DECIZIA nr. 89 din 2 martie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) și (3) și ale art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, excepție ridicată de Societatea Torrent Pharma – S.R.L. din București în Dosarul nr. 4.402/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.489D/2019.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.596D/2019, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de aceeași autoare în Dosarul nr. 485/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent-șef referă asupra faptului că, în aceste dosare, Societatea Torrent Pharmaceuticals Limited a transmis câte o adresă prin care pune în vedere calitatea sa de succesoare în drepturi litigioase a autoarei excepției Societatea Torrent Pharma – S.R.L., înlocuirea fiind operată atât din punct de vedere administrativ, cât și în fața instanței de fond. În această calitate, solicită Curții comunicarea tuturor actelor de procedură la o nouă adresă, precum și judecarea cauzei și în lipsă.  … 6.Luând act de cele învederate, Curtea pune în discuție, din oficiu, măsura conexării cauzelor, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.596D/2019 la Dosarul nr. 2.489D/2019, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că există precedent constituțional aplicabil în cauză, reprezentat de Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 5 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.402/2/2018, și, respectiv, prin Încheierea din 23 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 485/2/2019, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și, respectiv, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) și (3) și ale art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății. În ambele dosare, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de S.C. Torrent Pharma – S.R.L. din București (actualmente Torrent Pharmaceuticals Limited) în cauze având ca obiect acțiuni în anularea unui act administrativ.  … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor (DAPP) au obligația de a plăti, conform ordonanței de urgență criticate, o contribuție trimestrială, fără însă ca modalitatea de calcul să fie una transparentă și previzibilă, deoarece se bazează pe informațiile centralizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), bazate, la rândul lor, pe raportările primite de la casele de asigurări de sănătate. Prin urmare, elementele de calcul al acestei obligații de plată se bazează pe anumite date comunicate în rețeaua caselor de asigurări de sănătate spre CNAS, fără a exista nicio posibilitate reală de verificare a validității acestor date, cu excepția contestării în justiție a adreselor CNAS – litigii ce ocupă mare parte din activitatea instanțelor de contencios administrativ și care sunt pierdute, în procent covârșitor, de CNAS. Prin urmare, se susține încălcarea art. 16 alin. (1), a art. 61 alin. (1) și a art. 139 alin. (1) din Constituție întrucât, prin emiterea ordinelor CNAS de stabilire a valorii consumului total trimestrial (CTt) și a procentului „p“, această instituție își arogă atribuția de reglementare „prin lege“ a unei taxe parafiscale.  … 10.În plus, textele de lege criticate contravin și unor norme legale referitoare la reglementarea atribuțiilor de administrare și stabilire a creanțelor fiscale [cum ar fi art. 1,art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 1 pct. 2 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, art. 281 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății], dar și unor principii ale fiscalității consacrate în Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, cum sunt principiul certitudinii impunerii, principiul eficienței impunerii și principiul predictibilității impunerii.  … 11.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 2.489D/2019, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.  … 12.Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază, în Dosarul nr. 2.596D/2019, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, documentele depuse la dosare, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (2) și (3) și ale art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 26 septembrie 2011, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul sănătății și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 5 noiembrie 2014, și prin art. XXIV pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și alte măsuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 13 martie 2015. Textele legale criticate au următorul conținut normativ: Articolul 3 alin. (2) și (3):(2)Procentul «p» se calculează astfel:p = (CTt – BAt)/CTt x 100, unde:CTt = valoarea consumului total trimestrial de medicamente pentru care există obligația de plată prevăzută la art. 1, suportată din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, raportată Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate, din care se exclude consumul pentru medicamentele prevăzute la art. 12 pentru care se încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat din sume suplimentare alocate în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății,unde CTt și BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane lei.(3)Valoarea procentului «p» se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7).;Articolul 5 alin. (7):(7)Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului pentru care datorează contribuția, valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente care include și TVA suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate. … 17.Prevederile constituționale indicate în motivarea excepției sunt cele ale art. 16 alin. (2) referitoare la principiul egalității în drepturi, ale art. 61 alin. (1) cu privire la rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării și ale art. 139 alin. (1) privind stabilirea prin lege a impozitelor, taxelor și a altor contribuții. … 18.Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că textele legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici asemănătoare, cu prilejul examinării unor excepții de neconstituționalitate referitoare la dispoziții ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011. Curtea a pronunțat, în acest sens, Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 1 iulie 2014, Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 14 noiembrie 2014, Decizia nr. 668 din 12 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, Decizia nr. 789 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 17 februarie 2016, Decizia nr. 203 din 30 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 12 iulie 2017, Decizia nr. 92 din 1 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 9 iulie 2018, Decizia nr. 701 din 15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 26 februarie 2019, Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 12 noiembrie 2019, și Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 4 iunie 2020, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 19.În jurisprudența sa în materie, Curtea a reținut, în esență, că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 instituie o contribuție trimestrială ce revine deținătorilor autorizației de punere pe piață a medicamentelor (taxa de claw back), fiind stabilită de legiuitor exclusiv în considerarea faptului că acestora li se decontează din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății contravaloarea medicamentelor vândute (deci în considerarea acestei facilități). Curtea Constituțională a definit așa-numita taxă de claw back ca taxă parafiscală, stabilită potrivit prevederilor art. 139 din Constituție, în virtutea cărora „Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege“. Taxele parafiscale reprezintă o categorie distinctă, specială, de venituri care sunt legal dirijate în beneficiul instituțiilor și/sau al organismelor cărora statul consideră oportun să le asigure realizarea, pe această cale, a unor venituri complementare (Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, precitată, paragraful 17). … 20.Curtea a mai reținut că datele comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), potrivit prevederilor art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, pot fi contestate de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor, iar depunerea contestațiilor nu suspendă obligația de plată a contribuției trimestriale datorate. Contestațiile vor avea ca obiect datele aferente trimestrului pentru care au fost comunicate, potrivit art. 5 alin. (7), și vor fi soluționate prin emiterea unui act administrativ, comunicat contestatarilor în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora (Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019, precitată, paragraful 23). Totodată, Curtea a reținut că dispozițiile criticate prevăd într-un mod lipsit de echivoc faptul că deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sunt încunoștințați de cuantumul tuturor elementelor care stau la baza calculării procentului „p“, reglementat prin art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, astfel că nu se poate susține încălcarea art. 1 alin. (5) și a art. 31 din Constituție (Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, precitată, paragraful 22). … 21.Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor nu pot invoca faptul că nu cunosc întinderea contribuției trimestriale reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, întrucât, potrivit art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, Ministerul Sănătății stabilește, avizează și aprobă, prin ordin al ministrului sănătății, prețurile maximale ale medicamentelor de uz uman, cu autorizație de punere pe piață în România, cu excepția medicamentelor care se eliberează fără prescripție medicală (OTC). În aplicarea prevederilor legale de referință este stabilit, așadar, modul de calcul al prețurilor la medicamente, inclusiv modul de calcul al prețului cu amănuntul maximal, respectiv cota maximă a adaosului de distribuție și cota maximă a adaosului de farmacie. Câtă vreme deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor solicită includerea medicamentelor pe care le vând în lista medicamentelor pentru care plătesc contribuția, cunoscând prețurile maximale ale medicamentelor, precum și influența maximă a adaosurilor ce pot fi practicate de subiecții care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate, rezultă că și-au asumat că vor plăti o contribuție raportată nu doar la prețul de producător. În acest cadru legal este la aprecierea deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor negocierea de adaosuri cât mai mici cu intermediarii, cu consecința plății unei contribuții într-un cuantum cât mai redus (Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014, precitată). … 22.În plus, în prezenta cauză autoarea excepției susține că a fost încălcat rolul Parlamentului, iar CNAS s-a situat mai presus de lege, aceasta fiind cea care stabilește, în realitate, contribuția trimestrială ce revine deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor. Aceste critici nu pot fi reținute, întrucât, așa cum s-a arătat și în jurisprudența în materie a Curții, la care s-a făcut referire mai sus, contribuția este instituită prin lege, inclusiv formula de calcul al cuantumului acesteia. Fără a avea vreo competență legală de reglementare, nici în drept și nici în fapt, CNAS este instituția cu atribuții de aplicare a prevederilor legii, sens în care efectuează operațiuni de gestionare a unor date necesare aplicării în concret a formulei de calcul al cuantumului contribuției, stabilită prin lege. Aceste date sunt fluctuante de la un trimestru la altul, se publică pe site-ul instituției și se comunică destinatarilor obligației de plată, prin adrese care sunt supuse căilor de atac prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, asemenea ordinelor pe care CNAS le emite în aplicarea prevederilor legale. Prin urmare, nu se poate susține un conflict pozitiv de competență în privința legiferării între, pe de o parte, legiuitorul primar sau delegat, în acest caz, și, pe de altă parte, CNAS, care este o instituție publică, autonomă, de interes național, printre principalele sale atribuții numărându-se gestionarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, sens în care are obligația asigurării logisticii funcționării unitare și coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate.  … 23.Având în vedere și jurisprudența în materie a Curții, anterior indicată, care își menține valabilitatea și în prezenta cauză, Curtea urmează să respingă, ca neîntemeiate, criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la prevederile art. 16 alin. (2), ale art. 61 alin. (2) și ale art. 139 alin. (1) din Constituție, excepția de neconstituționalitate urmând să fie respinsă. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Torrent Pharma – S.R.L. din București (actualmente Torrent Pharmaceuticals Limited) în Dosarul nr. 4.402/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 485/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 3 alin. (2) și (3) și ale art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește