DECIZIA nr. 885 din 16 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Mobilis – S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 166/1.371/2013 al Tribunalului Specializat Mureș și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.282D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că există jurisprudență a Curții Constituționale în materie și solicită menținerea acesteia, întrucât nu au intervenit elemente noi care să conducă la schimbarea acesteia. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 5 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 166/1371/2013, Tribunalul Specializat Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Mobilis – S.R.L. din Târgu Mureș într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederea criticată nu corespunde principiilor previzibilității și accesibilității normei juridice, fapt ce are ca finalitate încălcarea dreptului la un proces echitabil. Astfel, sintagma „pot solicita oricând“ judecătorului-sindic să aprobe intrarea în faliment creează posibilitatea unor interpretări diverse și contradictorii, fiind neclară și imprevizibilă, a unui arbitrar prea mare în ceea ce privește formularea unei cereri de intrare în faliment a societății. Or, este necesar ca norma juridică să fie inteligibilă, deoarece persoanele cărora li se adresează trebuie nu doar să fie informate în avans asupra consecințelor actelor și faptelor lor, ci să le și înțeleagă, în caz contrar, principiul nemo consetur ignorare legem nemaiputând fi aplicat, ceea ce ar avea consecințe asupra securității raporturilor sociale și a existenței societății în general. Prin urmare, având în vedere obligația generală de respectare a legii impusă tuturor subiecților de drept, inclusiv legiuitorului, care trebuie să asigure calitatea legii, se impunea reglementarea cu claritate a termenului în care se poate introduce cererea prin care să se solicite judecătorului-sindic deschiderea procedurii falimentului, pentru a fi respectate toate principiile mai sus menționate. … 6.Tribunalul Specializat Mureș opinează că dispozițiile criticate sunt constituționale, în condițiile în care reglementează un caz de aprobare a deschiderii falimentului asupra unei societăți debitoare în reorganizare, întemeiat expres pe nesocotirea planului de reorganizare sau ca urmare a derulării unei activități ce aduce pierderi averii debitorului. Etapa reorganizării este doar una dintre posibilitățile deschise debitorului atunci când există suficiente indicii privind redresarea financiară a acestuia, fără însă a omite scopul principal al procedurii, respectiv acela de a recupera pasivul și de a îndestula creditorii. În acest context, o obligație esențială a debitorului este aceea a conformării față de plan și a realizării tuturor obligațiilor cuprinse în acesta, în caz contrar putând fi activată posibilitatea aprobării intrării în faliment. Acordarea legitimității procesuale mai multor categorii de titulari de a formula o atare cerere ține de oportunitatea legislativă. În ceea ce privește reglementarea momentului formulării cererii și a procedurii aplicabile în contextul dat, aceasta este în acord cu dispozițiile constituționale menționate în susținerea excepției, întrucât verificarea întrunirii condițiilor necesare pentru a se deschide o asemenea procedură este dedusă controlului judecătorului-sindic. Prin urmare, textele criticate sunt previzibile, clare și nu lasă loc arbitrarului, dat fiind faptul că scopul procedurii este acela de a asigura recuperarea pasivului și de a evita acumularea de noi debite. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(1) Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfășurarea activității aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum și administratorul special pot solicita oricând judecătorului-sindic să aprobe intrarea în faliment, în condițiile art. 107 și următoarele“. Dispozițiile art. 107 și următoarele din Legea nr. 85/2006, la care fac referire prevederile criticate, reglementează condițiile și procedura intrării unei societăți în faliment. … 11.Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V – Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, în componenta privind calitatea legii, și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că scopul cadrului legal privind procedurile de insolvență este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, context în care, în derularea procedurilor, anumite categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare în condițiile legii. Astfel, potrivit art. 95 din Legea nr. 85/2006, planul de reorganizare (i) va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilitățile și specificul activității debitorului, cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea pieței față de oferta debitorului, (ii) va cuprinde măsuri concordante cu ordinea publică, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de selecție, desemnare și înlocuire a administratorilor și a directorilor, (iii) va cuprinde în mod obligatoriu programul de plată a creanțelor. Executarea planului de reorganizare nu va putea depăși trei ani, socotiți de la data confirmării. În situația în care sentința ce confirmă un plan intră în efectivitate/vigoare, activitatea debitorului este reorganizată în mod corespunzător, iar creanțele și drepturile creditorilor și ale celorlalte părți interesate sunt modificate astfel cum este prevăzut în plan [art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2006]. … 14.În continuare, Curtea reține că, potrivit art. 103 din Legea nr. 85/2006, în etapa procedurală a reorganizării, în urma confirmării unui plan de reorganizare, debitorul își va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar și în conformitate cu planul confirmat, până când judecătorul-sindic va dispune, motivat, fie încheierea procedurii insolvenței și luarea tuturor măsurilor pentru reinserția debitorului în activitatea comercială, fie încetarea reorganizării și trecerea la faliment, în condițiile art. 107 și următoarele din aceeași lege. Pe parcursul reorganizării, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar. Acționarii, asociații și membrii cu răspundere limitată nu au dreptul de a interveni în conducerea activității ori în administrarea averii debitorului, cu excepția și în limita cazurilor expres și limitativ prevăzute de lege și în planul de reorganizare. Etapa reorganizării este una dintre posibilitățile deschise debitorului atunci când există suficiente indicii privind redresarea financiară a acestuia, pe baza unui plan de reorganizare, context în care o obligație esențială a debitorului este aceea a conformării față de plan și a realizării tuturor obligațiilor cuprinse în acesta, în caz contrar putându-se trece la următoarea etapă – aprobarea intrării societății în faliment. … 15.În acest context, Curtea constată că, în esență, debitorul va fi obligat să îndeplinească, fără întârziere, schimbările de structură prevăzute în plan, iar dacă (i) nu se conformează planului, (ii) desfășurarea activității aduce pierderi averii sale sau (iii) nu își îndeplinește obligațiile de plată și celelalte sarcini în condițiile stipulate prin planul confirmat, respectiv nu se ajunge la realizarea scopului procedurii care constă în stingerea pasivului conform programului de plăți, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum și administratorul special pot solicita oricând judecătorului-sindic să aprobe intrarea în faliment, în condițiile art. 107 și următoarele din Legea nr. 85/2006, însă înregistrarea cererii antereferite nu suspendă continuarea activității debitorului până când judecătorul-sindic nu hotărăște asupra ei, prin încheiere. … 16.Față de această împrejurare, Curtea observă că nemulțumirea autorului excepției de neconstituționalitate constă în faptul că prevederile criticate nu conțin un termen fix, precizat concret, până la care subiecții mai sus menționați (comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum și administratorul special) pot solicita judecătorului-sindic să aprobe intrarea în faliment, acest aspect putându-se realiza oricând, potrivit legii, ceea ce în opinia acestuia afectează calitatea legii și dreptul la un proces echitabil prin crearea unui arbitrar în ceea ce privește formularea unei cereri de intrare în faliment a societății. … 17.Or, sub acest aspect, atât Curtea Constituțională, spre exemplu, prin Decizia nr. 829 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 1 aprilie 2021, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, prin Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31, au statuat că, în ceea ce privește sfera de cuprindere a unor situații ipotetice într-o lege, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație. … 18.Aplicând considerentele de principiu mai sus menționate la normele criticate, Curtea constată că acestea reglementează o situație în care ar putea interveni aprobarea declanșării falimentului asupra unei societăți debitoare în reorganizare, întemeiată expres pe nesocotirea planului de reorganizare sau ca urmare a derulării unei activități ce aduce pierderi averii debitorului sau debitorul nu își îndeplinește obligațiile de plată și celelalte sarcini în condițiile stipulate prin planul confirmat, și care poate interveni oricând pe parcursul întregii perioade de executare a planului de reorganizare. Astfel, în contextul dat trebuie să se țină seama de scopul principal al procedurii insolvenței, respectiv acela de a recupera pasivul și de a îndestula creditorii și de stingere a pasivului conform programului de plăți. Așadar, toate evenimentele antereferite pot interveni în funcție de anumite circumstanțe, astfel cum au fost precizate mai sus, sau chiar independent de voința debitorului, astfel că legiuitorul nu poate stabili un moment temporal determinat, intermediar, până la care subiecții îndrituiți ar putea solicita intrarea în faliment a societății debitoare, care se poate realiza oricând, în principiu, în decursul celor trei ani care sunt destinați executării planului de reorganizare, cu prelungirile prevăzute de lege. … 19.Față de această împrejurare, Curtea nu poate reține nici crearea unui arbitrar în ceea ce privește formularea unei cereri de intrare în faliment a societății, întrucât intrarea efectivă în procedura falimentului nu are loc de plano în virtutea cererii formulate de subiecții îndrituiți în acest sens de legiuitor (administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum și administratorul special). Înregistrarea cererii în discuție nu suspendă continuarea activității debitorului până când judecătorul-sindic nu hotărăște asupra ei, prin încheiere, astfel că judecătorul-sindic este cel care, în urma analizei și verificării îndeplinirii condițiilor pentru a se aplica o asemenea procedură, va aproba intrarea în faliment, în condițiile art. 107 și următoarele din Legea nr. 85/2006, fiind respectat și dreptul la un proces echitabil, care presupune ca orice cauză să fie supusă analizei și judecății efectuate de către o instanță independentă și imparțială instituită de lege, cerințe pe care legea aplicabilă în materia procedurilor de insolvență le cuprinde. … 20.Prin urmare, textele criticate îndeplinesc criteriile de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale în materie, nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nu lasă loc arbitrarului. Acestea sunt o aplicare a prevederilor constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, coroborate, spre exemplu, cu cele referitoare la libertatea economică, la libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, protejarea intereselor naționale în activitatea economică și la dreptul de proprietate, având în vedere faptul că scopul procedurii este acela de a asigura recuperarea pasivului și de a evita acumularea de noi debite. … 21.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Mobilis – S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 166/1.371/2013 al Tribunalului Specializat Mureș și constată că dispozițiile art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Specializat Mureș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește