DECIZIA nr. 876 din 16 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de Mihai-Laurențiu Vasilescu în Dosarul nr. 821/116/2017 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 855D/2018. … 2.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției de neconstituționalitate. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției de neconstituționalitate a depus note scrise, prin care solicită admiterea acesteia și prin care a învederat că obiectul acesteia îl constituie mai multe prevederi legale, suplimentar față de cele ce se regăsesc în încheierea de sesizare. Având în vedere aceste aspecte, magistratul-asistent face precizarea că, astfel cum reiese din actele dosarului și din verificările efectuate, acesta a fost disjuns dintr-un alt dosar al instanței judecătorești, dosar în care se regăsesc și mențiunile la care face referire autorul excepției de neconstituționalitate și care constituie obiectul unui alt dosar aflat pe rolul instanței de contencios constituțional. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care precizează că într-adevăr aspectele relevate în notele scrise se regăsesc în dosare diferite, iar, în acest dosar, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006. În esență, susține neconstituționalitatea acestor prevederi din perspectiva dreptului la un proces echitabil și a accesului liber la justiție, arătând că, deși, aparent ar fi vorba de interpretare și aplicare, aceste operațiuni sunt viciate de lipsa de previzibilitate a normelor în discuție, context în care expune diferite situații și inechități salariale apărute în practică în ceea ce privește indemnizația în discuție și alte drepturi salariale. Prin urmare, normele criticate sunt perfectibile. Față de această împrejurare, arată că, pe lângă prevederile constituționale precizate inițial în susținerea excepției de neconstituționalitate, le menționează și pe cele referitoare la calitatea legii și la principiul nediscriminării. … 5.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, deoarece critica vizează interpretarea și aplicarea legii, precum și anumite chestiuni ce țin de lege ferenda, respectiv de îmbunătățirea normelor în materie, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată, întrucât textul criticat nu aduce atingere accesului liber la justiție, ci stabilește condițiile în care poate fi exercitat dreptul în discuție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 7 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 821/116/2017, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de Mihai-Laurențiu Vasilescu într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat în contextul unui litigiu cu privire la solicitarea unor drepturi, respectiv plata indemnizației de instalare în funcția de procuror, întemeiate pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, în ceea ce privește sintagma „imediat după“, care, în interpretarea dată în procesul de aplicare, atrage pierderea unui drept indiferent de motivele neplății către judecători, procurori sau personal asimilat acestora a indemnizației de instalare, devenind un fine de neprimire. Astfel, dispozițiile art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, cu referire la sintagma „imediat după“, sunt contrare principiilor accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, întrucât interpretarea la care se face referire adaugă la lege, respectiv instituie, pe de o parte, o procedură prealabilă a beneficiului acestei indemnizații, în sensul că o condiționează de existența unei cereri din partea celor îndrituiți să o primească sau de dovada refuzului plății de către angajator. Pe de altă parte, tot prin interpretare, dreptul respectiv se pierde într-un termen neprevăzut de lege, apreciat subiectiv de către instanța judecătorească, chiar și în condițiile în care se presupune că angajatorul debitor nu și-a onorat obligația de plată imediat, putând să se prevaleze de propria culpă, în sensul că nu se mai regăsește în momentul temporal prevăzut de lege, adică imediat după absolvirea studiilor prevăzute de lege de către beneficiarii indemnizației. … 8.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, norma criticată neaducând atingere dispozițiilor constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, deoarece nu împiedică accesul liber la justiție, nu pune partea reclamantă într-o situație defavorabilă în raport cu partea adversă, ci stabilește numai condițiile în care dreptul poate fi exercitat. … 9.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 9 martie 2007, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(1) Absolvenții, la încadrarea ca judecători, procurori sau personal asimilat acestora, imediat după terminarea studiilor superioare juridice sau, după caz, a Institutului Național al Magistraturii, în unități din altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază de o indemnizație de instalare egală cu indemnizația de încadrare brută lunară corespunzătoare funcției în care sunt încadrați.“ … 13.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 – Accesul liber la justiție. De asemenea, sunt menționate prevederile art. 6 paragraful 1 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, însă în raport cu prevederi constituționale și critici de neconstituționalitate diferite de cele formulate în prezenta cauză, sens în care este Decizia nr. 581 din 14 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 993 din 27 octombrie 2020. … 15.În ceea ce privește soluția legislativă criticată în prezenta cauză, Curtea observă că aceasta face parte dintr-un cadru normativ ce reglementează salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției și care, în dinamica legislativă, a fost modificat și completat. Astfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 conține, în prezent, cu precădere aspecte referitoare la unele drepturi ale judecătorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora și ale magistraților-asistenți, respectiv ale altor categorii de personal din sistemul justiției, cum ar fi: drepturile acordate în cazul delegării și detașării; dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu în condițiile legii; acordarea de ajutoare, recompense și contribuții la acțiuni umanitare; dreptul de a beneficia de o indemnizație de instalare egală cu indemnizația de încadrare brută lunară corespunzătoare funcției în care personalul vizat de ordonanța de urgență în discuție este încadrat imediat după terminarea studiilor superioare juridice sau, după caz, a Institutului Național al Magistraturii, în unități din altă localitate decât cea de domiciliu. … 16.În ceea ce privește indemnizația de instalare, prevederile art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 conțin mai multe ipoteze. Astfel, aceasta se poate acorda la încadrarea ca judecători, procurori sau personal asimilat acestora: (i) imediat după terminarea studiilor superioare juridice sau, după caz, a Institutului Național al Magistraturii, în unități din altă localitate decât cea de domiciliu [alin. (1)], (ii) într-o unitate din mediul rural [alin. (2)], respectiv (iii) sau în cazul încadrării în localități în care atragerea juriștilor se face cu dificultate, stabilite prin ordin al ministrului justiției sau al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după caz [alin. (3)]. … 17.Prin urmare, legea nu instituie un drept ope legis pentru toți judecătorii, procurorii sau personalul asimilat acestora, ci numai posibilitatea ca aceștia să obțină aceste drepturi dacă se încadrează în una dintre ipotezele prevăzute de lege. Astfel, indemnizația prevăzută de art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 este un beneficiu legal care se acordă absolvenților la încadrarea pe post, în considerarea calității și situației lor speciale la început de carieră și care se află în una dintre ipotezele prevăzute de dispozițiile acestui articol din care fac parte și prevederile criticate în prezenta cauză și ale căror interpretare și aplicare depind de situația concretă și particulară a fiecărui destinatar al normelor în discuție. … 18.Față de această împrejurare, Curtea reține că nemulțumirea autorului excepției de neconstituționalitate constă tocmai în faptul că incidența textului criticat la o speță depinde de interpretarea dată de către instanțele judecătorești în procesul de aplicare, ceea ce ar fi contrar accesului liber la justiție sau dreptului la un proces echitabil. Astfel se susține că prin această operațiune se poate pierde dreptul oferit de textul legal, spre exemplu, prin interpretarea sintagmei „imediat după“, în contextul în care instituția angajatoare nu onorează plata acestor drepturi, sau de instituirea unei proceduri prealabile, în sensul că aceste drepturi se acordă la cererea celui îndrituit să le primească, iar nu din oficiu, prin grija instituției angajatoare. … 19.În acest context, Curtea constată că aspectele învederate reprezintă, în realitate, o chestiune de interpretare a normelor legale de către autoritățile cu atribuții în domeniu, precum și de către instanțele judecătorești dacă pe rolul acestora se află litigii al căror obiect este circumscris la acordarea indemnizației respective. Or, Curtea Constituțională se poate pronunța numai asupra conformității unui text de lege cu prevederile și principiile Constituției, iar nu asupra interpretării și aplicării legii, care reprezintă atribuții ale instanțelor judecătorești. Prin urmare, astfel cum a reținut constant Curtea Constituțională, spre exemplu, prin Decizia nr. 62 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 491 din 10 iunie 2020, paragraful 38, interpretarea și aplicarea legii țin de instituțiile îndrituite cu ducerea la îndeplinire a prevederilor legale, precum și de instanțele de judecată învestite cu soluționarea litigiului. De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. … 20.Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. De altfel, în aplicarea acestor prevederi constituționale, prin Decizia nr. 24 din 26 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 17 ianuarie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a pronunțat asupra art. 26 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, potrivit căruia „Cel care a beneficiat de acordarea indemnizațiilor prevăzute la alin. (1)-(3) este obligat să își exercite funcția în care a fost numit în unitate pentru o perioadă de cel puțin 2 ani. În cazul nerespectării acestei obligații, drepturile acordate potrivit alin. (1)-(3) se restituie“. … 21.În ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului accesului liber la justiție sau a dreptului la un proces echitabil, Curtea constată că și din această perspectivă critica de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât textul criticat nu legiferează cu privire la dreptul constituțional prevăzut ca atare de art. 21 din Constituție, ci, așa cum s-a arătat mai sus, instituie anumite drepturi/facilități pentru judecătorii, procurorii și alte categorii de personal din sistemul justiției care se află în situația prevăzută de art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006. … 22.Față de cele prezentate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, precum și considerentele expuse prin prezenta decizie, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 23.Distinct de cele prezentate, în ceea ce privește menționarea prin susținerile în fața instanței de contencios constituțional, respectiv criticarea unor noi prevederi legale sau adăugarea altor temeiuri constituționale în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține faptul că litigiul constituțional se desfășoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părți. Prin urmare, invocarea în fața Curții și a altor temeiuri de neconstituționalitate, deosebit de cele arătate și motivate prin ridicarea excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată a quo care a sesizat instanța de contencios constituțional, este inadmisibilă (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 335 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 1 noiembrie 2018). … 24.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de Mihai-Laurențiu Vasilescu în Dosarul nr. 821/116/2017 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește