DECIZIA nr. 89 din 5 martie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Marcel Iulian N. Dogaru în Dosarul nr. 559/93/2020 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.063D/2020. … 2.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 1.506D/2020, nr. 2.166D/2020, nr. 2.317D/2020, nr. 2.318D/2020, nr. 1.335D/2021, nr. 1.354D/2021, nr. 1.431D/2021, nr. 1.432D/2021, nr. 1.505D/2021, nr. 1.559D/ 2021-nr. 1.561D/2021, nr. 1.708D/2021, nr. 2.359D/2021, nr. 2.811D/2021, nr. 3.072D/2021-nr. 3.075D/2021, nr. 3.085D/ 2021, nr. 3.227D/2021, nr. 3.229D/2021, nr. 3.327D/2021, nr. 3.342D/2021, nr. 3.343D/2021, nr. 3.368D/2021, nr. 3.600D/ 2021, nr. 3.601D/2021, nr. 3.670D/2021-nr. 3.673D/2021, nr. 3.684D/2021, nr. 3.715D/2021, nr. 3.810D/2021, nr. 3.941D/ 2021, nr. 49D/2022, nr. 50D/2022, nr. 220D/2022, nr. 336D/2022, nr. 617D/2022, nr. 666D/2022, nr. 667D/2022, nr. 1.280D/2022, nr. 1.440D/2022, nr. 1.516D/2022, nr. 780D/2023, nr. 1.349D/2023 și nr. 1.393D/2023, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, respectiv a dispozițiilor art. 28, 30 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, excepție ridicată de Gabriel-Adrian Crețu, Simionel-Ciprian Cojocariu și alții, Mircea Mihai N. Terteleacă, Alexandru Fabian, Costel Avram, Ieronim-Corneliu Trif, Attila Molnar, Dan Simion Mihuț, Iulian Claudiu Gogu, Nelu Eugen Șiket, Gavril Șerban, Iosif Szuiogan, Radu Augustin Tămaș, Octavian Gheorghe Chiorean, Ioan Cionca, Vasile Ionuț Zaharia, Emilian Păsniceanu, Constantin Rusu, Costel Velniciuc, Călin Pop, Marin Gheorghe Bicozan, Puiu Dumitru Răileanu, Corina Pătrașcu, Cristian Ovidiu Mormeci, Steluță Movilă, Dorel Sorin Chivari, Constantin Nicolae Bărbos, Ioan Mocar, Călin Ioan Silaghi, Gheorghe Florin Podina, Ioan Todoran, Ioan Pașca, Flaviu Dacian Marian, Nițu Ioan Zanga, Ion Florea, Cristian Sebastian Văleanu, Andras Csaba Bandi, Ioan-Radu Pop, Radu Mihalache, Nicolae Văduva, Dorel Lucian Ignat, Balla Sandor, Eugen Viorel Petreșniuc, Cristinel Daniel Florea, Cristinel Catalina, Sorinel Mihalcea, Daniel Cutuca, Nicolae Cărăboi și Constantin Anghel în Dosarul nr. 318/118/2020 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă, Dosarul nr. 1.645/119/2019 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă, dosarele nr. 10.154/3/2020, nr. 11.417/3/2020 și nr. 18.740/3/2021 ale Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Dosarul nr. 2.237/86/2020 al Tribunalului Suceava – Secția I civilă, Dosarul nr. 2.184/117/2020 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, dosarele nr. 2.392/83/2019, nr. 2.400/83/2019, nr. 2.399/83/2019, nr. 2.401/83/2019 și nr. 2.468/83/2019 ale Curții de Apel Oradea – Secția I civilă, Dosarul nr. 8.575/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, dosarele nr. 1.113/83/2020, nr. 329/83/2020, nr. 330/83/2020, nr. 2.068/83/2020, nr. 466/83/ 2020, nr. 1.846/83/2020, nr. 666/83/2020, nr. 1.034/83/2020, nr. 657/83/2020, nr. 714/83/2020, nr. 948/83/2020, nr. 2.139/83/ 2020, nr. 350/83/2020 și nr. 1.233/83/2021, nr. 702/83/2021, nr. 443/83/2021, nr. 1.376/83/2021, nr. 442/83/2021 și nr. 1.377/83/2021 ale Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă, dosarele nr. 2.571/99/2020, nr. 4.694/99/2020, nr. 4.797/99/2020, nr. 7.137/99/2019, nr. 4.643/99/2020, nr. 5.415/99/2020 și nr. 5.632/99/2020 ale Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, dosarele nr. 5.660/118/2020 și nr. 5.577/118/2020 ale Curții de Apel Constanța – Secția I civilă, dosarele nr. 2.526/90/2020 și nr. 511/109/2021 ale Curții de Apel Pitești – Secția I civilă, Dosarul nr. 999/102/2020/a1 al Tribunalului Mureș – Secția civilă, Dosarul nr. 6.983/63/2020 al Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Dosarul nr. 368/122/2022 al Tribunalului Giurgiu – Secția civilă, Dosarul nr. 1.244/95/2020 al Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, dosarele nr. 324/54/2023 și nr. 262/54/2023 ale Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal.  … 4.La apelul nominal se prezintă personal autorul Iulian Claudiu Gogu. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Părțile prezente și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.506D/2020, nr. 2.166D/2020, nr. 2.317D/2020, nr. 2.318D/2020, nr. 1.335D/ 2021, nr. 1.354D/2021, nr. 1.431D/2021, nr. 1.432D/2021, nr. 1.505D/ 2021, nr. 1.559D/2021-nr. 1.561D/2021, nr. 1.708D/2021, nr. 2.359D/2021, nr. 2.811D/2021, nr. 3.072D/2021-nr. 3.075D/ 2021, nr. 3.085D/2021, nr. 3.227D/2021, nr. 3.229D/2021, nr. 3.327D/2021, nr. 3.342D/2021, nr. 3.343D/2021, nr. 3.368D/ 2021, nr. 3.600D/2021, nr. 3.601D/2021, nr. 3.670D/2021-nr. 3.673D/2021, nr. 3.684D/2021, nr. 3.715D/2021, nr. 3.810D/2021, nr. 3.941D/2021, nr. 49D/2022, nr. 50D/2022, nr. 220D/2022, nr. 336D/2022, nr. 617D/2022, nr. 666D/2022, nr. 667D/2022, nr. 1.280D/2022, nr. 1.440D/2022, nr. 1.516D/ 2022, nr. 780D/2023, nr. 1.349D/2023 și nr. 1.393D/2023 la Dosarul nr. 1063D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părților prezente. Marcel Iulian N. Dogaru solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, arătând că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată la data de 4 august 2017 fără existența avizului Consiliului Legislativ. Acest aviz a fost obținut ulterior, în data de 7 august 2017, și conținea observații cu privire la ordonanța de urgență ce a fost adoptată, care au fost introduse în mod nejustificat în cuprinsul acesteia și a fost trimisă Senatului, în vederea adoptării legii de aprobare. Din punct de vedere legal, ordonanța de urgență ar fi trebuit să fie supusă din nou adoptării în ședința Guvernului. În ceea ce privește neconstituționalitatea intrinsecă a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, invocă lipsa de competență a Guvernului de a interveni în domeniul legilor organice, care poate fi reglementat, potrivit Constituției, doar de Parlament.  … 7.Iulian Claudiu Gogu susține că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 sunt neconstituționale întrucât afectează sporul aferent Ordinului „Meritul Militar“ și sporul de 9% ce decurge din contributivitate.  … 8.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Arată că avizul Consiliului Legislativ din data de 7 august 2017 se referă la proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului. Referitor la celelalte critici, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 300 din 25 mai 2023.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 10 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 559/93/2020, Tribunalul Ilfov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Marcel Iulian N. Dogaru într-o cauză având ca obiect o contestație formulată împotriva deciziei de pensionare.  … 10.Prin Sentința civilă nr. 1.180 din 22 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 318/118/2020, Tribunalul Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Gabriel-Adrian Crețu într-o cauză având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei de pensionare.  … 11.Prin Încheierea din 26 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.645/119/2019, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Simionel-Ciprian Cojocariu și alții într-o cauză având ca obiect contestații formulate împotriva deciziilor de pensionare, aflată în etapa procesuală a apelului.  … 12.Prin sentințele civile nr. 5.216 și nr. 5.215 din 13 octombrie 2020, pronunțate în dosarele nr. 10.154/3/2020 și nr. 11.417/3/2020, și Sentința civilă nr. 6.316 din 27 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 18.740/3/2021, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Mircea Mihai N. Terteleacă, Alexandru Fabian și Corina Pătrașcu în cauze având ca obiect contestații formulate împotriva deciziilor de pensionare. … 13.Prin Încheierea din 23 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.237/86/2020, Tribunalul Suceava – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblu. Excepția a fost ridicată de Costel Avram într-o cauză având ca obiect o cerere de anulare a unui act.  … 14.Prin Încheierea din 24 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.184/117/2020, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Ieronim-Corneliu Trif într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a deciziei de pensionare.  … 15.Prin încheierile din 31 martie 2021, pronunțate în dosarele nr. 2.392/83/2019 și nr. 2.400/83/2019, Încheierea din 12 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.399/83/2019, și încheierile din 27 octombrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 2.401/83/2019 și nr. 2.468/83/2019, Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Atilla Molnar, Dan Simion Mihuț, Octavian Gheorghe Chiorean, Constantin Nicolae Bărbos și Ioan Mocar în cauze având ca obiect contestații formulate împotriva deciziilor de pensionare, aflate în etapa procesuală a apelului.  … 16.Prin Încheierea din 20 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.575/3/2019, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Iulian Claudiu Gogu într-o cauză având ca obiect o contestație formulată împotriva deciziei de pensionare, aflată în etapa procesuală a apelului.  … 17.Prin încheierile nr. 212/LMA și nr. 204/LMA din 14 aprilie 2021, pronunțate în dosarele nr. 330/83/2020 și nr. 1.113/83/2020, Încheierea din 14 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 329/83/2020, Încheierea din 12 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.068/83/2020, Încheierea din 8 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 466/83/2020, Încheierea din 30 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.846/83/2020, Încheierea din 21 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 666/83/2020, Încheierea din 30 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.034/83/2020, încheierile din 11 noiembrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 657/83/2020, nr. 714/83/2020, nr. 948/83/2020, nr. 2.139/83/2020, nr. 350/83/2020, Încheierea nr. 699/LMA din 18 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.233/83/2021, Încheierea din 16 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 702/83/2021, încheierile din 29 decembrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 443/83/2021 și nr. 1.376/83/2021, și încheierile din 3 martie 2022, pronunțate în dosarele nr. 442/83/2021 și nr. 1.377/83/2021, Tribunalul Satu Mare – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Iosif Szuiogan, Nelu Eugen Șiket, Gavril Șerban, Radu Augustin Tămaș, Ioan Cionca, Călin Pop, Marin Gheorghe Bicozan, Dorel Sorin Chivari, Călin Ioan Silaghi, Gheorghe Florin Podina, Ioan Todoran, Ioan Pașca, Flaviu Dacian Marian, Nițu Ioan Zanga, Cristian Sebastian Văleanu, Andras Csaba Bandi, Ioan-Radu Pop, Balla Sandor și Eugen Viorel Petreșeniuc în cauze având ca obiect cereri referitoare la recalcularea pensiei. … 18.Prin deciziile civile nr. 719, nr. 723, nr. 724 și nr. 717 din 5 octombrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 2.571/99/2020, nr. 4.694/99/2020, nr. 4.797/99/2020 și nr. 7.137/99/2019, deciziile civile nr. 823 și nr. 824 din 26 octombrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 4.643/99/2020 și nr. 5.415/99/2020, și Decizia civilă nr. 1.060 din 21 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.632/99/2020, Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Vasile Ionuț Zaharia, Emilian Păsniceanu, Constantin Rusu, Costel Velniciuc, Cristian Ovidiu Mormeci, Steluță Movilă și Radu Mihalache în cauze având ca obiect contestații formulate împotriva deciziilor de pensionare, aflate în etapa procesuală a apelului.  … 19.Prin Încheierea din 8 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.660/118/2020, și Încheierea din 17 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.577/118/2020, Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Puiu Dumitru Răileanu și Ion Florea în cauze având ca obiect cereri referitoare la recalcularea pensiei, aflate în etapa procesuală a apelului.  … 20.Prin Încheierea din 22 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.526/90/2020, și Încheierea din 19 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 511/109/2021, Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Nicolae Văduva și Cristinel Catalina în cauze având ca obiect contestații formulate împotriva deciziilor de pensionare, aflate în etapa procesuală a apelului. … 21.Prin Încheierea din 24 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 999/102/2020/a1, Tribunalul Mureș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Dorel Lucian Ignat într-o cauză având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei de pensionare.  … 22.Prin Încheierea din 23 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.244/95/2020, Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 1-3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și ale art. 28-30 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, astfel cum au fost interpretate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, prin raportare la art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Excepția a fost ridicată de Daniel Cutuca într-o cauză având ca obiect o cerere privind recalcularea pensiei. … 23.Prin Încheierea din 12 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 6.983/63/2020, Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Cristinel Daniel Florea într-o cauză având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei de pensionare.  … 24.Prin Încheierea din 10 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 324/54/2023, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct.2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Nicolae Cărăboi într-o cauză având ca obiect o cerere de despăgubire.  … 25.Prin Încheierea din 16 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 262/54/2023, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Constantin Anghel într-o cauză având ca obiect o cerere de despăgubire. … 26.Prin Încheierea din 16 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 368/122/2022, Tribunalul Giurgiu – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 1, 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Excepția a fost ridicată de Sorinel Mihalcea într-o cauză având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei de pensionare. … 27.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 încalcă exigențele legale și constituționale referitoare la solicitarea avizului Consiliului Legislativ, întrucât a fost adoptată în data de 4 august 2017 fără avizul acestuia. Astfel, sunt încălcate prevederile art. 79 raportat la art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, motiv pentru care sancțiunea este neconstituționalitatea actului normativ în discuție în ansamblul său. … 28.De asemenea, se arată că sunt încălcate și dispozițiile art. 16 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, întrucât art. 3 lit. m), art. 30 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 au aceeași reglementare sau o reglementare incertă/informă. Ca urmare, dispozițiile criticate au condus la nevalorificarea prevederilor art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la acordarea unui spor la cuantumul pensiei pentru pensionarii militari decorați cu Ordinul „Meritul Militar“ clasele a III-a, a II-a și I. De asemenea, nu sunt valorificate dispozițiile art. 108 lit. c) din Legea nr. 223/2015 referitoare la acordarea unui spor pentru pensia suplimentară. … 29.Se susține și că nu a existat o situație urgentă care să justifice emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Astfel, sunt invocate cele reținute în jurisprudența Curții Constituționale prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018 și se arată că afirmațiile făcute în nota de fundamentare a actului normativ sunt eronate, nerezultând îndeplinirea cumulativă a condițiilor de emitere a acestui act normativ arătate în decizia mai sus amintită. … 30.În susținerea aspectelor referitoare la inexistența vreunei urgențe pentru elaborarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, autorii excepției învederează că actul a fost publicat la data de 7 august 2017, iar prevederile de lege criticate au intrat în vigoare la 15 septembrie 2017, la mai mult de o lună. Deci nu a existat nicio situație de urgență. … 31.Se mai arată că, din interpretarea considerentelor de la paragraful 65 din Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, paragraful 95 din Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, respectiv la paragraful 41 din considerentele Deciziei nr. 43 din 22 ianuarie 2019, rezultă că dreptul la pensie este un drept fundamental, iar prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, având în vedere că drepturile vizate de norma constituțională sunt drepturi fundamentale, situație de fapt care rezultă și din dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție. … 32.Mai mult decât atât, din cuprinsul paragrafelor sus-invocate, Curtea Constituțională reține fără echivoc că numai Parlamentul este îndreptățit să stabilească condițiile, criteriile de acordare a pensiei care intră sub incidența Legii nr. 223/2015, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului acestora. Or, luând în considerare faptul că aceste aspecte au fost modificate printr-un act normativ emis de către Guvern, rezultă că au fost încălcate dispozițiile constituționale sus-invocate. … 33.Se arată și că dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 sunt contrare art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, întrucât Guvernul a modificat o lege organică, precum și că a fost încălcat astfel principiul separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție.  … 34.În continuare, se susține că dispozițiile de lege criticate aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), întrucât sunt lipsite de claritate și predictibilitate. În acest sens, se arată că, ulterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, acordarea sporului aferent ordinului „Semnul onorific“ prevăzut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 a fost extinsă, prin Legea nr. 149/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, și pentru soldații și gradații profesioniști, rezultând astfel, fără echivoc, că, începând cu data de 30 iunie 2018, intenția legiuitorului a fost de a adăuga și de a majora cuantumul pensiei nete cu aceste procente, nu de a o plafona. … 35.Autorii excepției de neconstituționalitate arată și că dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât îi discriminează pe militarii care au trecut în rezervă, cu drept la pensie, după data de 15 septembrie 2017, față de cei care au trecut în rezervă înainte de data intrării în vigoare a acestei ordonanțe. Totodată, se creează o situație discriminatorie și în raport cu categoria socioprofesională a magistraților, care nu sunt supuși aceluiași tratament juridic în ceea ce privește plafonarea pensiei. În sprijinul acestei critici este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000. … 36.Se arată că, drept efect al aplicării dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, sunt limitate atât dreptul la pensie, cât și dreptul la unele sporuri la pensia militară. Astfel, în fapt, se realizează o expropriere simulată, beneficiarii drepturilor fiind afectați de o privare nelegală de proprietate, contrară prevederilor art. 44 din Constituție și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.  … 37.De asemenea, autorii excepției susțin că sunt încălcate și prevederile art. 53 din Constituție, întrucât restrângerea exercițiului dreptului fundamental la pensie s-a realizat fără îndeplinirea condițiilor impuse de acest text constituțional, respectiv nu s-a realizat prin lege și este discriminatorie.  … 38.Cu privire la dispozițiile art. VII pct. 1-3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 se mai arată că, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a interpretat greșit art. 60 din Legea nr. 223/2015, introdus neconstituțional prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, confundând un drept de asigurare socială, cum este pensia militară, cu un drept compensatoriu derivat din decorarea cu Ordinul „Meritul Militar“, încălcând dispozițiile Constituției. Astfel, instanța supremă a admis o interpretare unitară și obligatorie a Legii nr. 223/2015 în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, act normativ emis de Guvern și neaprobat de Parlament. Practic, a situat un act normativ de rang inferior al Guvernului deasupra unui act normativ de rang superior al Parlamentului, încălcând art. 61 și 124 din Constituție. Înalta Curte de Casație și Justiție a depășit prin interpretarea dată sensul și limitele legii. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu este egala Legii nr. 223/2015 decât în măsura în care este aprobată de Parlament. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 este un act normativ al Guvernului care nu a parcurs procedura completă, fiind atacabil la Curtea Constituțională pentru neconstituționalitate, iar un drept prevăzut de o lege nu poate fi scos din vigoare prin interpretare, așa cum a procedat Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021. … 39.Tribunalul Ilfov – Secția civilă, Tribunalul Constanța – Secția I civilă, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Suceava – Secția I civilă, Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Satu Mare – Secția I civilă, Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă, Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă, Tribunalul Mureș – Secția civilă și Tribunalul Giurgiu – Secția civilă, Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal (în unele cauze) și Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.  … 40.Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal (în unele cauze) apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.  … 41.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 42.Guvernul apreciază că sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 16, ale art. 47 și ale art. 115 alin. (6) din Constituție. Astfel, cu privire la criticile raportate la art. 16 din Constituție, invocă jurisprudența Curții Constituționale prin deciziile nr. 687 din 31 octombrie 2019, nr. 849 din 12 decembrie 2019, nr. 541 din 2 iulie 2020 și nr. 543 din 2 iulie 2020 referitoare la diferența de tratament juridic dintre militari, polițiști și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, pe de o parte, și magistrați, pe de altă parte. Cât privește diferența de tratament juridic dintre persoanele care au ieșit la pensie sub imperiul unor reglementări diferite, invocă deciziile Curții Constituționale nr. 547 din 26 septembrie 2019 și nr. 543 din 2 iulie 2020. De asemenea, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 47 din Constituție, arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legiuitorul este liber să stabilească condițiile și criteriile de acordare a dreptului la pensie. Invocă și deciziile Curții Constituționale nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 și nr. 541 din 2 iulie 2020. Referitor la critica privind încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție, arată că nu este afectat dreptul la pensie, ci sunt stabilite limite maxime ale cuantumului acesteia, ceea ce se încadrează în marja de apreciere a legiuitorului. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate vizând neconstituționalitatea extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, cauzată de lipsa solicitării avizului Consiliului Legislativ la data adoptării actului normativ, Guvernul apreciază că aceasta este întemeiată. … 43.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:44.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 45.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, în ansamblul său, și cele ale art. VII din această ordonanță de urgență, în special, precum și dispozițiile art. 28-30 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 14 octombrie 2021, raportate la dispozițiile art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995. Examinând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ceea ce privește invocarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, autorii excepției au vizat aspecte de neconstituționalitate extrinsecă. Având în vedere însă obiectul cauzei, precum și jurisprudența în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 302 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 16 august 2022, paragrafele 20 și 21, sau Decizia nr. 650 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.262 din 28 decembrie 2022, paragrafele 33 și 34), Curtea va reține ca obiect al excepției doar dispozițiile art. VII, și nu întreaga ordonanță de urgență, care modifică mai multe acte normative. … 46.Curtea mai reține că prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a decis că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, pensionarii militari decorați cu Ordinul „Meritul Militar“ clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Prin aceeași decizie, Curtea supremă a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Colegiul de conducere al Curții de Apel București cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 108 coroborate cu cele ale art. 28 și 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la sporul pentru contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară, în sensul că acesta intră în baza de calcul al pensiei, fiind, prin urmare, supus plafonării prevăzute de art. 30 din aceeași lege, sau este un drept care nu face parte din pensie, astfel că trebuie adăugat la cuantumul acesteia. … 47.Astfel, Curtea Constituțională constată că, în dispozitivul Deciziei nr. 16 din 13 septembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a avut în vedere, dintre dispozițiile criticate de autorii excepției, doar pe cele ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, respectiv ale art. 28, 30 și 60 din Legea nr. 223/2015.  … 48.Prin urmare, având în vedere cele mai sus arătate, Curtea reține că obiectul excepției îl constituie dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, precum și dispozițiile art. 28, 30 și 60 din Legea nr. 223/2015 și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut:– Art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017: Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1.La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) și m), cu următorul cuprins:l)solda/salariu lunar net – solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare; … m)pensia netă – pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare.» …  … 2.Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 59Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată. … 3.Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 60La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. …  … – Art. 28 din Legea nr. 223/2015: (1)Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:a)diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer; … b)compensațiile lunare pentru chirie; … c)valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de hrană; … d)contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament; … e)primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă; … f)indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; … g)contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă; … h)plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie; … i)compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat; … j)restituiri și plăți de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul; … k)majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum și a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat; … l)drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar; … m)sumele încasate în calitate de reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia; … n)drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni și operații în afara teritoriului statului român; … o)sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II – Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa nr. III – Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare; … p)alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor. … (2)Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați în condițiile art. 19, 26 și 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.(3)Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcție/salariului de funcție și soldei de grad/salariului gradului profesional, deținute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.(4)Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcției militare/de poliție/de penitenciare pe care este încadrat în țară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.(5)Pentru personalul care a fost detașat în afara instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcției exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituțiile din care aceștia au fost detașați.(6)La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcție de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcției exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcții de demnitate publică se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.(7)Pentru soțul/soția, militar, polițist sau funcționar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-și urma soția/soțul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.(8)Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaș, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază de către susținător în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaș.(9)În situația în care titularul/susținătorul nu a realizat venituri cel puțin 6 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază de către titular/susținător în lunile de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie.(10)Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată.(11)La determinarea soldelor/salariilor lunare brute nu se au în vedere dispozițiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare. … – Art. 30 din Legea nr. 223/2015: „Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.“; … – Art. 60 din Legea nr. 223/2015: (1)La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.(2)Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.(3)În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare.(4)Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. … – Art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995: „Pensionarii militari decorați cu ordinul «Semnul onorific» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.“ …  … 49.Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor articole din Constituție: art. 1 alin. (3), (4) și (5) referitoare la statul român, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 56 alin. (2) privind contribuțiile financiare, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, art. 79 alin. (1) privind Consiliul Legislativ, art. 102 privind rolul și structura Guvernului, art. 108 alin. (4) privind actele Guvernului, art. 115 alin. (4) și (6) privind delegarea legislativă, art. 118 privind forțele armate, art. 124 alin. (3) referitor la independența justiției, art. 139 alin. (1) privind impozitele, taxele și alte contribuții și art. 147 alin. (4) referitor la deciziile Curții Constituționale. De asemenea, sunt invocate prevederile constituționale ale art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 20 privind tratatele internaționale privind drepturile omului raportate la dispozițiile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea discriminării, art. 1 din Primul Protocol la aceeași convenție, privind proprietatea, și art. E din partea a V-a a Cărții sociale europene revizuite referitor la nediscriminare. … 50.Analizând critica de neconstituționalitate referitoare la inexistența unei situații extraordinare care să justifice adoptarea de urgență a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Curtea reține că, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 35, și prin Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, paragraful 27, a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. În acest sens, a reținut că în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 au fost invocate două considerente pentru emiterea acestui act normativ. Astfel, Guvernul a invocat necesitatea atenuării discrepanțelor existente între diferite categorii de pensionari, „determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit mai mare față de pensia medie din sistemul public de pensii, sistem care are la bază, printre altele, principiul contributivității, al solidarității și egalității de tratament între asigurații sistemului“. În același timp, Guvernul a arătat că, „în condițiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede creșteri anuale semnificative ale salariilor, neadoptarea prezentului act normativ, astfel încât actualizarea pensiilor de serviciu să nu se mai realizeze în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, ar produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate“.  … 51.Curtea a reținut că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale referitoare la condițiile impuse de Constituție pentru adoptarea ordonanțelor de urgență ale Guvernului. … 52.Referitor la susținerea autorilor excepției potrivit căreia Guvernul nu ar putea modifica printr-o ordonanță de urgență dispozițiile Legii nr. 223/2015, Curtea, prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022, paragrafele 56-58, invocând jurisprudența sa anterioară, a reținut că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. În sistemul constituțional român, regula este aceea că Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primară a relațiilor sociale, ci doar de dreptul de a adopta legislația secundară. Cu toate acestea, Constituția instituie prin art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1)-(3) competența Guvernului de a emite ordonanțe, deci o competență normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenței de legiferare, Curtea a reținut că relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă față unei situații extraordinare, se justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. … 53.Curtea a mai reținut că regimul particular al ordonanței de urgență este prevăzut în art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție și se referă la cazurile în care poate fi emisă: situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acesteia; intrarea în vigoare: numai după depunerea spre dezbatere în procedură de urgență la Camera inițial sesizată și convocarea obligatorie a Parlamentului, dacă nu se află în sesiune; domeniul de reglementare: acesta poate fi și de natura legilor organice, caz în care legea de aprobare se adoptă cu majoritatea prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituție; ordonanța de urgență nu poate fi însă adoptată în domeniul legilor constituționale, nu poate afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu poate viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică. Astfel, pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale constituțională, în situații extraordinare, și numai sub control parlamentar. … 54.În cauză, Curtea a reținut că actul normativ criticat este o ordonanță de urgență adoptată de Guvern în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție, iar nu o ordonanță simplă, care să fie adoptată de Guvern în temeiul unei legi de abilitare, potrivit art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție. Totodată, Curtea a reținut că, spre deosebire de ordonanța simplă, ordonanța de urgență a Guvernului poate reglementa și în domenii care aparțin legii organice. Prin urmare, toate criticile autorilor excepției privind reglementarea unor modificări și completări aduse Legii nr. 223/2015 printr-o ordonanță de urgență a Guvernului sunt neîntemeiate. … 55.Curtea apreciază că aceste considerente sunt valabile și în ceea ce privește critica de neconstituționalitate adusă dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.  … 56.De asemenea, Curtea apreciază că se impune respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate în ceea ce privește dispozițiile art. 28 și 30 din Legea nr. 223/2015, având în vedere că, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nu a dat o interpretare acestor dispoziții de lege, respingând sesizarea ca inadmisibilă. … 57.În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea reține că și acestea au mai fost examinate cu prilejul soluționării unor excepții de neconstituționalitate referitoare la prevederile art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015, instanța de contencios constituțional stabilind conformitatea acestora cu dispozițiile art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției și a legilor, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate privată și ale art. 47 alin. (1) și (2) privind nivelul de trai și dreptul la pensie (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2021, Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, sau Decizia nr. 518 din 3 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 19 ianuarie 2023). … 58.Cu referire la pretinsa neclaritate a art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015, Curtea a arătat că aceasta vizează două situații diferite și, ca atare, nu pot fi în contradicție. Astfel, art. 59 din Legea nr. 223/2015 se referă la indexarea pensiilor de serviciu deja stabilite, în conformitate (și) cu prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015. Indexarea reprezintă o măsură statală de protejare a pensiilor de serviciu față de efectele pe care le poate avea inflația asupra valorii reale a acestora, în vreme ce art. 60 din Legea nr. 223/2015 reprezintă expresia opțiunii statului de a nu permite ca o pensie de serviciu să aibă o valoare mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei (Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, precitată, paragraful 20). … 59.Curtea a statuat constant că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă și neputând fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Astfel, până la momentul pensionării se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, precitată, paragraful 22). Totodată, Curtea a statuat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit aceluiași principiu tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. … 60.Curtea a reținut constant în jurisprudența sa că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei se înscrie între prerogativele legiuitorului și nu are caracter discriminatoriu. În acest sens, Curtea a observat că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat (s.n. – abrogată, în prezent, de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010) au instituit un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul, reglementare conformă cu art. 47 alin. (2) din Constituție, precum și că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici aceasta ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. Curtea a mai reținut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot stabili decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile (Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 50, Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 30, Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, paragraful 28, Decizia nr. 340 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1214 din 11 decembrie 2020, paragraful 46, Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1204 din 9 decembrie 2020, paragraful 15, și Decizia nr. 518 din 3 noiembrie 2022, precitată, paragraful 22). … 61.Având în vedere cele mai sus statuate, Curtea a arătat că prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoanele care se vor înscrie la pensie după intrarea în vigoare a acestora, neputând afecta drepturile la pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. De altfel, Curtea a mai reținut și faptul că, după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, toți beneficiarii pensiilor militare de stat, indiferent de data pensionării, au fost supuși acelorași prevederi referitoare la actualizarea pensiei, respectiv ale art. 59 din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 din ordonanța de urgență mai sus menționată (Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, precitată, paragraful 15). … 62.Cât privește critica referitoare la pretinsa discriminare în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, cum sunt magistrații, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021, paragraful 24, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție (în același sens sunt și Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, și Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019). … 63.Curtea constată că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, considerentele și soluțiile deciziilor mai sus amintite păstrându-și valabilitatea și în prezenta cauză.  … 64.Examinând critica privind existența unui paralelism legislativ între dispozițiile art. 3 lit. m), ale art. 30 și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 și dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, contrar prevederilor art. 16 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, Curtea reține că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu instituie o reglementare paralelă, ci introduc, respectiv modifică prevederile art. 3 lit. m) și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015. Referitor la dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, Curtea constată că în conținutul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu se găsesc prevederi asemănătoare reglementării acestui articol de lege. Prin urmare, critica formulată de autorii excepției nu poate fi reținută. … 65.În sfârșit, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, respectiv Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023*), nepublicată la data pronunțării prezentei decizii, invocarea prevederilor art. 79 alin. (1) din Constituție în cadrul controlului concret de constituționalitate este admisibilă numai dacă se demonstrează existența unei relații directe între afectarea drepturilor și libertăților fundamentale și nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ. Or, având în vedere că nu s-a reținut încălcarea vreunui drept fundamental, Curtea constată că prevederile art. 79 alin. (1) din Constituție nu sunt incidente în cauză.*) Decizia Curții Constituționale nr. 723 din 12 decembrie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024. … 66.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marcel-Iulian N. Dogaru, Gabriel-Adrian Crețu, Simionel-Ciprian Cojocariu și alții, Mircea Mihai N. Terteleacă, Alexandru Fabian, Costel Avram, Ieronim-Corneliu Trif, Attila Molnar, Dan Simion Mihuț, Iulian Claudiu Gogu, Nelu Eugen Șiket, Gavril Șerban, Iosif Szuiogan, Radu Augustin Tămaș, Octavian Gheorghe Chiorean, Ioan Cionca, Vasile Ionuț Zaharia, Emilian Păsniceanu, Constantin Rusu, Costel Velniciuc, Călin Pop, Marin Gheorghe Bicozan, Puiu Dumitru Răileanu, Corina Pătrașcu, Cristian Ovidiu Mormeci, Steluță Movilă, Dorel Sorin Chivari, Constantin Nicolae Bărbos, Ioan Mocar, Călin Ioan Silaghi, Gheorghe Florin Podina, Ioan Todoran, Ioan Pașca, Flaviu Dacian Marian, Nițu Ioan Zanga, Ion Florea, Cristian Sebastian Văleanu, Andras Csaba Bandi, Ioan-Radu Pop, Radu Mihalache, Nicolae Văduva, Dorel Lucian Ignat, Balla Sandor, Eugen Viorel Petreșniuc, Cristinel Daniel Florea, Cristinel Catalina, Sorinel Mihalcea, Daniel Cutuca, Nicolae Cărăboi și Constantin Anghel în Dosarul nr. 559/93/2020 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă, Dosarul nr. 318/118/2020 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă, Dosarul nr. 1.645/119/2019 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă, dosarele nr. 10.154/3/2020, nr. 11.417/3/2020 și nr. 18.740/3/2021 ale Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Dosarul nr. 2.237/86/2020 al Tribunalului Suceava – Secția I civilă, Dosarul nr. 2.184/117/2020 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, dosarele nr. 2.392/83/2019, nr. 2.400/83/2019, nr. 2.399/83/2019, nr. 2.401/83/2019 și nr. 2.468/83/2019 ale Curții de Apel Oradea – Secția I civilă, Dosarul nr. 8.575/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, dosarele nr. 1.113/83/2020, nr. 329/83/2020, nr. 330/83/2020, nr. 2.068/83/2020, nr. 466/83/2020, nr. 1.846/83/2020, nr. 666/83/2020, nr. 1.034/83/2020, nr. 657/83/2020, nr. 714/83/2020, nr. 948/83/2020, nr. 2.139/83/2020, nr. 350/83/2020, nr. 1.233/83/2021, nr. 702/83/2021, nr. 443/83/2021, nr. 1.376/83/2021, nr. 442/83/2021 și nr. 1.377/83/2021 ale Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă, dosarele nr. 2.571/99/2020, nr. 4.694/99/2020, nr. 4.797/99/2020, nr. 7.137/99/2019, nr. 4.643/99/2020, nr. 5.415/99/2020 și nr. 5.632/99/2020 ale Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, dosarele nr. 5.660/118/2020 și nr. 5.577/118/2020 ale Curții de Apel Constanța – Secția I civilă, dosarele nr. 2.526/90/2020 și nr. 511/109/2021 ale Curții de Apel Pitești – Secția I civilă, Dosarul nr. 999/102/2020/a1 al Tribunalului Mureș – Secția civilă, Dosarul nr. 6.983/63/2020 al Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Dosarul nr. 368/122/2022 al Tribunalului Giurgiu – Secția civilă, Dosarul nr. 1.244/95/2020 al Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, dosarele nr. 324/54/2023 și nr. 262/54/2023 ale Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și dispozițiile art. 28, 30 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Ilfov – Secția civilă, Tribunalului Constanța – Secția I civilă, Curții de Apel Brașov – Secția civilă, Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Suceava – Secția I civilă, Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Oradea – Secția I civilă, Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Satu Mare – Secția I civilă, Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Constanța – Secția I civilă, Curții de Apel Pitești – Secția I civilă, Tribunalului Mureș – Secția civilă, Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Giurgiu – Secția civilă, Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește