DECIZIA nr. 9 din 30 ianuarie 2024

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 28/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 21 mai 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 25
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 176 01/09/2010 ART. 25
ActulREFERIRE LALEGE (R) 144 21/05/2007
ActulREFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 87
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 161 19/04/2003 ART. 87
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 11REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LALEGE 87 28/04/2017 ART. 1
ART. 18REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003
ART. 18REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 87
ART. 19REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 25
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 20REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 197 07/04/2022
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 712 02/11/2021
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 513 13/07/2021
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 228 02/06/2020
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 336 11/05/2017
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 167 17/03/2015
ART. 23REFERIRE LALEGE 71 03/06/2011 ART. 6
ART. 23REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 23REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009 ART. 3
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 24REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 279 04/06/2020
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 285 07/05/2019
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 638 11/11/2014
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 483 21/11/2013
ART. 25REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 25
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 25REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Ioana Marilena Chiorean – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, precum și ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Marcel Pelei în Dosarul nr. 8.151/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – veche și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.325D/2019.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.330D/2019, nr. 2.391D/2019 și nr. 932D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, ridicată de Adrian Bratu în Dosarul nr. 41.383/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – veche, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, ridicată de Radu Demetrescu în Dosarul nr. 919/59/2015/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, respectiv excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 și ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, ridicată de Grigore Gheonea în Dosarul nr. 17.871/3/2019 al Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal.4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.330D/2019, nr. 2.391D/2019 și nr. 932D/2020 la Dosarul nr. 2.325D/2019, care a fost primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Sentința civilă nr. 2.067 din 24 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.151/3/2018, și prin Sentința civilă nr. 1.541 din 22 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 41.383/3/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – veche a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției și ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, respectiv cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010.8.Prin Încheierea din 11 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 919/59/2015/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003.9.Prin Încheierea din 28 mai 2020, pronunțată în Dosarul nr. 17.871/3/2019, Curtea de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 și ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010.10.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Marcel Pelei, de Adrian Bratu, de Radu Demetrescu și de Grigore Gheonea în cadrul soluționării unor cauze de contencios administrativ formulate în contradictoriu cu Agenția Națională de Integritate, având ca obiect anularea rapoartelor de evaluare a incompatibilității prevăzute de art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003.11.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată, în esență, că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 sunt neconstituționale, deoarece sintagma „comerciant persoană fizică“ nu este definită de un text de lege clar, de unde rezultă și diferența de interpretare a acesteia. După abrogarea Codului comercial care definea actele de comerț și, în legătură cu acestea, calitatea de comerciant, și intrarea în vigoare a noului Cod civil, termenul de comerciant a devenit caduc, nu mai este aplicabil în raporturile juridice, nu este definit de niciun text de lege și, în consecință, norma care instituie incompatibilitatea nu este accesibilă destinatarului și a devenit imprevizibilă. Îndreptarea acestei situații este imperios necesară având în vedere că destinatarul normei se expune unor sancțiuni grave, și anume încetarea demnității publice considerate incompatibile și interdicția ocupării aceleiași funcții timp de 3 ani.12.Totodată, se susține, în esență, că dispozițiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 sunt neconstituționale, deoarece stabilesc că singura sancțiune posibilă în situația existenței unei stări de incompatibilitate este încetarea de drept a mandatului de ales local și interdicția ocupării aceleiași funcții timp de 3 ani. Așadar, în materia incompatibilităților, în ceea ce privește aplicarea pedepsei, nu este relevantă gravitatea faptei care a dat naștere respectivei situații de incompatibilitate, ceea ce contravine dispozițiilor art. 53 din Constituție, deoarece sancțiunea prevăzută de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 nu poate fi individualizată cu respectarea principiului proporționalității, pentru că intervine ope legis, fără a parcurge o procedură de individualizare. În aceste condiții, se impune ca dispozițiile ce sancționează regimul incompatibilităților să permită aplicarea principiului proporționalității, stabilind și alte sancțiuni mai ușoare pentru ca pedeapsa să poată fi individualizată în funcție de fiecare situație în parte.13.