DECIZIA nr. 90 din 5 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250, ale art. 251 și ale art. 252 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Societatea Pepco Retail – S.R.L. din București în Dosarul nr. 301/115/2019 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.388D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.588D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 și ale art. 251 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Pepco Retail – S.R.L. din București în Dosarul nr. 1.006/115/2019 al Tribunalului Caraș-Severin – Secția I civilă – Completul specializat conflicte de muncă și de asigurări sociale.  … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.588D/2020 la Dosarul nr. 1.388D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că prin aplicarea unei sancțiuni disciplinare nu se realizează un act de justiție, iar măsura poate fi atacată în justiție. În ceea ce privește dreptul la apărare, invocat în critica de neconstituționalitate, arată că acesta are în vedere un apărător în fața instanței de judecată, iar nu ceea ce susțin autorii excepției. Susține și că existența anumitor cheltuieli pe care le presupune procedura de sancționare nu constituie o încălcare a dreptului de proprietate. De asemenea, consideră că dispozițiile de lege criticate nu aduc atingere prevederilor art. 16 din Constituție.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 29 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 301/115/2019, Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250, ale art. 251 și ale art. 252 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Societatea Pepco Retail – S.R.L. într-o cauză având ca obiect o contestație formulată împotriva unei decizii de sancționare disciplinară, aflată în etapa procesuală a apelului. … 8.Prin Încheierea din 7 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.006/115/2019, Tribunalul Caraș-Severin – Secția I civilă – Completul specializat conflicte de muncă și de asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 și ale art. 251 din Legea nr. 53/2003. Excepția a fost ridicată de Societatea Pepco Retail – S.R.L. într-o cauză având ca obiect o contestație formulată împotriva unei decizii de concediere.  … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate instituie pentru angajator sarcini și obligații specifice instanțelor de judecată. Astfel, angajatorul este transformat într-o instanță judecătorească, ce trebuie să urmărească dreptul la un proces echitabil. În situația în care însă angajatorul nu respectă procedura privind respectarea dreptului la un proces echitabil încă din momentul cercetării disciplinare, instanța de judecată nu va mai analiza dacă salariatul a săvârșit abaterea disciplinară, chiar dacă cel sancționat pune în pericol integritatea fizică și psihică a celorlalți colegi de serviciu, dispunând anularea deciziei și reintegrarea salariatului. … 10.De asemenea, prin textele de lege criticate se impun angajatorului cheltuieli financiare suplimentare și inutile (prin transmiterea convocării prin scrisoare recomandată, prin scoaterea din producție a membrilor comisiei de cercetare disciplinară, prin angajarea eventuală a unui avocat pentru a se asigura respectarea procedurilor), încălcându-se dreptul de proprietate al angajatorului.  … 11.Autorul excepției susține că este încălcat și dreptul la ocrotirea sănătății, întrucât, în situația unor abateri disciplinare (constând în violențe contra altor salariați/neglijențe în serviciu care pot pune în pericol viața, integritatea corporală și sănătatea salariaților), neîndeplinirea unei proceduri dintre cele prevăzute la art. 250 și 251 din Legea nr. 53/2003 face ca fapta reală a salariatului să poată fi repetată, prin anularea unei decizii de concediere care altfel este justă pe fond. Din aceeași perspectivă este încălcat și dreptul persoanelor la protecția socială a muncii. … 12.De asemenea, se aduce atingere dreptului la un mediu sănătos, deoarece, în situația existenței hărțuirii sexuale/agresiunii psihice la locul de muncă, nerespectarea procedurii disciplinare complicate, greoaie și inutile va face ca instanța de judecată să dispună reintegrarea hărțuitorului sexual pe motive de procedură care aparțin angajatorului, fără nicio culpă a persoanelor care vor fi expuse unor noi hărțuiri sexuale. … 13.Autorul excepției consideră că este restrâns și exercițiul libertății economice prin cheltuielile pe care angajatorul trebuie să le suporte pentru a asigura părții cocontractante (salariatul) un fals drept la apărare, în condițiile în care angajatorul nu este instanță de judecată. … 14.În sfârșit, susține că se încalcă art. 16 din Constituție, deoarece în niciun alt raport juridic (nici chiar în situația contractelor bancare, a contractelor de adeziune etc.) nu se impune obligația ca în situația rezilierii unilaterale a contractelor de către marile companii să aibă loc o procedură prealabilă rezilierii acestor contracte. Or, în situația contractelor individuale de muncă se prevăd proceduri a căror nerespectare conduce la nulitatea deciziei de concediere, chiar și în situația în care pe fond acțiunea angajatorului nu este abuzivă. … 15.Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Caraș-Severin – Secția I civilă – Completul specializat conflicte de muncă și de asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate au fost edictate cu scopul asigurării stabilității raporturilor de muncă, al desfășurării acestora în condiții de legalitate și al respectării drepturilor și îndatoririlor ambelor părți ale acestuia. În același timp, sunt menite să asigure apărarea drepturilor și intereselor legitime ale salariatului, având în vedere și compensând într-un fel poziția obiectiv dominantă a angajatorului în desfășurarea raportului de muncă. Aplicarea sancțiunilor disciplinare este permisă cu respectarea unor condiții de fond și de formă riguros reglementate de legislația muncii, în scopul prevenirii eventualelor conduite abuzive ale angajatorului. Nu este vorba, prin urmare, de transformarea angajatorului într-o instanță de judecată, așa cum în mod neîntemeiat pretinde autorul excepției, ci de asigurarea unor garanții pentru salariat că exercitarea prerogativelor disciplinare ale angajatorului se va face în condiții de deplină transparență și obiectivitate, în urma cercetării minuțioase a tuturor împrejurărilor în care a fost săvârșită fapta, pe baza documentelor și declarațiilor care o atestă, argumentele aduse de angajat în apărarea sa și motivele pentru care acestea au fost înlăturate fiind esențiale pentru a reliefa caracterul nepărtinitor și obiectiv al procedurii. Totodată, intră în sfera de decizie a legiuitorului introducerea unor criterii de evaluare a gravității faptei săvârșite pentru a se asigura că sancțiunea aplicată respectă exigența proporționalității sancțiunii, dar și pentru a face mai facil acest control pentru instanțele judecătorești. Mențiunile și precizările pe care în mod obligatoriu trebuie să le conțină decizia de aplicare a sancțiunii disciplinare au rolul, în primul rând, de a-l informa concret și complet pe salariat cu privire la faptele, motivele și temeiurile de drept pentru care se aplică sancțiunea, inclusiv cu privire la căile de atac și termenele în care are dreptul să constate temeinicia și legalitatea măsurilor dispuse din voința unilaterală a angajatorului. Întrucât deține toate datele, probele și informațiile pe care se întemeiază măsura dispusă, angajatorul trebuie să facă dovada temeiniciei și legalității acelei măsuri, salariatul putând doar să le combată prin alte dovezi pertinente. Astfel, mențiunile și precizările prevăzute de textul de lege sunt necesare și pentru instanța judecătorească, în vederea soluționării legale și temeinice a eventualelor litigii determinate de actul angajatorului. … 16.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 250, ale art. 251 și ale art. 252 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările și completările ulterioare. Curtea observă că, ulterior sesizării, dispozițiile art. 251 au fost modificate și completate prin dispozițiile art. I pct. 5 și 6 din Legea nr. 213/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 30 septembrie 2020. Având în vedere însă că în cauză sunt aplicabile dispozițiile de lege în redactarea în vigoare la data sesizării, precum și cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să se pronunțe asupra textelor de lege în redactarea criticată de autorul excepției, care au următoarea redactare: – Art. 250:Angajatorul stabilește sancțiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de salariat, avându-se în vedere următoarele:a)împrejurările în care fapta a fost săvârșită; … b)gradul de vinovăție a salariatului; … c)consecințele abaterii disciplinare; … d)comportarea generală în serviciu a salariatului; … e)eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de către acesta. …  … – Art. 251: (1)Sub sancțiunea nulității absolute, nicio măsură, cu excepția celei prevăzute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.(2)În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii.(3)Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condițiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancționarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.(4)În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa și să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, precum și dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un avocat sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este. … – Art. 252 alin. (2) lit. c): (2)Sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu: […]c)motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea; …  …  …  … 20.Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății, art. 35 privind dreptul la mediu sănătos, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 44 referitor la proprietate, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 124 privind înfăptuirea justiției. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate fac parte din reglementarea Codului muncii care privește răspunderea disciplinară a salariaților. Instituind prerogativa angajatorului de a aplica sancțiuni disciplinare, atunci când constată că salariații au săvârșit o abatere disciplinară, legiuitorului a reglementat, totodată, o serie de condiții și o procedură menite să asigure protecția salariaților împotriva oricăror forme de abuz din partea angajatorului. În același sens, prin Decizia nr. 58 din 16 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 16 februarie 2007, și Decizia nr. 1.243 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 22 decembrie 2011, Curtea Constituțională a reținut că aceste dispoziții sunt necesare atât pentru asigurarea stabilității raporturilor de muncă, cu respectarea deopotrivă a drepturilor și a intereselor legitime ale părților raportului juridic de muncă, cât și pentru protecția salariaților față de eventualele măsuri abuzive ori nejustificate ce ar putea fi dispuse de angajator. … 22.În același timp, reglementarea este menită să asigure apărarea drepturilor și intereselor legitime ale salariatului, având în vedere poziția obiectiv dominantă a angajatorului în desfășurarea raportului de muncă. Aplicarea sancțiunilor disciplinare și, în mod special, încetarea raportului de muncă din voința unilaterală a angajatorului sunt permise cu respectarea unor condiții de fond și de formă riguros reglementate de legislația muncii, în scopul prevenirii eventualelor conduite abuzive ale angajatorului. … 23.Prin deciziile mai sus amintite, Curtea a reținut și că mențiunile și precizările pe care în mod obligatoriu trebuie să le conțină decizia de aplicare a sancțiunii disciplinare au rolul, în primul rând, de a-l informa concret și complet pe salariat cu privire la faptele, motivele și temeiurile de drept pentru care i se aplică sancțiunea, inclusiv cu privire la căile de atac și termenele în care are dreptul să constate temeinicia și legalitatea măsurilor dispuse din voința unilaterală a angajatorului. … 24.În prezenta cauză, autorul excepției susține că, prin mențiunile, probele și formalitățile pe care angajatorul este ținut să le respecte în cadrul procedurii disciplinare, acesta se substituie, practic, competențelor instanței de judecată. Prin Decizia nr. 58 din 16 ianuarie 2007 și Decizia nr. 1.243 din 22 septembrie 2011, antereferite, Curtea a arătat însă că aceste obligații revin angajatorului întrucât este cel care deține toate datele, probele și informațiile pe care se întemeiază măsura dispusă. Astfel, sarcina probei impusă angajatorului este determinată de poziția mai puternică a acestuia față de cea a salariatului, de situația obiectivă rezultată din deținerea de angajator a documentelor și a datelor necesare elucidării cauzei. De asemenea, pentru a preveni orice abuz al angajatorului, aplicarea sancțiunii disciplinare trebuie să fie fundamentată pe dovezi care susțin temeinicia și legalitatea măsurii și care trebuie să fie cunoscute de salariat pentru a putea să le combată, eventual, prin alte dovezi pertinente. Mai mult, mențiunile și precizările prevăzute de dispozițiile de lege criticate sunt necesare și pentru instanța judecătorească, în vederea soluționării legale și temeinice a eventualelor litigii determinate de actul angajatorului.  … 25.Referitor la criticile vizând încălcarea dreptului la apărare, consacrat de art. 24 din Constituție, prin Decizia nr. 1.247 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 17 decembrie 2010, Curtea a reținut și că stabilirea unor condiții de formă, precum și a unor reglementări detaliate în ceea ce privește sancționarea salariaților nu împiedică părțile să administreze în fața instanței de judecată probele necesare pentru a dovedi elementele de fapt care fac temeinică sau nu decizia de sancționare și nici nu constituie un obstacol pentru instanță în a cerceta aceste probe și a se pronunța în funcție de ele. … 26.Referitor la critica vizând încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, Curtea reține că autorul excepției invocă tratamentul juridic aplicabil unor contracte de natură diferită, care plasează părțile acestor contracte în situații diferite. Or, așa cum Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, spre exemplu, Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, principiul constituțional al egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Prin urmare, critica de neconstituționalitate apare ca neîntemeiată. … 27.În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dreptului de proprietatea și a libertății economice, Curtea, prin Decizia nr. 608 din 19 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 22 august 2007, a reținut că aceasta este neîntemeiată, întrucât accesul liber la o activitate economică și libera inițiativă, consacrate de art. 45 din Constituție, nu conferă drepturi și puteri discreționare angajatorului în raporturile sale cu salariații. Aceste drepturi pot fi exercitate numai în condițiile legii.  … 28.Analizând, în continuare, susținerile autorului excepției referitoare la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 34, 35 și 41, Curtea constată că, în realitate, aspectele invocate privesc situații factuale, ipoteze ce ar putea deriva din speța în cadrul căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, care nu constituie însă veritabile critici de neconstituționalitate. În orice caz, posibilitatea nașterii unor asemenea situații nu poate reprezenta o justificare pentru a deroba angajatorul de obligațiile ce îi revin, ci, din contră, un motiv suplimentar pentru a-l îndemna să respecte în mod strict condițiile legale cerute pentru aplicarea sancțiunii disciplinare.  … 29.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Pepco Retail – S.R.L. din București în Dosarul nr. 301/115/2019 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, respectiv în Dosarul nr. 1.006/115/2019 al Tribunalului Caraș-Severin – Secția I civilă – Completul specializat conflicte de muncă și de asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 250, ale art. 251 și ale art. 252 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Caraș-Severin – Secția I civilă – Completul specializat conflicte de muncă și de asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește