DECIZIA nr. 899 din 16 decembrie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 15/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 18 martie 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 64
ActulREFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 65
ActulREFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 66
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 72 28/04/2016 ART. 64
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 72 28/04/2016 ART. 65
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 64
ART. 1REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 66
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 342 11/06/2020
ART. 4REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 64
ART. 4REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 66
ART. 5REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 64
ART. 6REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 65
ART. 6REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 66
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016
ART. 12REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 64
ART. 12REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 65
ART. 12REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 66
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 307 11/05/2021
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 316 09/06/2020
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 417 19/06/2018
ART. 15REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016 ART. 64
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 17 14/01/2021
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 1557 18/11/2009
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 4
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 124
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 342 11/06/2020
ART. 17REFERIRE LALEGE 72 28/04/2016
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 203 29/11/1999
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 61
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 120 16/03/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 250 27/04/2023





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cosmin-Marian Văduva – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 64 alin. (7), ale art. 65 alin. (3) și ale art. 66 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, excepție ridicată de Luca Ioan Vidu în Dosarul nr. 5.200/30/2018 al Tribunalului Timiș – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.186D/2019.2.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de înștiințare fiind legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, iar, în subsidiar, respingerea acesteia ca neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 342 din 11 iunie 2020.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 2 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.200/30/2018, Tribunalul Timiș – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (7), ale art. 65 alin. (3) și ale art. 66 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, excepție ridicată de Luca Ioan Vidu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva deciziei de pensionare.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile art. 64 alin. (7) din Legea nr. 72/2016 sunt neclare, deoarece nu precizează la care hotărâre a Uniunii Naționale a Barourilor din România se face referire, cu indicarea, eventual, a numărului și a anului adoptării acesteia. Deși s-ar putea crede că este vorba despre o hotărâre care se reactualizează mereu, în funcție de venituri, o astfel de înțelegere nu este evidentă, fără indicarea numărului și anului adoptării acesteia. Doar în acest fel, consideră autorul, se poate verifica modul de calcul al punctajului de pensie. Această lacună lasă loc arbitrarului într-o lege care este generală și cu aplicabilitate permanentă, situație care conduce la neconstituționalitatea art. 64 alin. (7) din Legea nr. 72/2016.6.Prevederile art. 65 din Legea nr. 72/2016 sunt și ele neconstituționale pentru că, la rândul lor, se bazează, în principal, pe aceeași hotărâre anuală a Uniunii Naționale a Barourilor din România, iar cele ale art. 66 sunt contrare Constituției, deoarece valoarea punctului de pensie se stabilește netransparent.7.Toate prevederile care impun avocatului care a ieșit la pensie obligația de a mai cotiza la bugetul Casei de Asigurări a Avocaților, dacă dorește să mai profeseze și după acest moment, sunt contrare Constituției, deoarece cuantumul pensiei, după calcularea acesteia ca pensie pentru limită de vârstă, este opțional, și nu obligatoriu. De asemenea, avocatului i se îngrădește dreptul de a mai profesa în continuare, deși nu mai dorește în viitor să îi fie recalculată pensia deja stabilită.8.Tribunalul Timiș – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, cu atât mai mult cu cât autorul nu a arătat care sunt textele constituționale încălcate.9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 64 alin. (7), ale art. 65 alin. (3) și ale art. 66 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016, care au următorul cuprins:– Art. 64 alin. (7): „Punctajul asiguratului, stabilit conform alin. (2), nu poate fi mai mare decât valoarea stabilită prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., la propunerea C.A.A.“;– Art. 65 alin. (3): „Punctajul mediu anual al asiguraților care nu au stagiu complet de cotizare în cadrul sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților nu poate fi mai mare decât valoarea stabilită conform art. 64 alin. (7), raportat la stagiul de cotizare realizat în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.“;– Art. 66: „Valoarea unui punct de pensie este stabilită prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., la propunerea C.A.A., și reprezintă cel puțin 50% din venitul de referință lunar pe profesie, prognozat anual de C.A.A.“13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind standardele de calitate a legii.14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în esență, autorul excepției este nemulțumit de faptul că dispozițiile legale criticate nu sunt suficient de precise, lăsând loc unor interpretări arbitrare. Această critică pleacă de la premisa greșită că legile, indiferent de contextul adoptării lor, de obiectul de reglementare, de destinatarii principali ai acestora etc., trebuie, invariabil, să fie caracterizate de o precizie absolută. Deși este adevărat că, într-un stat de drept, arbitrarul nu își are locul, simplul fapt că o anumită lege sau normă legală nu oferă răspunsuri complete pentru toate situațiile care se pot ivi în procesul de aplicare a lor nu conduce la concluzia că acea lege este arbitrară. Acest fapt este pe deplin acceptat atât de către Curtea Constituțională, cât și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. De exemplu, în Decizia nr. 307 din 11 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1101 din 18 noiembrie 2021, paragraful 25, Curtea a amintit că atât instanța de contencios constituțional, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-au pronunțat în mod constant, statuând că, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație (Decizia Curții Constituționale nr. 316 din 9 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 900 din 5 octombrie 2020, paragraful 20, și Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31). Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație (Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36).15.În prezenta cauză, autorul excepției cere Curții Constituționale să se substituie, practic, instanței judecătorești sub pretextul că legea este neclară. Astfel, cu referire la art. 64 alin. (7) din Legea nr. 72/2016, autorul susține că ar putea să fie interpretat în sensul că este vorba despre o hotărâre care se reactualizează mereu, în funcție de venituri. Cu toate acestea, întrucât o astfel de înțelegere nu este evidentă, fără indicarea numărului și anului adoptării acesteia, autorul conchide că prevederile art. 64 alin. (7) din Legea nr. 72/2016 încalcă standardele de calitate a legii. Însuși autorul, într-o formulare explicită, recunoaște că acest text normativ este interpretabil și solicită Curții, sub pretextul neclarității lui, să impună, cu titlu obligatoriu, interpretarea de care instanțele judecătorești și ceilalți subiecți de drept ar trebui să țină seama. Aspectele reclamate de către autorul excepției pun în discuție o simplă chestiune de interpretare, iar o eventuală intervenție din partea Curții Constituționale ar lăsa fără obiect îndatorirea de rang constituțional care le revine instanțelor judecătorești, aceea de a interpreta și aplica dreptul la situațiile de fapt din cauzele cu a căror soluționare sunt învestite. Or, așa cum jurisdicția constituțională a statuat în mod repetat, este de competența instanțelor judecătorești interpretarea legii, prin apelarea la metodele de interpretare și aplicare a ei în mod corespunzător (a se vedea, de pildă, Decizia nr. 417 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 27 iunie 2018).16.De asemenea, Curtea Constituțională a stabilit că, în cadrul justiției de drept comun, judecătorul, supunându-se numai legii, în conformitate cu art. 124 alin. (1) din Constituție, are, potrivit art. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, obligația/dreptul de a asigura supremația acesteia, indiferent că este neclară ori incompletă, de a o interpreta și de a o aplica, în caz contrar fiind pasibil de denegare de dreptate (a se vedea Decizia nr. 17 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 20 mai 2021, paragraful 68, și Decizia nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 19 ianuarie 2010).17.În ceea ce privește critica potrivit căreia este contrară Constituției obligarea avocatului de a mai contribui la bugetul Casei de Asigurări a Avocaților ulterior pensionării, Curtea observă că se pune în discuție o simplă problemă de oportunitate a reglementării, care, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, se află în sarcina Parlamentului. Într-un context similar, respectiv în Decizia nr. 342 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1017 din 2 noiembrie 2020, în care au fost puse în discuție simple chestiuni de oportunitate a unor soluții normative regăsite în Legea nr. 72/2016, Curtea Constituțională a reamintit că, în Decizia nr. 203 din 29 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, a statuat că nu intră în competența sa posibilitatea de a se pronunța asupra aprecierilor, dintre care unele neavând caracter juridic, referitoare la faptul dacă legea supusă controlului de constituționalitate își poate atinge scopul pentru care a fost inițiată și adoptată, și aceasta chiar dacă, eventual, asemenea aprecieri ar fi îndreptățite. Curtea Constituțională nu decide dacă o lege este sau nu este bună, dacă este sau nu este eficientă sau dacă este ori nu este oportună.18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Luca Ioan Vidu în Dosarul nr. 5.200/30/2018 al Tribunalului Timiș – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 64 alin. (7), ale art. 65 alin. (3) și ale art. 66 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Timiș – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x