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – veche și Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.14.Curtea de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.18.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actele de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010. Curtea observă că partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 avea inițial următorul cuprins: „(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: […]“. Ulterior, partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017. În prezent, dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 au următorul cuprins: „Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: […] g) calitatea de comerciant persoană fizică;“.19.Dispozițiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 au următorul conținut: „(2) Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.“20.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și art. 53 alin. (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate prin numeroase decizii, de exemplu, Decizia nr. 197 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 14 iulie 2022, Decizia nr. 712 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 9 februarie 2022, Decizia nr. 513 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 4 martie 2022, Decizia nr. 228 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 19 august 2020.22.Referitor la dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, prin Decizia nr. 197 din 7 aprilie 2022, paragraful 15, Curtea a reținut că, în jurisprudența sa, a stabilit că instituirea incompatibilităților privind aleșii locali este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public. De asemenea, Curtea a reținut că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, prin cazul de incompatibilitate pe care îl reglementează, conțin o condiție specială ce nu permite exercitarea simultan, de către aceeași persoană, a unei funcții sau demnități publice și a unei activități economice, în calitate de comerciant persoană fizică. Opțiunea aparține în exclusivitate destinatarului normei, care poate exercita ori activitatea economică, în calitate de comerciant persoană fizică, în condițiile legislației în materie, ori funcția sau demnitatea publică, supunându-se regimului juridic reglementat în acest sens.23.Prin aceeași decizie, paragraful 17, cu privire la înțelesul noțiunii de „comerciant“, prin prisma intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011, Curtea a amintit jurisprudența sa, potrivit căreia înțelegerea conținutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziții legale, vizează interpretarea și aplicarea legilor în cauza dedusă judecății (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27). Totodată, așa cum a reținut Curtea în Decizia nr. 336 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 16 august 2017, paragraful 28, calificarea unei persoane fizice care desfășoară o activitate economică autorizată ca fiind comerciant trebuie apreciată, de la caz la caz, de către instituțiile/autoritățile competente, în funcție de coordonatele cuprinse în legislația de drept comun (art. 3 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil și art. 6 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011). Având în vedere acestea, Curtea a constatat că nu este întemeiată critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, sub aspectul lipsei de claritate și previzibilitate a normelor de lege criticate.24.În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin Decizia nr. 197 din 7 aprilie 2022, paragraful 19, Curtea a statuat că acestea se referă la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei de către o instanță independentă și imparțială. Or, textele criticate instituie – fără a avea vreo legătură cu accesul la justiție – un caz de incompatibilitate a primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților consiliului județean, nereferindu-se așadar la garanțiile dreptului la un proces echitabil.25.Referitor la dispozițiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, criticate din perspectiva încălcării proporționalității sancțiunilor, parte a principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, și a încălcării principiului proporționalității, consacrat de art. 53 alin. (2) din Constituție și de art. 6 din Convenție, prin Decizia nr. 279 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1147 din 27 noiembrie 2020, paragraful 22, Curtea a reiterat jurisprudența sa constantă potrivit căreia prevederile art. 25 din Legea nr. 176/2010 se integrează scopului legii, și anume asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirea corupției instituționale, și nu vizează restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți (a se vedea în acest sens Decizia nr. 483 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 31 ianuarie 2014, Decizia nr. 638 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, sau Decizia nr. 285 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 iulie 2019, paragraful 43).26.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marcel Pelei în Dosarul nr. 8.151/3/2018 și de Adrian Bratu în Dosarul nr. 41.383/3/2017 ale Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – veche, de Radu Demetrescu în Dosarul nr. 919/59/2015/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și de Grigore Gheonea în Dosarul nr. 17.871/3/2019 al Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, precum și ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – veche, Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x