DECIZIA nr. 886 din 16 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Valorificare Creanțe – S.R.L. din București și de Mircea Moise în Dosarul nr. 12.049/63/2007/a42 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.301D/2018.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că asupra prevederilor criticate instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat în raport cu critici similare și, întrucât nu au intervenit elemente noi care să conducă la schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, solicită menținerea acesteia. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 12 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 12.049/63/2007/a42, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Valorificare Creanțe – S.R.L. din București și de Mircea Moise într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul criticat este neconstituțional, în măsura în care este interpretat și aplicat de către instanța judecătorească în sensul că suspendarea de drept, avută în vedere de art. 36 din Legea nr. 85/2006, intervine numai în cazul în care dispozițiile cuprinse în acest articol se invocă în cadrul litigiilor în care se încearcă realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, pe calea unei acțiuni judiciare, extrajudiciare sau a măsurilor de executare silită inițiate în afara cadrului concursual. Prin urmare, sunt afectate dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 124 și art. 147 alin. (4), nefiind respectat principiul supremației Constituției, al legalității, inclusiv exigențele referitoare la calitatea legii, din moment ce conferă judecătorului posibilitatea de a interpreta și aplica dispoziția cuprinsă în art. 36 din Legea nr. 85/2006 în sensul criticat, context în care soluțiile instanțelor judecătorești pot fi diferite și contradictorii, în funcție de propria convingere și de subiectivitatea judecătorilor. Se învederează că nu există jurisprudență a Curții Constituționale în materie prin care să se condiționeze suspendarea de drept, avută în vedere de textul criticat, de invocarea acestuia în cadrul litigiilor în discuție. … 6.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă opinează că dispozițiile criticate sunt constituționale, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția acțiunilor exercitate în cadrul unui proces penal.“ … 11.Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V – Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3)-(5) – Principiile supremației Constituției, legalității și separației puterilor, ale art. 15 alin. (1) – Universalitatea, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 124 – Înfăptuirea justiției și ale art. 147 alin. (4) – Caracterul general și obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că soluția legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu prevederi constituționale și critici de neconstituționalitate similare cu cele formulate în prezenta cauză, concretizat, spre exemplu, prin Decizia nr. 271 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 18 august 2020, și Decizia nr. 404 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 25 septembrie 2018, prin care Curtea a respins, ca inadmisibile, excepțiile de neconstituționalitate. … 14.Din economia prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, Curtea reține că acestea dispun că de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția acțiunilor exercitate în cadrul unui proces penal. Astfel, procedura insolvenței are un caracter colectiv, unitar și concursual, în care toți creditorii ce dețin creanțe împotriva debitorului trebuie să-și înscrie aceste creanțe la masa credală, și de aceea legiuitorul, prin textul de lege criticat, a dispus ca toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale să se suspende, altfel nemaiputându-se respecta caracterul unitar, colectiv și concursual al procedurii. Prin urmare, existența unor acțiuni paralele cu procedura concursuală prevăzută de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credală, fapt ce ar face imposibilă evaluarea activului și pasivului averii debitorului, în vederea aplicării procedurii insolvenței, potrivit scopului și principiilor acesteia (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 842 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 11 decembrie 2012). … 15.Or, având în vedere că textul de lege criticat se referă la acțiuni judiciare, extrajudiciare sau de executare silită, pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, este evident că numai acele acțiuni care tind la realizarea creanțelor, adică la îndestularea creditorilor, sunt susceptibile de a fi suspendate, context în care îi revin instanței de judecată competența și, în același timp, obligația de a analiza în ce măsură acțiunile aflate în curs de soluționare pe rolul instanței de judecată se circumscriu cerințelor cuprinse în dispozițiile criticate sau, dimpotrivă, acțiunea are drept scop, spre exemplu, obținerea unei hotărâri judecătorești având caracter executoriu prin care să fie recunoscută și stabilită creanța și să primească un caracter cert, lichid și exigibil (cu privire la aceste aspecte, a se vedea și Decizia nr. 149 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 11 mai 2016, paragraful 20, și Decizia nr. 41 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 1 aprilie 2013). … 16.Față de această împrejurare, Curtea observă că autorii excepției de neconstituționalitate au în vedere o pretinsă neconstituționalitate a normelor criticate tocmai prin prisma interpretărilor date acestora de către autoritățile îndrituite cu aplicarea în concret a legii, respectiv de către instanțele de judecată pe rolul cărora se află litigiul. Or, în ceea ce privește conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Or, în speța de față este vorba de interpretarea și aplicarea prevederilor Legii nr. 85/2006, iar, în virtutea rolului constituțional al instanțelor de judecată, revine acestora competența de a stabili anumite chestiuni de fapt aplicabile speței în funcție de obiectul litigiului dedus judecății. … 17.De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție, aspecte ce conduc la concluzia că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011). … 18.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Valorificare Creanțe – S.R.L. din București și de Mircea Moise în Dosarul nr. 12.049/63/2007/a42 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește