DECIZIA nr. 895 din 16 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 34 lit. c) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Valentin Șoldan în Dosarul nr. 5.464/118/2018 al Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.083D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de înștiințare fiind legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent învederează faptul că autorul excepției de neconstituționalitate, reprezentat de Sindicatul Democratic al Bugetarilor din România, prin consilier juridic Liviu Soare, a depus o cerere prin care solicită admiterea acesteia. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, nefiind încălcate textele din Legea fundamentală invocate de către autorul excepției. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 16 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.464/118/2018, Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 lit. c) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Valentin Șoldan într-o cauză având ca obiect contestarea deciziei de recuperare a sumelor încasate necuvenit de către beneficiarul unei pensii militare de stat. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că se încalcă art. 41 alin. (1) și (2) din Constituție, câtă vreme, din coroborarea art. 41 alin. (3) din Constituție cu Hotărârea Guvernului nr. 1.017/2015 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și cu Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, rezultă că pentru a beneficia de un salariu minim brut pe țară trebuie îndeplinită norma de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, 40 de ore/săptămână. Mai arată că, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 53 din Constituție, textul criticat încalcă dreptul la muncă. … 7.Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, dacă beneficiarul prevederii criticate alege să își utilizeze integral capacitatea de muncă, chiar în prezența unor dovezi medicale din care rezultă că aceasta este redusă la jumătate, atunci, în mod necesar, trebuie să se considere că și-a păstrat întreaga capacitate de muncă. Dar, într-o atare situație, nu se mai justifică primirea pensiei de invaliditate. Dreptul la muncă nu se încalcă din cauza simplei impuneri a unei cerințe pentru acordarea unei măsuri de protecție socială, cum este pensia de invaliditate.  … 8.De asemenea, art. 53 din Constituție nu este încălcat, deoarece acesta este incident doar în situația restrângerii exercitării unor drepturi sau libertăți fundamentale în împrejurări temporare și excepționale. Or, textul criticat nu instituie decât o măsură de protecție socială. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 34 lit. c) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, care au următorul cuprins: „Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacității de muncă, astfel: (…) c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă“. … 13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, ale art. 41 alin. (2) privind dreptul la protecție socială și ale art. 53 privind condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia face parte din categoria de pensionari militari care și-au pierdut cel puțin jumătate din capacitatea de muncă și care, în mod corelativ, pot să presteze o activitate profesională după trecerea în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă. Prin urmare, autorul excepției se poate prevala de prevederile art. 41 alin. (1) teza întâi din Constituție, potrivit cărora „Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit“, numai cu privire la capacitatea de muncă neafectată de condiția invalidantă. Dar, în mod evident, legiuitorul nu a îngrădit dreptul la muncă al categoriei de persoane din care face parte și autorul excepției, câtă vreme înseși prevederile criticate le oferă acestora dreptul de a presta o activitate profesională după trecerea în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă. Dimpotrivă, prevederile criticate reprezintă o veritabilă punere în aplicare a art. 41 alin. (1) teza întâi din Constituție, intenția legiuitorului fiind aceea de a adopta o soluție normativă care să fie ajustată la condiția obiectivă în care se află persoanele care și-au pierdut doar parțial capacitatea de muncă. Astfel, prevederile criticate nu doar că nu sunt contrare art. 41 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială“, dar reprezintă o punere în aplicare și a acestei norme constituționale. Cu alte cuvinte, modalitatea de reglementare a pensiei de invaliditate și a condițiilor de acordare a acesteia este în mod just adaptată la situația acelor persoane care, pe de o parte, pierzându-și cel puțin jumătate din capacitatea de muncă au nevoie de protecție socială și, ca atare, beneficiază de pensie de invaliditate de gradul III și, pe de altă parte, pot desfășura neîngrădit munca, desigur, numai în măsura în care nu este afectată capacitatea de muncă. … 15.Se observă că și în sistemul asigurărilor sociale din sistemul public legiuitorul a oferit o definiție similară invalidității de gradul III. Astfel, potrivit art. 69 lit. c) din Legea nr. 263/2010, „În raport cu gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea este: […] c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă“. Ca urmare a adoptării acestei concepții cu privire la invaliditatea de gradul III, în art. 114 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 263/2010 s-a prevăzut, în mod firesc, că „În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: (…) f) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III de invaliditate… realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II, depășind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv“. Curtea s-a pronunțat în jurisprudența sa recentă cu privire la constituționalitatea soluției normative de suspendare a plății pensiei de invaliditate de gradul III prin Decizia nr. 464 din 1 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1026 din 27 octombrie 2021, paragraful 18, și a reținut că invaliditatea de gradul III, spre deosebire de invaliditatea de gradul I și II care implică faptul că persoana și-a pierdut complet capacitatea de muncă, presupune că persoana și-a pierdut cel puțin jumătate din capacitatea de muncă. Într-o atare situație, considerând, în mod firesc, că invaliditatea și, în consecință, pensia acordată pe acestei temei reprezintă situații excepționale, legiuitorul a oferit posibilitatea ca beneficiarul pensiei de invaliditate de gradul III să presteze o activitate profesională corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă. Cu alte cuvinte, legiuitorul a stabilit o corelație, în oglindă, între gradul de afectare a capacității de muncă și gradul de neafectare a acesteia, care permite prestarea unei activități profesionale. Orice abatere de la acest echilibru conduce, în mod necesar, la anularea a însăși rațiunii care l-a ghidat pe legiuitor în demersul de a armoniza două împrejurări care caracterizează simultan una și aceeași persoană: pierderea capacității de muncă cu cel puțin 50% și păstrarea corelativă a capacității de muncă până la 50%, de natură să facă posibilă desfășurarea, mai departe, de activități profesionale. Cu alte cuvinte, eventualitatea ca persoanele care beneficiază de pensie de invaliditate de gradul III să poată lucra mai mult de 50% din timpul normal de muncă reprezintă o contradicție in terminis. … 16.În prezenta cauză se critică exclusiv modul de configurare a noțiunii de invaliditate de grad III în sistemul pensiilor militare de stat, fără a fi vizată, în mod direct, și soluția suspendării plății acesteia care se regăsește în art. 72 alin. (1) lit. h), potrivit căruia „În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: (…) h) pensionarul de invaliditate, gradul III, se încadrează în muncă depășind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv, cu excepția situației în care a fost ales consilier local sau județean“. Cu toate acestea, Decizia Curții Constituționale nr. 464 din 1 iulie 2021, prin care s-a constatat constituționalitatea măsurii de suspendare a plății pensiei de invaliditate de grad III în sistemul public al asigurărilor sociale, rămâne valabilă mutatis mutandis și în prezenta cauză. Acest lucru se datorează faptului că soluția de suspendare a plății pensiei de invaliditate de gradul III este consecința directă a modalității în care legiuitorul a ales să definească, în sistemul public de pensii și în cel al pensiilor militare, conceptul de invaliditate de gradul III. Într-adevăr, în lipsa reglementării suspendării plății pensiei de invaliditate de gradul III în cazul în care beneficiarul acesteia muncește cu mai mult de jumătate din capacitatea sa de muncă, însăși noțiunea de pensie de invaliditate de gradul III și-ar pierde înțelesul. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Valentin Șoldan în Dosarul nr. 5.464/118/2018 al Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 34 lit. c) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește