raportate la art. 16 alin. (1) din Constituție, arată că atât prin art. 169, cât și prin art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 sunt excluse de la incidența beneficiului creșterii de punctaj persoanele care au beneficiat deja de un avantaj în considerarea perioadelor de activitate desfășurată în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv în activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, sub aspectul vechimii în muncă necesare deschiderii dreptului la pensie, prevăzute de acte normative cu caracter special. Pe de altă parte, sub incidența prevederilor art. 169 din Legea nr. 263/2010 intră pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 și cei ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-2 noiembrie 2008 inclusiv, astfel cum prevăd alin. (1) și (3) ale articolului menționat, în timp ce de prevederile art. 169^1 din același act normativ beneficiază pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, alții decât cei care au beneficiat de dispozițiile art. 169, astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 169^1. Or, în acord cu cele statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 861 din 28 noiembrie 2006, situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Referitor la critica de neconstituționalitate vizând încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție, arată, în esență, că este opțiunea liberă a legiuitorului de a stabili modalitatea de calcul al pensiei. Cât privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, arată că recalcularea pensiilor în temeiul dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se realizează după intrarea în vigoare a acestui text de lege, astfel că nu produce efecte retroactive. În sfârșit, apreciază că prevederile art. 11 și 20 din Constituție nu pot fi considerate ca fiind incidente de vreme ce nu au fost indicate prevederi internaționale pretins a fi încălcate.  … 21.Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă invocă aceleași considerente referitoare la dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili condițiile de acordare a dreptului la pensie. În ceea ce privește pretinsa încălcare a considerentelor deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 40 din 22 septembrie 2008 și nr. 11 din 25 mai 2015, arată că, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, instanța supremă a arătat că aceste decizii se refereau la interpretarea unei legislații anterioare Legii nr. 263/2010, care nu mai preia soluția legislativă din reglementarea precedentă, având dispoziții derogatorii exprese în privința stagiului complet de cotizare prin acordarea noului beneficiu introdus prin art. 169^1 din Legea nr. 263/2010.  … 22.Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că, în vederea obținerii dreptului la pensie, sunt aplicabile condițiile prevăzute de legea în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum, însă este de competența exclusivă a legiuitorului modalitatea de reglementare a condițiilor și a criteriilor de acordare a dreptului de pensie. De asemenea, nu este încălcat dreptul la pensie, întrucât dispozițiile art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 prevăd că, „în situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Totodată, apreciază că dispozițiile de lege criticate nu sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât se aplică tuturor celor aflați în situația descrisă în ipoteză, fără discriminare. … 23.Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că nu se poate reține încălcarea prevederilor art. 15 din Constituție, întrucât dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au intrat în vigoare la data de 11 iulie 2015, dând dreptul la recalculare începând cu data de 1 ianuarie 2016, dată la care art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 prevedea un stagiu complet de cotizare de 30 de ani pentru persoanele care ieșeau la pensie și se aflau în situația reclamantului. Ceea ce se critică, de fapt, este retroactivitatea Hotărârii Guvernului nr. 291/2017, care a completat normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, la data de 8 mai 2017, când art. 56 alin. (5) prevedea din data de 23 iulie 2016 un stagiu complet de cotizare de 20 de ani pentru persoanele aflate în situația contestatorului. Instanța de judecată reține însă că art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 prevede că excepția de neconstituționalitate poate privi numai o lege sau o ordonanță sau dispoziții din astfel de acte normative, nu dispozițiile unei hotărâri a Guvernului. În schimb, Curtea de Apel Cluj apreciază că se poate reține în cauză încălcarea prevederilor art. 20 alin. (2) și ale art. 53 alin. (2) din Constituție, întrucât, deși, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, condițiile de exercitare a dreptului la pensie se stabilesc prin lege și este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legislația în materie, stagiul complet de cotizare de 20 de ani a fost stabilit la data înscrierii sale la pensie, în baza Legii nr. 19/2000, în vigoare în anul 2007, dar dispozițiile a căror neconstituționalitate este invocată tind să modifice acest stagiu complet de cotizare numai pentru calculul unei anumite părți din punctajul mediu anual (majorările de punctaje) luate în considerare la stabilirea cuantumului pensiei. În sfârșit, Curtea apreciază că nu se poate reține încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât tuturor celor cărora li s-au calculat majorările de punctaje în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în perioada 1 ianuarie 2016-1 ianuarie 2018, li s-a luat în considerare stagiul complet de cotizare de 30 de ani, prevăzut de Legea nr. 263/2010. … 24.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 25.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că principiul neretroactivității legii civile are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, și semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situațiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situațiilor juridice trecute. Acesta este principalul motiv pentru care prevederile Legii nr. 192/2015 nu se aplică situațiilor consumate, iar, potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, de la data intrării în vigoare acesteia, ea se aplică tuturor actelor, faptelor și situațiilor juridice viitoare, actelor, faptelor și situațiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum și efectelor viitoare ale unor situații juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi, potrivit principiului tempus regit actum. Arată că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. În sfârșit, precizează că, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are dreptul de a stabili categoriile de pensionari, precum și dispozițiile legale aplicabile fiecărei categorii în parte, în funcție de situația juridică în care se află.  … 26.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:27.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 28.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, așa cum a fost completată prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“ … 29.Din analiza motivării excepției rezultă însă că aceasta nu vizează, în realitate, întregul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, ci doar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din alin. (3) al acestuia. Mai mult decât atât, autorii critică art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acestuia de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.037 din 6 decembrie 2018. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție este cea potrivit căreia sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. … 30.Ca atare, Curtea se va pronunța asupra constituționalității sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018. … 31.Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 47 alin. (2) care consacră dreptul la pensie, art. 53 alin. (1) și (2), referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 108 alin. (2) referitor la actele Guvernului. … 32.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în temeiul art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 82 din 6 august 1977, și al art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 267/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din industria minieră, respectiv al anexei nr. 4 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, persoanelor care au lucrat în grupele I și a II-a de muncă, în domeniul minier, respectiv în condiții speciale de muncă (așa cum este cazul autorilor excepției), li s-a aplicat o cerință privind vechimea în muncă, mai exact stagiu de cotizare la data ieșirii la pensie de 20, respectiv 25 de ani, redusă față de vechimea în muncă sau stagiul complet de cotizare stabilit pentru celelalte categorii de pensionari. … 33.Dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, așa cum au fost interpretate și de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, prevăd însă că, la recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege, se au în vedere stagiile complete de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010, astfel că la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat un stagiu complet de cotizare de 30 de ani. … 34.Autorii excepției consideră că această soluție legislativă este contrară prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, care consacră principiul neretroactivității legii civile.  … 35.Față de aceste susțineri, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate își produc efectele de la data intrării lor în vigoare pentru viitor, astfel că această critică apare ca fiind lipsită de susținere. Curtea constată însă că argumentele formulate de autorii excepției se referă, în realitate, la modificarea prin dispoziția de lege criticată a unui element avut în vedere la stabilirea inițială a dreptului la pensie, și anume a stagiului de cotizare. Or, reține că, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent și unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferențe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin actele normative în vigoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislației anterioare, ceea ce poate presupune aplicarea elementelor de calcul al pensiei prevăzute de legislația în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri. Instituirea acestor proceduri intră în competența exclusivă a legiuitorului, care, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, se bucură de atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007).  … 36.Cu toate acestea, același text constituțional garantează cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivității. În acest sens, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naște obligația statului ca în perioada pasivă a vieții individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivității, cele două obligații fiind intrinsec și indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieții persoanei asigurate contribuțiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivității și de a asigura mijloacele de subzistență al celor care au dobândit acest drept în condițiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalități și de a se abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. […] Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie“ (Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). … 37.Or, Curtea observă că, potrivit dispozițiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, se constată că legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior. … 38.Cât privește deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 40 din 22 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2009, și nr. 11 din 25 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 14 iulie 2015, Curtea observă că acestea nu se opun celor statuate ulterior de instanța supremă prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, așa cum susțin autorii excepției. De altfel, în considerentele acestei din urmă decizii, paragrafele 83-85, instanța supremă explică situațiile diferite avute în vedere prin deciziile nr. 40 din 22 septembrie 2008 și nr. 11 din 25 mai 2015, arătând că „aceste decizii se refereau la interpretarea unei legislații anterioare Legii nr. 263/2010, care nu mai preia soluția legislativă din reglementarea precedentă, având dispoziții derogatorii exprese în privința stagiului complet de cotizare pentru acordarea noului beneficiu instituit de art. 169^1. […] Prin urmare, soluția aleasă anterior de legiuitor, astfel cum a fost interpretată și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost aceea de a se utiliza stagiul complet de cotizare redus, conform Legii nr. 3/1977, la recalculările efectuate conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005, spre deosebire de reglementarea actuală, care prevede un alt stagiu de cotizare în privința recalculării vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010“. … 39.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor, consacrat de art. 16 din Constituție, Curtea reține că o primă critică vizează diferența de tratament juridic dintre persoanele care se încadrează în ipoteza art. 169 din Legea nr. 263/2010 în raport cu cele care se încadrează în ipoteza art. 169^1 din același act normativ. … 40.Față de această critică, Curtea reține că cele două categorii de persoane comparate de autorii excepției se află în situații diferite. Astfel, dispozițiile art. 169 din Legea nr. 263/2010 se referă la creșterea punctajelor anuale pentru pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă, dar care nu au avut beneficiul utilizării unei vechimi în muncă necesare deschiderii dreptului la pensie mai avantajoase, potrivit dispozițiilor unor acte normative cu caracter special. De asemenea, creșterea punctajelor anuale prevăzută de art. 169 din Legea nr. 263/2010 se aplică și persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-2 noiembrie 2008 inclusiv numai dacă la determinarea punctajului mediu anual s-au utilizat stagiile complete de cotizare prevăzute de legislația în vigoare în perioada respectivă. … 41.Din contră, persoanelor care se încadrează în ipoteza art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 li se acordă o creștere a punctajelor anuale în condițiile în care au beneficiat de o vechime în muncă, respectiv de un stagiu de cotizare mai avantajos cu prilejul deschiderii dreptului la pensie. Acesta este și motivul pentru care persoanele încadrate în ipoteza art. 169 din Legea nr. 263/2010 sunt excluse de la aplicarea art. 169^1 din aceeași lege, potrivit dispozițiilor alin. (2) din acest ultim articol de lege. … 42.Or, așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când persoanele se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și deci instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005). … 43.În critica pe care o formulează, autorii excepției susțin că sunt discriminați și în raport cu persoanele care au lucrat în condiții speciale de muncă după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010. Curtea observă însă că această critică opune categorii de persoane aflate în situații diferite din perspectiva legii aplicabile, respectiv persoanele care au lucrat în grupa I de muncă sau în condiții speciale și s-au pensionat anterior datei de 1 ianuarie 2011 – ipoteza la care se referă art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 – și persoanele care se pensionează în temeiul Legii nr. 263/2010. Or, așa cum Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, „situația diferită în care se află cetățenii potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări“ (Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007). Faptul că, în urma recalculării pensiilor stabilite potrivit legislației anterioare, pot fi perpetuate anumite diferențe de tratament juridic în raport cu persoanele pensionate potrivit legislației actuale nu îndreptățește, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, calificarea reglementării ca fiind discriminatorie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 255 din 15 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 15 iulie 2004). … 44.Tot cu privire la încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi, autorii excepției arată că, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 192/2015, propunerea legislativă a urmărit rezolvarea discriminării apărute în calculul pensiilor unor pensionari care au lucrat în condiții speciale și care, de-a lungul anilor, conform legii de calcul al pensiilor, au ajuns să aibă, pentru aceleași condiții grele de muncă și aceeași cotizație, pensii diferite, iar prin dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, așa cum au fost interpretate de instanța supremă, nu se realizează obiectivul propus de legiuitor, ci, din contră, în realitate se ajunge la o diminuare a pensiilor. … 45.Față de această critică, Curtea reține că prin expunerea de motive la Legea nr. 192/2015 s-a arătat, într-adevăr, că „propunerea legislativă a urmărit rezolvarea discriminării apărute în calculul pensiilor unor pensionari care au lucrat în condiții speciale și care, de-a lungul anilor, conform legii de calcul al pensiilor, au ajuns să aibă pentru aceleași condiții grele de muncă, aceiași ani de cotizație, pensii diferite“. … 46.Analizând aceste motive, se constată că intenția legiuitorului a fost una de uniformizare a tratamentului juridic aplicabil unor persoane pensionate, de-a lungul timpului, în temeiul unor reglementări diferite. Curtea a arătat însă, în jurisprudența sa, că împrejurarea că, drept urmare a recalculării pensiilor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, cuantumul acestora nu crește în mod obligatoriu în niciun caz nu poate avea semnificația unei discriminări a titularilor acestora față de cei pensionați în temeiul Legii nr. 263/2010. Dimpotrivă, ea este consecința opțiunii legiuitorului, exercitată în limitele marjei largi de apreciere, în sensul neacordării persoanelor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 atât a beneficiului creșterii punctajelor anuale, cât și a beneficiului reducerii stagiilor de cotizare luate în considerare la data stabilirii drepturilor lor de pensie (Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, paragraful 59). … 47.În același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a precizat: „Raportat la evoluția legislației în domeniul asigurărilor sociale, astfel cum a fost expusă în precedent, trebuie remarcat că scopul Legii nr. 192/2015, prin care s-a recunoscut și persoanelor aflate în situația reclamantului dreptul la un punctaj anual majorat, dar nu și utilizarea unui stagiu de cotizare redus în determinarea punctajului mediu anual, este de înlăturare a diferențelor scriptice, nu de majorare a pensiilor, fiind acceptată de legiuitor și situația în care pensia recalculată din oficiu este mai mică, sens în care s-a prevăzut menținerea, în plată, a cuantumului celui mai avantajos, potrivit art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010.“ (Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragraful 82). … 48.Cât privește susținerea potrivit căreia, prin procesul de recalculare în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, pensiile au fost diminuate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, având în vedere prevederile alin. (4) din acest articol de lege. … 49.Analizând, în continuare, criticile autorilor excepției potrivit cărora dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 contravin prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituție, întrucât conținutul acestor dispoziții de lege a fost modificat printr-un act juridic inferior, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, Curtea constată că, în jurisprudența sa, s-a pronunțat în sensul că „verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale. În orice caz, în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanță cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziția din lege“ (Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, paragraful 64). … 50.Referitor la criticile vizând încălcarea prevederilor constituționale ale art. 20 prin raportare la prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 6 din aceeași convenție, Curtea reține că acestea pornesc de la premisa că stagiul de cotizare stabilit la data pensionării reprezintă un „bun“ și un drept câștigat. Or, așa cum s-a reținut mai sus, atunci când au fost analizate criticile raportate la prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, doar cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat și, întrucât acest cuantum nu a fost diminuat, datorită dispozițiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, nu pot fi reținute criticile vizând încălcarea dreptului de proprietate. … 51.Aceleași concluzii se impun și în ceea ce privește critica raportată la prevederile art. 53 din Constituție. … 52.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Epure, Ion P. Pietroi și Cezar Neguț în dosarele nr. 4.332/109/2018, nr. 145/109/2018 și nr. 4.264/109/2018 ale Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Alexandru Mareș în Dosarul nr. 42.061/3/2017 (număr în format vechi 4.873/2018) al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ion Oancea în Dosarul nr. 4.970/109/2017 al Curții de Apel Pitești – Secția I civilă, de Ionel Tudorescu în Dosarul nr. 1.934/95/2018 al Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și de Gheorghe Iftimie în Dosarul nr. 428/100/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Pitești – Secția I civilă, Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și și asigurări sociale și Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 februarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește