DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Irina-Ioana Kuglay.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 459 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Walter Weiss în Dosarul nr. 7.655/306/2018 al Judecătoriei Sibiu – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 78D/2019. … 2.La apelul nominal lipsește autorul excepției, procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, considerând, în esență, că motivele de neconstituționalitate invocate de autor nu vizează neconcordanța textului de lege criticat cu dispozițiile constituționale, ci modul în care normele criticate au fost aplicate în cauză, în numeroasele soluții de revizuire solicitate. Pe fond, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, de vreme ce niciuna dintre restricțiile instituite în procedura revizuirii nu este în măsură să afecteze caracterul echitabil al procedurii și dreptul de acces la instanță, astfel cum, de altfel, instanța de control constituțional a constatat în numeroase decizii anterioare, într-o practică ce nu se impune a fi revizuită. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 20 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.655/306/2018, Judecătoria Sibiu – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 459 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Walter Weiss într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de revizuire a unei sentințe penale definitive. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că a mai formulat patru cereri de revizuire respinse pe nedrept, ce nu au legătură cu probele și faptele noi pe care le invocă în prezenta revizuire. Arată că, în fapt, prin hotărârile atacate a fost condamnat la amendă penală. Condamnarea s-a bazat în totalitate pe calculul retroactiv al alcoolemiei, prin care s-a stabilit o alcoolemie la momentul opririi sale în trafic de 0,95%. A arătat că, din discuțiile purtate cu un prieten polițist din Germania, a aflat unele informații despre calculul retroactiv al alcoolemiei. Astfel, susține că ar trebui să se țină cont de o variabilă ce rezultă din procedeul de absorbție a alcoolemiei, acesta fiind între 10% și 30%. Această variabilă este de 0,20% și trebuia scăzută din valoarea de 0,95%, ceea ce Institutul de Medicină Legală din Cluj nu a făcut. Dacă se scade această variabilă, alcoolemia la momentul opririi este de 0,75%, iar fapta nu mai constituie infracțiune. Precizează că excepția de neconstituționalitate este formulată în sensul în care textul de lege criticat trebuie să permită admiterea în principiu a unei cereri de revizuire în condițiile în care, anterior, într-o altă cerere de revizuire, instanța nu s-a pronunțat asupra unei probe (în speță, cu privire la marja de eroare de 0,20%). În opinia autorului, o soluție contrară ar demonstra că instanța de revizuire nu a lecturat hotărârile judecătorești anterioare și nu a avut cunoștință de faptul că el a solicitat luarea în considerare a marjei de eroare în calcularea alcoolemiei. … 6.Judecătoria Sibiu – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale fără a efectua o analiză efectivă a pretinselor contradicții existente între dispozițiile art. 459 din Codul de procedură penală și dispozițiile art. 16, 21 și 24 din Constituție. Totodată, arată că revizuirea este o cale de atac extraordinară prin intermediul căreia se urmărește înlăturarea erorilor judiciare cu privire la faptele reținute într-o hotărâre judecătorească definitivă, poate privi numai cazurile expres prevăzute de dispozițiile art. 453 din Codul de procedură penală și poate fi formulată doar de anumiți subiecți procesuali expres și limitativ prevăzuți de dispozițiile art. 455 din Codul de procedură penală. Fiind o cale de atac extraordinară, care determină o amplificare în desfășurarea procesului penal, dincolo de limita sa obișnuită și care pune în discuție autoritatea unor hotărâri penale definitive, folosirea cererii de revizuire este limitată de legiuitor la anumite cazuri în care presupunerea că s-a comis o eroare judiciară prezintă serioase aparențe de temeinicie. Rezultă, astfel, că toate cazurile de revizuire sunt expres și limitativ prevăzute de legiuitor. De asemenea, arată că cererea de revizuire se soluționează în mai multe etape, prima dintre acestea fiind, conform art. 459 din Codul de procedură penală, admisibilitatea în principiu, etapă în care instanța verifică cererea de revizuire sub aspectul regularității sale, respectiv al îndeplinirii condițiilor în care poate fi exercitată referitor la hotărârile ce pot fi atacate, cazurile care o justifică, titularii cererii, termenul de introducere. Faptul că această fază a admiterii în principiu privește examinarea admisibilității exercitării unui drept, iar nu o judecată asupra temeiniciei solicitării ce face obiectul exercitării acelui drept nu conduce la încălcarea dispozițiilor cuprinse în art. 16 și 24 din Constituție. Apreciază că, prin consacrarea în mod explicit în capitolul destinat căilor extraordinare de atac, sunt respectate atât exigențele constituționale naționale în materie, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Consideră că norma criticată îndeplinește exigențele constituționale de accesibilitate și previzibilitate și, prin urmare, nu contravine dispozițiilor constituționale invocate de autor.  … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 459 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „(3) Instanța examinează dacă: […] d) faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv; […].“ … 11.Autorul excepției de neconstituționalitate invocă dispozițiile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție și ale art. 24 privind dreptul la apărare. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că motivele formulate de autor nu sunt, în fapt, o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci privesc probleme ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii. Astfel, în esență, autorul excepției critică omisiunea instanței de judecată de a se pronunța asupra unor probe administrate în cauza penală. Or, Curtea a statuat constant în jurisprudența sa că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii, acestea intrând în competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Atât interpretarea conținutului normelor de procedură penală, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, cât și aplicarea acestora sunt de competența organelor judiciare. … 13.Curtea a reținut că a acționa diferit, în sensul verificării aspectelor ce țin de aplicarea legii, ar însemna o ingerință în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea Decizia nr. 779 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 24 mai 2018, paragraful 22, și Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21). … 14.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 459 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Walter Weiss în Dosarul nr. 7.655/306/2018 al Judecătoriei Sibiu – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sibiu – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește