DECIZIA nr. 881 din 16 decembrie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 15/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 204 din 2 martie 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 27 29/03/2006 ART. 26
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 27 29/03/2006 ART. 26
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 27 29/03/2006 ART. 26
ART. 4REFERIRE LAOUG 27 29/03/2006
ART. 4REFERIRE LAOUG 27 29/03/2006 ART. 26
ART. 5REFERIRE LAOUG 27 29/03/2006 ART. 26
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 22
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 25
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LALEGE 45 06/03/2007
ART. 10REFERIRE LAOUG 27 29/03/2006 ART. 26
ART. 11REFERIRE LAOUG 27 29/03/2006 ART. 26
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004
ART. 14REFERIRE LAOUG 27 29/03/2006 ART. 26
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 25
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 582 14/07/2020
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 62 18/02/2020
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 504 07/10/2014
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 24 26/11/2018
ART. 17REFERIRE LAOUG 27 29/03/2006 ART. 26
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 25
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Ionița Cochințu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de Cosmin Virgil Cornoiu în Dosarul nr. 3.890/90/2017 al Tribunalului Galați – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.343D/2018.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, întrucât nu sunt formulate veritabile critici de neconstituționalitate, în realitate, fiind vorba despre chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată, deoarece nu sunt încălcate prevederile constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 11 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.890/90/2017, Tribunalul Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de Cosmin Virgil Cornoiu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni referitoare la plata indemnizației de instalare în funcția de procuror, întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate nu îndeplinesc cerințele de previzibilitate, fiind contrare art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție prin aceea că nu permit destinatarilor normei legale să se conformeze prescripțiilor acesteia. În acest sens, face referire concretă la situația sa și arată că a fost numit procuror stagiar, iar în contextul în care a beneficiat de indemnizația de instalare acordată potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, există obligația de exercitare a funcției în care a fost numit pentru o perioadă de cel puțin 2 ani. Precizează că, potrivit art. 22 alin. (1) și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, după încheierea perioadei de stagiu de 1 an, judecătorii și procurorii stagiari sunt obligați să susțină examenul de capacitate, respectiv să-l promoveze, candidații admiși fiind numiți de Președintele României în funcția de judecător, astfel cum este cazul în speță, sau de procuror. În acest context legislativ, obligația impusă de textul de lege criticat celor care au beneficiat de acordarea indemnizației de instalare – și anume obligația de a-și exercita funcția în care au fost numiți în unitate pentru o perioadă de cel puțin 2 ani, în caz contrar trebuind să restituie această indemnizație – este imposibil de respectat, deoarece destinatarii vizați de textul criticat au obligația să participe la examenul de capacitate după expirarea perioadei de stagiu de 1 an. De altfel, nici în cazul în care după promovarea examenului de capacitate ar fi continuat activitatea în cadrul parchetului respectiv, exigențele art. 26 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 nu ar fi fost îndeplinite, având în vedere că a exercitat funcția de stagiar pe toată durata maximă efectivă (19 luni), deoarece nu ar mai fi ocupat aceeași funcție în care a fost numit, și anume de procuror stagiar, ci ar fi devenit, după caz, judecător sau procuror, după numirea de către Președintele României.6.Tribunalul Galați – Secția I civilă opinează că dispozițiile criticate sunt constituționale și îndeplinesc condițiile de claritate și previzibilitate specifice conținutului și formei juridice aferente unui act normativ. De altfel, excepția de neconstituționalitate este formulată mai degrabă din perspectiva câmpului de aplicare a normelor criticate, respectiv vizează chestiuni de interpretare și aplicare a legii care țin de competența instanțelor judecătorești, și nu a Curții Constituționale.7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 26 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: „(4) Cel care a beneficiat de acordarea indemnizațiilor prevăzute la alin. (1)-(3) este obligat să își exercite funcția în care a fost numit în unitate pentru o perioadă de cel puțin 2 ani. În cazul nerespectării acestei obligații, drepturile acordate potrivit alin. (1)-(3) se restituie“. 11.Prevederile art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, la care fac trimitere dispozițiile criticate și care au incidență în contextul dat, au următorul conținut: „(1) Absolvenții, la încadrarea ca judecători, procurori sau personal asimilat acestora, imediat după terminarea studiilor superioare juridice sau, după caz, a Institutului Național al Magistraturii, în unități din altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază de o indemnizație de instalare egală cu indemnizația de încadrare brută lunară corespunzătoare funcției în care sunt încadrați“.12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) – Statul de drept și principiul supremației Constituției și legalității.13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege criticat prevede că judecătorul sau procurorul care a beneficiat de indemnizația de instalare este obligat să își exercite funcția în care a fost numit în unitate pentru o perioadă de cel puțin 2 ani, în caz contrar trebuind să restituie această indemnizație. Însă, având în vedere dispozițiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, judecătorii și procurorii stagiari au obligația de a participa la examenul de capacitate după expirarea perioadei de stagiu de 1 an, situație în care, în urma rezultatelor examenului, pot fi repartizați în altă unitate. 14.Față de această împrejurare, autorul excepției de neconstituționalitate este nemulțumit de faptul că judecătorii și procurorii stagiari care au beneficiat de indemnizațiile prevăzute de art. 26 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 nu pot să îndeplinească ambele obligații stabilite în sarcina lor de art. 26 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 și de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.15.În acest context, Curtea observă că soluția legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu prevederi constituționale și critici de neconstituționalitate identice, sens în care este Decizia nr. 582 din 14 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 991 din 27 octombrie 2020, prin care Curtea a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate. Prin decizia precitată, Curtea a constatat că aspectele învederate reprezintă, în realitate, o chestiune de interpretare sistematică a mai multor norme de lege, în vederea aplicării textului de lege criticat, prin coroborare cu dispozițiile Legii nr. 303/2004 referitoare la examenul de capacitate, iar nu o problemă de constituționalitate a textului. Or, Curtea Constituțională se poate pronunța numai asupra conformității unui text de lege cu prevederile și principiile Constituției, iar nu asupra interpretării și aplicării legii, care reprezintă atribuții ale instanțelor judecătorești.16.Prin urmare, astfel cum a reținut constant Curtea Constituțională, spre exemplu, în Decizia nr. 62 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 491 din 10 iunie 2020, paragraful 38, interpretarea și aplicarea legii țin de instituțiile îndrituite cu ducerea la îndeplinire a prevederilor legale, precum și de instanțele de judecată învestite cu soluționarea litigiului. De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. 17.Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Astfel, în aplicarea acestor dispoziții constituționale, prin Decizia nr. 24 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 17 ianuarie 2019, s-au stabilit următoarele: „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 26 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 în cazul absolvenților care, la încadrarea ca procurori imediat după terminarea studiilor superioare juridice sau, după caz, a Institutului Național al Magistraturii, în unități din altă localitate decât cea de domiciliu, au beneficiat de o indemnizație de instalare egală cu indemnizația de încadrare brută lunară corespunzătoare funcției în care au fost încadrați, iar, ulterior, în executarea obligației prevăzute de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, s-au prezentat la examenul de capacitate, au promovat examenul și au fost numiți judecători sau, după caz, procurori, în unități din altă localitate decât cea în care au efectuat perioada de stagiu, indemnizația de instalare nu se restituie“.18.Față de cele prezentate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, precum și considerentele expuse prin prezenta decizie, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.19.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de Cosmin Virgil Cornoiu în Dosarul nr. 3.890/90/2017 al Tribunalului Galați – Secția I civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Galați – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x