DECIZIA nr. 9 din 18 ianuarie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 414 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Constantin Popescu și Silvia Popescu în Dosarul nr. 5.549/270/2013/a1 al Curții de Apel Bacău – Secția I civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.204D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției de neconstituționalitate, Constantin Popescu, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției, care, în susținerea criticilor formulate, prezintă situația de fapt care a generat cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 6 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 5.549/270/2013/a1, Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 414 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Constantin Popescu și Silvia Popescu, într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat de autori împotriva unei încheieri prin care a fost respinsă ca nefondată cererea de suspendare, întemeiată pe art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, formulată în cauza care are ca obiect o revendicare imobiliară. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată că dispozițiile art. 414 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în măsura în care nu dau în competența instanței de judecată soluționarea recursului declarat împotriva încheierii de respingere a cererii de suspendare a cauzei. … 7.Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă apreciază că textul normativ nu stipulează o cale de atac împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de suspendare a procesului pendinte, formulată de recurenții-pârâți, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, în considerarea unui alt dosar aflat pe rolul instanțelor, care, odată soluționat, ar avea o influență determinantă în soluționarea prezentei cauze. Această împrejurare nu reprezintă o încălcare a dreptului la apărare, respectiv a dreptului de acces la o instanță de judecată, cu atât mai mult cu cât art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă consacră opțiunea instanței învestite de a suspenda sau nu judecata cauzei, iar părțile își pot formula apărările pe care le consideră corespunzătoare în procesul pendinte, ulterior respingerii cererii de suspendare. De asemenea, faptul că legiuitorul este îndrituit constituțional să aprecieze cu privire la căile procesuale de remediere a hotărârilor judecătorești, statuând asupra normelor și procedurilor aplicabile, nu este de natură să conducă la ideea încălcării dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. … 8.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul, în raport cu susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate, potrivit cărora dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care curtea de apel nu are competența de a judeca și recursul declarat împotriva încheierii de respingere a suspendării, apreciază că aceste critici vizează interpretarea și aplicarea normelor juridice, chestiune de resortul exclusiv al instanțelor judecătorești, deci care excedează controlului de constituționalitate, astfel că excepția de neconstituționalitate invocată este inadmisibilă. … 10.Pe fond, consideră că reglementarea nu contravine principiului constituțional al liberului acces la justiție și nici nu instituie vreo discriminare. Pe de o parte, părțile interesate au posibilitatea de a exercita calea de atac a recursului sau, după caz, a apelului, fapt ce rezultă din coroborarea dispozițiilor din Codul de procedură civilă. Ceea ce diferă este numai momentul la care se poate exercita calea de atac, potrivit art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2001, care prevede că „Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât o dată cu fondul, în afara de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății“. Pe de altă parte, diferențierea soluțiilor legale pentru cele două cazuri are o premisă rațională și obiectivă, și anume cea a efectelor juridice diferite produse de încheierea de admitere a suspendării judecării față de cea de respingere a suspendării judecării cauzei. … 11.Avocatul Poporului arată că, în literatura de specialitate, s-a reținut că încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare nu intră în domeniul de aplicare al art. 414 din Codul de procedură civilă, aceasta putând fi atacată odată cu fondul, dacă hotărârea pronunțată, prin care instanța se dezînvestește, este susceptibilă de vreo cale de atac; soluția decurge din faptul că aceste încheieri sunt încheieri premergătoare, iar atacarea lor odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel, este prevăzută de art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, norma aplicabilă și în recurs, dacă este cazul, potrivit art. 494 din Codul de procedură civilă. Pe de altă parte, prin Decizia nr. 324 din 26 noiembrie 2002, Curtea Constituțională a reținut că diferențierea soluțiilor legale pentru cele două cazuri are o premisă rațională și obiectivă, și anume cea a efectelor diferite produse. Având în vedere aceste argumente, apreciază că dispozițiile art. 414 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale. … 12.Președinții Senatului și Camerei Deputaților nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 414 alin. (2) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, cu următorul conținut: „Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât și împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului.“ … 15.Din notele scrise ale autorilor excepției de neconstituționalitate, reiese, în mod indirect, că aceștia susțin că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 referitor la accesul liber la justiție. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, deși dispozițiile art. 414 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, soluția legislativă pe care acestea o consacră, prevăzută de art. 244^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, a fost analizată de Curte, din perspectiva acelorași critici de neconstituționalitate, raportate la art. 21 din Constituție, instanța constituțională constatând conformitatea normei procesuale cu Legea fundamentală. În acest sens sunt Decizia nr. 324 din 26 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 decembrie 2002, Decizia nr. 224 din 3 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 27 iunie 2003, Decizia nr. 117 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2011, și Decizia nr. 293 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 2 iulie 2013. Prin deciziile menționate, instanța constituțională a reținut că „textul legal criticat nu conține nicio dispoziție discriminatorie, regimul juridic diferit – constând în aceea că numai încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecății poate fi atacată cu recurs separat, în vreme ce încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare poate fi atacată doar odată cu fondul – este determinat de deosebirea de situații care impune soluții legislative diferite, ambele fiind determinate de asigurarea celerității soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor. Astfel, nu se poate reține nicio încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituție. Reglementarea procedurală dedusă controlului nu contravine nici art. 21 din Constituție, întrucât, chiar dacă încheierea de respingere a cererii de suspendare nu poate fi atacată cu recurs separat, ea poate fi atacată odată cu fondul“, potrivit prevederilor art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, care constituie reglementarea de drept comun în materie. … 17.Astfel, din analiza textului de lege criticat rezultă că încheierile de respingere și, respectiv, cele de admitere ale cererilor de suspendare a cursului judecării procesului produc efecte juridice diferite. Dacă, în primul caz, cursul judecății nu se întrerupe, în cel de-al doilea efectul constă în suspendarea judecării procesului cel puțin până la soluționarea căii de atac formulate împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea. Împotriva încheierilor de respingere a cererii de suspendare se poate face apel odată cu fondul, potrivit art. 466 alin. (4) din noul Cod de procedură civilă, iar împotriva încheierilor prin care s-a dispus suspendarea se poate face recurs cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului. Diferența de tratament juridic în cele două cazuri rezultă din efectele produse de cele două tipuri de încheieri, de respingere și, respectiv, de admitere a cererii de suspendare a judecării procesului. Astfel, potrivit art. 413 alin. (1) din Codul de procedură civilă, măsura suspendării este lăsată la aprecierea judecătorului, atunci când dezlegarea pricinii depinde de existența unui drept care face obiectul unui alt proces aflat în curs sau atunci când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea. Dispoziția procedurală nu are un caracter imperativ, instanța având posibilitatea de a aprecia oportunitatea suspendării cursului judecării procesului. … 18.Prin urmare, caracterul rațional și obiectiv al diferenței de tratament juridic al normei procedurale cuprinse în art. 414 alin. (2) din Codul de procedură civilă rezultă din grija legiuitorului de a nu se întârzia judecarea cauzei, prin judecarea căii de atac împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de suspendare. Astfel, în caz de suspendare, judecarea cauzei respective poate dura foarte mult, însă în situația respingerii suspendării, judecarea cauzei continuă. … 19.Mai mult, Curtea a reținut faptul că reglementarea procedurii de judecată, inclusiv a exercitării căilor de atac, se stabilește prin lege, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție. … 20.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 21.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantin Popescu și Silvia Popescu în Dosarul nr. 5.549/270/2013/a1 al Curții de Apel Bacău – Secția I civilă și constată că prevederile art. 414 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Bacău – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 ianuarie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește