DECIZIA nr. 892 din 16 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 alin. (1) și ale art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Mihăiță Vasilescu, prin Asociația civică „Acvila“, în Dosarul nr. 24.333/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 397D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care face referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Decizia nr. 705 din 2 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 24.333/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 36 alin. (1) și ale art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Mihăiță Vasilescu, prin Asociația civică „Acvila“, într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. 36 alin. (1) și ale art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă principiul securității raporturilor juridice, întrucât reprezintă un set de norme care mențin pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 o situație faptico-juridică – cuantumurile soldelor de funcție, de grad profesional ale reclamanților cadre militare – constituită prin aplicarea unei norme neconstituționale, respectiv art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. … 6.În opinia autorului excepției, se încalcă principiul constituțional al egalității de tratament juridic, întrucât, în mod nejustificat și discriminatoriu, se îngheață soldele lunare ale funcționarilor publici militari la nivelul lunii iunie 2017, care, în esență, este nivelul lunii decembrie 2009, de vreme ce soldele acestora au la bază coeficienții și valoarea de referință din anexa nr. 1 la Legea nr. 138/1999 și art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008, abrogate, dar ultraactivate, în timp ce pentru alte categorii bugetare privilegiate se stabilește o situație juridică mai favorabilă în ceea ce privește drepturile salariale, începând de la aceeași dată, respectiv 1 iulie 2017. În timp ce, potrivit prevederilor art. 36 și 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, elementele soldei lunare pentru funcționarii publici militari au fost înghețate la nivelul lunii iunie 2017, stabilit prin norme abrogate și respinse de Parlament (Ordonanța Guvernului nr. 8/2008), tot prin art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 s-a instituit un tratament juridic mai favorabil pentru personalul din administrația locală și personalul care ocupă funcții de demnitate publică. O asemenea diferențiere de tratament nu are nicio justificare legitimă, fiind vădit încălcat principiul nediscriminării. Dacă există o situație națională de criză financiară, atunci tot personalul bugetar trebuie să sufere în mod echitabil consecințele sărăciei bugetului statului. Dacă nu există criză financiară, tot personalul bugetar trebuie să se bucure în mod egal și echitabil de creșteri salariale, respectiv de creșterea nivelului de trai. Prin reglementările criticate se observă însă că exact demnitarii, care au în sarcină administrarea statală și bunăstarea societății – președintele statului, parlamentarii, membrii Guvernului, primarii -, sunt feriți de a suferi de eventuala sărăcie a statului, în solidar cu alte categorii de bugetari, fiind stabilită pentru aceștia o remunerație care reflectă la zi nevoile unui trai decent și le asigură o bunăstare materială indiferent de modul în care acest corp de management al statului, la nivel central și local, gestionează statul și bunăstarea societății. … 7.Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, având în vedere că prin reglementarea intrării în vigoare a prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, în mod etapizat, nu se încalcă principiul securității raporturilor juridice și principiul egalității. Astfel, prin menținerea în plată a nivelului de salarizare similar celui anterior intrării în vigoare a noii legi de salarizare nu se creează vreo insecuritate cu privire la drepturile salariale ale personalului bugetar. De asemenea, prevederile criticate ca fiind neconstituționale nu încalcă principiul egalității, întrucât nu se aplică un tratament diferit unor persoane aflate în situații similare, ci excepțiile sunt prevăzute pentru anumite categorii de personal bugetar, luând în considerare situațiile diferite și speciale în care se regăsesc aceste categorii. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 36 alin. (1) și ale art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins: – Art. 36 alin. (1): „La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcții, grade/trepte profesionale, gradație corespunzătoare vechimii în muncă și vechime în specialitate/vechime în învățământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare potrivit art. 38.“; … – Art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a):(1)Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.(2)Începând cu data de 1 iulie 2017:a)se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții; …  …  … 12.În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și art. 16 privind egalitatea în drepturi. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate stabilesc reguli privind reîncadrarea personalului salarizat din fonduri publice și aplicarea etapizată a Legii-cadru nr. 153/2017, cu referire la perioada 1 iulie-31 decembrie 2017.  … 14.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Constituția prevede, în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 887 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 14 aprilie 2021). … 15.De asemenea, Curtea a statuat că legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 17 februarie 2017, Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, și Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57). … 16.Plecând de la aceste considerente, Curtea constată că dispozițiile art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilesc pentru perioada 1 iulie-31 decembrie 2017 situația drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, prevăzând că se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Astfel, textul de lege criticat nu face trimitere la acte normative abrogate și nu are semnificația repunerii în vigoare a unor asemenea acte.  … 17.În consecință, Curtea constată că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut clar și predictibil, respectând exigențele constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, în componenta privind securitatea juridică.  … 18.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 16 din Constituție, Curtea observă că prevederile de lege criticate, prin conținutul lor normativ, nu instituie privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare între destinatarii normei legale, ci vizează toate categoriile de personal plătit din fonduri publice, fiind integrate scopului urmărit de legiuitor – de a regla în timp disfuncționalitățile existente în sistemul public de salarizare (a se vedea în acest sens, Decizia nr. 108 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 27 mai 2021). … 19.De asemenea, în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Curtea Constituțională a reținut că nu constituie discriminare dacă, prin prisma unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile. … 20.În același timp, față de invocarea regimului salarial specific diferitelor categorii profesionale plătite din fonduri publice, care, în opinia autorului excepției, determină încălcarea egalității în drepturi, Curtea subliniază că, astfel cum a reținut instanța de contencios constituțional în jurisprudența sa, principiul egalității în drepturi nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune un tratament juridic identic numai în situații egale, iar situațiile în mod obiectiv diferite justifică un tratament juridic diferit. Principiul egalității justifică dreptul la diferențiere, tocmai pentru că egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar situațiile diferite sub aspect obiectiv și rezonabil impun diferențe de tratament juridic (a se vedea, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996, Decizia nr. 14 din 22 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 20 martie 2013, sau jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, paragraful 33, Hotărârea din 8 iunie 1976, pronunțată în Cauza Engel și alții împotriva Olandei, paragraful 72, sau Hotărârea din 28 noiembrie 1984, pronunțată în Cauza Rasmussen împotriva Danemarcei, paragrafele 38 și 40).  … 21.În consecință, Curtea constată că, în raport cu criticile formulate, dispozițiile de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale privind egalitatea în drepturi. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihăiță Vasilescu, prin Asociația civică „Acvila“, în Dosarul nr. 24.333/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 36 alin. (1) și ale art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește