DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ale art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, precum și ale art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă în Dosarul nr. 1.784/270/2015 al acestei instanțe și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.192D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, invocând, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 874 din 18 decembrie 2018. De asemenea, pune concluzii de respingere a excepției în privința celorlalte dispoziții legale criticate, având în vedere jurisprudența Curții în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 19 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.784/270/2015, Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ale art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, precum și ale art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva deciziei Tribunalului Bacău prin care, ca urmare a admiterii apelului, a fost admisă în parte acțiunea de obligare la plata de daune morale în cuantum de 50.000 lei pentru atingerea adusă drepturilor la onoare, demnitate, reputație, imagine și viață privată. Cererea de recurs a fost înaintată instanței supreme, care a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău, întrucât instanța de apel este cea competentă să soluționeze recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel, în litigii vizând cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv [litigii soluționate în primă instanță de către judecătorii, în aplicarea art. 94 pct. 1 lit. k) din Codul de procedură civilă], competența instanței supreme în soluționarea recursului fiind atrasă doar în situația în care calea de atac este formulată împotriva unei hotărâri a curții de apel sau există o prevedere expresă a legii în privința altor hotărâri. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 rezultă că instanța constituțională a apreciat că, în materie de competență, regula este că Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursul, iar, în mod excepțional, în cazuri anume prevăzute de lege, recursul se judecă de instanța ierarhic superioară. … 6.Astfel, dispozițiile art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a acestor dispoziții, competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, revine curților de apel, sunt neconstituționale, contravenind deciziei instanței constituționale. … 7.În ceea ce privește dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin hotărârea prealabilă a instanței supreme, se susține că acestea sunt neconstituționale, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, a dat o interpretare contrară Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, restrângând sfera cauzelor supuse triplului grad de jurisdicție. … 8.Referitor la dispozițiile art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă, se arată că acestea sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanța inferioară, chiar și în cazul în care această hotărâre este contrară unei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate pronunțate de Curtea Constituțională. În acest sens se arată că, chiar dacă instanța constituțională ar admite excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, cauza ar rămâne să fie soluționată de Curtea de Apel Bacău (contrar Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017), întrucât, pe de o parte, art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă interzice declinarea la Înalta Curte de Casație și Justiție și crearea conflictului de competență, iar, pe de altă parte, în cauză, curtea de apel a fost învestită printr-o decizie a instanței supreme de declinare a competenței. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât nu recunosc forța obligatorie a deciziilor Curții Constituționale. … 11.Astfel, dispozițiile art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, sunt neconstituționale, contravenind celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017. … 12.De asemenea, apreciază că dispozițiile art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanța inferioară, chiar și în cazul în care această hotărâre este contrară unei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate. … 13.În ceea ce privește dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, apreciază că acestea sunt neconstituționale, deoarece soluția pronunțată de instanța supremă, în sensul că efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc în privința hotărârilor judecătorești pronunțate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017). … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ale art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, precum și ale art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins:– Art. 27: „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.“; … – Art. 96 pct. 3: „Curțile de apel judecă: […] 3. ca instanțe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege;“; … – Art. 97 pct. 1: „Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: 1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege;“; … – Art. 135 alin. (2): „(2) Nu se poate crea conflict de competență cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Hotărârea de declinare a competenței sau de stabilire a competenței pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanța de trimitere.“; … – Art. 483:(1)Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.(2)Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.(3)Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.(4)În cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată. Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător. …  … 17.Prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 17 iulie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituția României, efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017)“. … 18.Prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit că „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din Codul de procedură civilă, competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curților de apel“. … 19.Curtea reține că în prezenta cauză litigiul a fost pornit în anul 2015, iar art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019, așa cum expres dispune art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum și pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziții din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1009 din 15 decembrie 2016. Însă având în vedere că interpretarea Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a raportat la art. 483 din Codul de procedură civilă, Curtea se va pronunța asupra acestora din urmă astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018. … 20.În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, ulterior sesizării sale, dispozițiile art. 96 pct. 3 și ale art. 483 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispozițiile legale în redactarea criticată. … 21.Se susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4), privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, și ale art. 1 alin. (5), referitor la principiul legalității, ale art. 16 alin. (2), potrivit cărora „Nimeni nu e mai presus de lege“, ale art. 21 alin. (1) și (2), privind accesul liber la justiție și exercitarea acestui drept, ale art. 124 alin. (1) și (3), privind înfăptuirea justiției, ale art. 126 alin. (1)-(4), privind instanțele judecătorești, ale art. 142 alin. (1), privind rolul Curții Constituționale, și ale art. 147 alin. (1) și (4), privind efectele deciziilor Curții Constituționale. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, Curtea observă că acestea sunt criticate sub aspectul competenței instanțelor judecătorești în materia recursului privind cererile evaluabile în bani în contextul pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017. … 23.Critica de neconstituționalitate analizată de Curte prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 a constat în inexistența accesului la recurs în litigiile vizând cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv, altele decât litigiile după materie, indicate în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013. Ca urmare a acestei decizii, a fost recunoscută calea de atac a recursului și pentru hotărârile pronunțate în apel de tribunale în cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv. La paragraful 29 al deciziei menționate, Curtea a statuat că prin impunerea unui prag valoric al cererii pentru accesul la calea de atac a recursului, legiuitorul nu asigură egalitatea juridică a cetățenilor în accesul la această cale extraordinară de atac, parte componentă a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“ cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 contravine, pe lângă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, și celor ale art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală. … 24.În Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, Curtea Constituțională nu a făcut nicio distincție, în privința efectelor deciziei sale de admitere, între procesele în curs sau procesele începute după publicarea deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, și nici nu a reținut că soluționarea recursului este în competența exclusivă a instanței supreme, ci a stabilit accesul nediscriminatoriu la calea de atac a recursului pentru toate hotărârile pronunțate după publicarea acestei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, în cererile evaluabile în bani, mai puțin cele exceptate după criteriul materiei, potrivit legii. … 25.În scopul punerii în acord a prevederilor Codului de procedură civilă cu Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 a fost adoptat un proiect de lege care a fost supus controlului de constituționalitate a priori. Prin Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (devenită Legea nr. 310/2018), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 68, Curtea a reținut că, „având în vedere faptul că cvasimajoritatea cererilor evaluabile în bani vizează pretenții sub 1.000.000 lei, pentru a nu afecta caracterul echitabil al procedurilor judiciare prin supraaglomerarea și îngreunarea activității instanței supreme cu judecarea unor astfel de cereri și în lipsa altor mecanisme de surmontare a acestor dificultăți, legiuitorul a optat pentru o partajare de competență între curțile de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție.“ O asemenea soluție legislativă privind partajarea de competență între curțile de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție în materia recursului privind cererile evaluabile în bani, aplicabilă inclusiv recursurilor formulate în privința hotărârilor susceptibile a face obiectul acestora în urma Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, nu încalcă art. 15 alin. (2) din Constituție, reconfigurarea normelor de competență fiind o expresie a dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. … 26.Anterior publicării Deciziei nr. 454 din 4 iulie 2018 în Monitorul Oficial al României, Partea I, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii a unificat practica divergentă a instanțelor judecătorești cu privire la stabilirea competenței materiale de soluționare a recursului în favoarea curților de apel, respectiv a instanței supreme și a stabilit, prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, revine curților de apel. … 27.Având în vedere cele de mai sus, Curtea observă că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii a fost deja confirmată constituțional, în mod incidental, prin paragraful 68 al Deciziei nr. 454 din 4 iulie 2018, precitată. Totodată, Curtea observă că prin Decizia nr. 727 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 4 februarie 2021, și prin Decizia nr. 226 din 6 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 1 iulie 2021, a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. 97 pct. 1 teza întâi și ale art. 483 alin. (4) teza întâi din Codul de procedură civilă, respingând critica potrivit căreia aceste prevederi legale sunt neconstituționale întrucât elimină accesul la controlul de legalitate efectuat de Înalta Curte de Casație și Justiție în cazul recursurilor împotriva hotărârilor pronunțate în apel de tribunale. În considerentele deciziilor menționate, Curtea Constituțională a făcut referire la Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii. … 28.În fine, Curtea reține și faptul că în prezent, prin Legea nr. 310/2018, dispozițiile art. 483 alin. (3) din Codul de procedură civilă referitoare la scopul recursului au fost modificate în sensul că „Recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile“, iar alin. (4) teza întâi prevede că „Recursul se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată. (…)“. De asemenea, art. IV din Legea nr. 310/2018 prevede că „Recursurile declarate, potrivit legii, împotriva hotărârilor pronunțate în apel, începând cu data de 20 iulie 2017, de tribunale în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști, se judecă de curțile de apel, iar recursurile declarate, potrivit legii, împotriva hotărârilor pronunțate în apel, începând cu data de 20 iulie 2017, de curțile de apel în cererile evaluabile în bani în valoare de peste 200.000 lei, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști, se judecă de Înalta Curte de Casație și Justiție.“ … 29.Pentru toate acestea, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 30.În continuare, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea reține că aceasta urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, având în vedere faptul că autoarea excepției pleacă de la o situație ipotetică, cea a unei eventuale constatări a neconstituționalității prevederilor legale referitoare la competența de soluționare a recursurilor privind cererile evaluabile în bani, situație în care hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție de declinare a competenței ar contraveni acelei decizii de admitere a Curții Constituționale. Or, o asemenea critică vizează în realitate efectele procedurale pe care le-ar produce o eventuală decizie de admitere referitoare la competența de soluționare a recursurilor, în raport cu instanțele judecătorești care, în temeiul deciziei de admitere și al autorizării exprese date prin aceasta, ar urma să aplice direct Constituția (a se vedea mutatis mutandis, cu privire la aplicarea directă a Constituției, Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, paragraful 28, sau Decizia nr. 774 din 10 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 6 ianuarie 2016, paragraful 32). Prin urmare, critica de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată se circumscrie competenței de interpretare și aplicare a legii ce revine instanțelor judecătorești, în temeiul art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. … 31.În continuare, referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea reține că prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, a constatat că aceste prevederi legale, în interpretarea dată de instanța supremă, sunt neconstituționale. … 32.Prin această decizie, paragrafele 66-78, Curtea a reținut că, potrivit interpretării date de instanța supremă prin intermediul hotărârii prealabile, deși dispoziția legală care suprima în mod expres calea de atac a recursului, în privința hotărârilor judecătorești pronunțate în cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 de lei inclusiv, a fost constatată neconstituțională prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, aceasta continuă să fie aplicabilă tuturor litigiilor în curs, înregistrate pe rolul instanțelor anterior datei publicării deciziei de constatare a neconstituționalității. Curtea a observat că o asemenea soluție interpretativă are semnificația prelungirii, în timp, a efectelor unei norme constatate neconstituționale, cu consecința aplicării acesteia în cadrul proceselor în curs, ceea ce conduce la încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră efectul imediat și general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Prin aceeași decizie, paragrafele 80-87, Curtea a reținut și încălcarea art. 147 alin. (4) raportat la art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituție, referitoare la principiile egalității în drepturi și accesului liber la justiție. … 33.În prezenta cauză, față de data invocării excepției de neconstituționalitate, care este anterioară pronunțării Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018, și având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. … 34.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă în Dosarul acesteia nr. 1.784/270/2015 și constată că dispozițiile art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe judecătorești. … 3.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe judecătorești. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Bacău – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește