DECIZIA nr. 901 din 16 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Octavian Cebuc și Vasile Cîrstescu în Dosarul nr. 460/90/2016 al Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.413D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de înștiințare fiind legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită menținerea jurisprudenței Curții Constituționale relevante. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 29 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 460/90/2016, Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Octavian Cebuc și Vasile Cîrstescu într-o cauză având ca obiect cerere privind constatarea desfășurării activității în condiții speciale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile criticate restrâng posibilitatea ca instanța să constate, pe baza probelor, existența unor meserii care se încadrează în condiții speciale și a unor societăți care au astfel de meserii și care nu sunt menționate în anexele nr. 2 și 3 la Legea nr. 263/2010. Dacă salariații beneficiază de prevederile legale referitoare la grupele de muncă, atunci ei trebuie să poată să aibă acces direct la justiție, și nu indirect, prin intermediul sindicatului, în cazul în care sunt nemulțumiți de faptul că nu au fost încadrați în astfel de condiții.  … 6.Autorii susțin că au aceleași meserii și activează în aceleași condiții grele, pe același tip de locomotive vechi și deteriorate, cu cei care dețin funcția de mecanic de locomotivă/mecanic ajutor/mecanic instructor la SNTFM CFR MARFĂ și se consideră discriminați față de aceștia deoarece nu sunt și ei încadrați în condiții speciale de muncă.  … 7.În plus, sunt discriminați și față de cei care au lucrat în grupa I de muncă, potrivit Ordinului ministrului muncii nr. 50/1990 și Legii nr. 3/1977. Astfel, aceste acte normative prevedeau stagii de cotizare pe baza cărora se putea ieși la pensie. Dar, sub regimul Legii nr. 19/2000 și al Legii nr. 263/2010, dacă societatea nu a obținut avizul de încadrare în condiții speciale de muncă, salariații acesteia, cum este și cazul autorilor, nu mai puteau beneficia de acest stagiu de cotizare, în ciuda faptului că au lucrat în aceleași condiții care, potrivit Ordinului nr. 50/1990 și Legii nr. 3/1977, atrăgeau aplicarea unui astfel de stagiu de cotizare. Autorii critică faptul că legiuitorul nu a impus obligația de a se verifica dacă toate locurile de muncă încadrate în grupa I de muncă se înscriu în condiții speciale, după 1 aprilie 2001, și a lăsat la voia societăților inițierea procedurii doar pentru anumite meserii/funcții. Din dorința de a nu achita contribuții mai mari la buget aferente condițiilor de muncă speciale, unele societăți nu au inițiat astfel de proceduri.  … 8.Autorii mai precizează că, având în vedere că se află în proces de recunoaștere în instanță a condițiilor speciale de muncă în care au lucrat, sunt discriminați față de cei care și-au câștigat deja în instanță o astfel de recunoaștere.  … 9.În sfârșit, autorii consideră că sunt discriminați față de cei care, lucrând în condiții similare cu ei, s-au pensionat în baza Legii nr. 3/1977, deoarece, la momentul la care au început să desfășoare activitate în condiții speciale, au avut reprezentarea că se vor pensiona în condițiile acestui act normativ, adică cu 5 ani mai devreme și cu o pensie mai mare. Or, schimbânduse, între timp, legislația, au pierdut aceste avantaje și arată că poate nu și-ar mai fi asumat să presteze activități în condiții periculoase, așa cum este siguranța circulației feroviare, dacă ar fi anticipat schimbarea condițiilor de pensionare.  … 10.Mai departe, autorii consideră că prevederile criticate sunt contrare și art. 135 din Constituție, deoarece împiedică înființarea unei societăți a cărei activitate să se desfășoare în condiții speciale, iar angajații să beneficieze de reducerea stagiului complet de cotizare prevăzută de Legea nr. 263/2010. Menționează că activitatea desfășurată de mecanicul ajutor de locomotivă este prevăzută în anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010 ca loc de muncă încadrat în condiții speciale, fiind, deci, îndeplinit acest criteriu, precum și faptul că, în anexa nr. 3 la Legea nr. 263/2010, sunt menționate numeroase societăți în care această meserie se desfășoară în condiții speciale.  … 11.Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, deoarece prevederile criticate se aplică, fără privilegii și discriminări, tuturor destinatarilor săi. Nici art. 21 din Constituție nu este încălcat, deoarece legiuitorul are atribuția exclusivă de a stabili criteriile de încadrare în condiții de muncă speciale, precum și procedura de urmat în acest sens. Arată că, potrivit Deciziei nr. 12 din 23 mai 2016, pronunțată în recurs în interesul legii, și Deciziei nr. 43 din 21 noiembrie 2016, pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept, instanța supremă a statuat că instanța judecătorească este limitată în posibilitatea de a analiza condițiile de muncă și de a statua cu privire la încadrarea acestora în condiții speciale. Dar, arată instanța, această limitare nu a fost dedusă din prevederile criticate de către autorii excepției, care stabilesc doar procedura administrativă de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale, ci din interpretarea întregii legislații care reglementează această materie.  … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 20 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, și ale art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Prevederile criticate la data sesizării Curții Constituționale aveau următorul cuprins: – Art. 20 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000:(2)Alte locuri de muncă în condiții speciale decât cele prevăzute la alin. (1) pot fi stabilite numai prin lege.(3)Metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale se vor stabili prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și a Ministerului Sănătății și Familiei, în urma consultării CNPAS.“; … – Art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010:(1)În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din:a)unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă; … b)activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații; … c)abrogată; … d)aviația civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1; … e)activitățile și unitățile prevăzute în anexele nr. 2 și 3; … f)activitatea artistică desfășurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4.“ …  …  … 16.La data ridicării excepției de neconstituționalitate Legea nr. 19/2000 nu mai era în vigoare. Ținând, însă, seama de cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, excepția de neconstituționalitate a textelor normative din această lege este admisibilă. … 17.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate încalcă art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind liberul acces la justiție și art. 135 privind proprietate privată din Constituție. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului prin raportare la critici de neconstituționalitate similare celor formulate în prezenta cauză într-o cauză soluționată, deja, de către Curtea Constituțională, respectiv prin Decizia nr. 351 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 22 octombrie 2018.  … 19.Curtea a observat că dispozițiile art. 20 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 și ale art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate (Decizia nr. 680 din 2 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 30 ianuarie 2018, paragrafele 57-66, și Decizia nr. 259 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 18 iulie 2014). Astfel, Curtea a amintit că procedura încadrării unor locuri de muncă în condiții speciale a fost supusă unor condiții și termene prevăzute prin Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 10 septembrie 2003. Curtea a statuat că nu sunt discriminate persoanele care au avut deschis accesul către procedura reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003, dar fie nu au obținut încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale, fie nu au făcut demersurile necesare în termenul prevăzut de acest act normativ. Astfel, Curtea a reținut că, deși dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 nu sunt aplicabile acestei categorii de persoane, această soluție legislativă este justificată de faptul că la momentul la care Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003 a creat cadrul necesar încadrării locurilor de muncă în condiții speciale, cerințele legale prevăzute de acest act normativ nu au fost îndeplinite. În mod evident, aceste persoane se găsesc într-o situație diferită față de cei care au întrunit aceste cerințe și au obținut încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale, regăsindu-se, în prezent, în ipoteza art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010. … 20.În plus, a statuat Curtea, între persoanele care anterior Legii nr. 19/2000 au lucrat în grupa I de muncă și cele care au fost încadrate ulterior în condiții speciale nu se poate pune un semn de egalitate, deși încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale sau deosebite a avut ca temei rațiuni asemănătoare divizării activității în grupele I și a II-a de muncă, rațiuni ce țin de gradul de solicitare, precum și de factorii de risc prezenți și expunerea la aceștia, totuși, în urma aplicării metodologiilor de încadrare stabilite prin hotărârile Guvernului mai sus amintite, nu s-a realizat o suprapunere perfectă între locurile de muncă încadrate anterior Legii nr. 19/2000 în grupele I și a II-a de muncă și cele încadrate ulterior în condiții speciale ori deosebite. Astfel, unele activități și unități care anterior se regăseau în grupa I de muncă au fost încadrate în activități și unități în care se desfășoară activitatea în condiții speciale, în timp ce altele au fost încadrate în condiții deosebite, dacă au îndeplinit condițiile stabilite de art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 261/2001. … 21.Mai departe, tot cu privire la situația persoanelor care au avut deschis accesul la procedura prevăzută prin Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003, dar care nu au făcut demersurile necesare în temenele legale, Curtea Constituțională a amintit cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activității desfășurate în condiții deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 10 noiembrie 2016, paragraful 90 și următoarele, și a apreciat că cele constatate de instanța supremă pun în evidență faptul că, în cazul persoanelor care au avut acces la procedura reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003, nu se poate vorbi de o obstrucționare a dreptului de acces liber la justiție. … 22.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a analizat și situația persoanelor care susțin că desfășoară una dintre activitățile prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, dar nu beneficiază de încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale, deoarece acestea au fost constituite ulterior finalizării procedurii reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003, iar legiuitorul nu a prevăzut o procedură care să permită actualizarea listelor prevăzute în anexele nr. 2 și 3 la Legea nr. 263/2010. Astfel, făcând din nou trimitere la evoluția reglementării în materia locurilor de muncă în condiții speciale, Curtea a amintit că dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 se referă la locuri de muncă care, potrivit legislației anterioare, au fost supuse unei evaluări ce a vizat nu doar caracteristicile activității, ci și condițiile concrete în care aceasta se desfășura în cadrul unei unități. Prin stabilirea unei limite temporale pentru procedura de încadrare a unor locuri de muncă în condiții speciale, precum și din reglementarea unei proceduri de reevaluare a acestei încadrări se desprinde intenția vădită a legiuitorului de a restrânge sfera locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite sau speciale, prin normalizarea acestora și înlăturarea factorilor de risc pentru sănătatea salariaților, potrivit legislației privind protecția muncii. În acest sens a amintit și cele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție, în Decizia nr. 12 din 23 mai 2016, paragrafele 39 și 40, potrivit cărora „legislația națională adoptată, începând cu Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, a urmat politica legislativă a Uniunii Europene de normalizare a condițiilor de lucru ale salariaților în sensul înlăturării, pe cât posibil, a condițiilor dăunătoare pentru sănătatea și securitatea acestora. În acest sens s-a dezvoltat, în baza Directivei Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă, o legislație care stabilește norme și garanții pentru sănătatea și securitatea angajatului, cuprinzând măsuri și acțiuni eșalonate în scopul eliminării locurilor de muncă în condiții deosebite, prin normalizarea condițiilor de muncă, limitându-se totodată posibilitatea angajatorului de a crea și dezvolta noi locuri de muncă periculoase. Aceasta este rațiunea pentru care legislația ce face obiectul procesului de unificare a interpretării pe calea prezentului recurs în interesul legii are aplicabilitate limitată în timp și cu privire la persoane, astfel că nu poate fi extinsă în ceea ce privește unități lucrative nou-create, care ar cuprinde locuri de muncă încadrabile în condiții deosebite sau speciale. La data de 31 decembrie 2002 s-a încheiat procesul de avizare pentru condițiile deosebite de muncă, respectiv la data de 30 iunie 2005, pentru nominalizarea locurilor de muncă în care se desfășoară activități încadrate în condiții speciale. Reînnoirea avizelor de încadrare a fost permisă doar atunci când, pe baza măsurilor adoptate de angajator, nu a fost posibilă normalizarea condițiilor de muncă.“ Prin urmare, Curtea a apreciat că locurile de muncă înființate după încheierea procedurii reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003 nu mai pot întruni, în mod obiectiv, aceleași criterii care au determinat, potrivit legislației anterioare, încadrarea în condiții speciale de muncă în grupa I a unor activități care nu beneficiau de o protecție suficientă a salariaților împotriva riscurilor implicate de desfășurarea respectivelor activități. … 23.În sfârșit, Curtea a statuat, în ceea ce privește dispozițiile art. 135 din Constituție, invocate și de către autorii prezentei excepții, că dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu au incidență asupra accesului liber al angajatorilor la o activitate economică ori asupra manifestării liberei inițiative. … 24.Având în vedere cele anterior redate, precum și faptul că nu există motive pentru îndepărtarea de la soluția și motivarea din decizia menționată, considerentele acesteia își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Octavian Cebuc și Vasile Cîrstescu în Dosarul nr. 460/90/2016 al Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 20 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește