DECIZIA nr. 88 din 16 februarie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Ilie Victor Radu Șerban, prin reprezentat Ilie Daniel, în Dosarul nr. 7.400/4/2017/a3 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 234D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, deoarece critica formulată vizează probleme ce țin de modalitatea de interpretare și aplicare a normelor criticate la speța dedusă judecății, și, în subsidiar, ca neîntemeiată, având în vedere că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale în materie în raport cu aceleași dispoziții constituționale invocate și în cauza de față. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 25 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.400/4/2017/a3, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Ilie Victor Radu Șerban, prin reprezentat Ilie Daniel, într-o cauză având ca obiect soluționarea unor cereri în legătură cu executarea silită și cu reexaminarea ajutorului public judiciar. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se învederează, în esență, faptul că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, prevederile legale trebuie să fie clare și precise și să nu lase loc unor interpretări contradictorii. Or, dispozițiile criticate în speța de față sunt interpretate în mod greșit de mai multe instanțe judecătorești, deoarece acestea consideră inadmisibilă cererea de reexaminare îndreptată împotriva unei încheieri prin care în mod aparent s-a admis cererea de ajutor public judiciar, când, în realitate, aceasta a fost respinsă. În acest context, susține că se încalcă actul de dispoziție al părții prin prisma faptului că în cererea de ajutor public judiciar s-a menționat în mod clar solicitarea „fără a putea fi reprezentat de către avocatul din oficiu“, or în speță s-a dispus de către instanță reprezentarea prin avocat numit, context în care s-a admis acordarea ajutorului public judiciar sub forma plății onorariului pentru acest avocat numit în vederea asigurării asistenței juridice. … 6.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituționale. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 15 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, care au următorul cuprins:(2)Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.(3)Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă.“ … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind criteriile de calitate a legii, art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 24 – Dreptul la apărare, art. 57 – Exercitarea drepturilor și a libertăților și art. 124 – Înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt menționate prevederile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil, art. 14 – Interzicerea discriminării, art. 17 – Interzicerea abuzului de drept și art. 53 – Apărarea drepturilor omului recunoscute din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, pentru asigurarea efectivității dreptului de acces la justiție, legiuitorul a stabilit și anumite facilități, concretizate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, act normativ care reprezintă transpunerea în legislația internă a Directivei Consiliului Uniunii Europene 2.003/8/CE privind îmbunătățirea accesului la justiție în cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistența judiciară acordată în cadrul acestor categorii de cauze. Scopul acestei reglementări este prevăzut la art. 1 și constă în asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii. … 14.Legiuitorul a reglementat ajutorul public judiciar ca formă de asistență acordată de stat, în condițiile legii, oricărei persoane fizice, în situația în care aceasta nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale, stabilind, totodată, și formele ajutorului public judiciar, condițiile de acordare, competența și procedura de acordare. Astfel, potrivit art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, se prevede că ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre următoarele forme prevăzute la art. 6 din același act normativ: a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiție sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită asistență prin avocat; b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviințarea instanței sau a autorității cu atribuții jurisdicționale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar; c) plata onorariului executorului judecătoresc; d) scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită. … 15.Curtea, din analiza criticii formulate, reține că autorul excepției de neconstituționalitate este nemulțumit de modul de interpretare și aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 de către instanța judecătorească în cauza aflată pe rolul acesteia, context în care urmărește ca normele supuse controlului de constituționalitate să primească o anumită interpretare, pe care să o realizeze instanța de contencios constituțional și prin care practic să legifereze o cale de atac, respectiv posibilitatea formulării unei cereri de reexaminare și împotriva încheierii prin care instanța de judecată aprobă cererea de acordare a ajutorului public judiciar, dar nu în modalitatea solicitată de către parte. … 16.Cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009), în virtutea rolului său activ și a plenitudinii de jurisdicție. De altfel, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (1) din Constituție, „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“, iar, cât privește modalitatea concretă de realizare a justiției, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, aceasta este circumscrisă legilor care stabilesc atât competența instanțelor judecătorești, cât și procedura de judecată. Astfel, înfăptuirea justiției, în numele legii, are semnificația că actul de justiție izvorăște din normele legale, iar forța lui executorie derivă tot din lege (a se vedea Decizia nr. 972 din 21 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2012). … 17.Față de această împrejurare, Curtea observă că aspectele învederate de autorul prezentei excepții de neconstituționalitate excedează competenței instanței de contencios constituțional, care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, se pronunță „numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, iar excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 18.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Ilie Victor Radu Șerban, prin reprezentant Ilie Daniel, în Dosarul nr. 7.400/4/2017/a3 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 februarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește