DECIZIA nr. 874 din 16 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (2^1) și (4) coroborate cu ale art. 27 alin. (2^1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 36 din 4 mai 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Veronica Amzărescu, Octavian Misaros, Alexandra-Andreea Paleoca și Ancuța-Diana Mesaroș în Dosarul nr. 7.581/182/2017 al Tribunalului Maramureș – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.384D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent-șef delegat referă asupra faptului că autorii excepției de neconstituționalitate au depus concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, arătând că aceasta nu cuprinde veritabile critici de neconstituționalitate. În subsidiar, se arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 31 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 7.581/182/2017, Tribunalul Maramureș – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (2^1) și (4) coroborate cu ale art. 27 alin. (2^1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 36 din 4 mai 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Veronica Amzărescu, Octavian Misaros, Alexandra-Andreea Paleoca și Ancuța-Diana Mesaroș într-o cauză având ca obiect soluționarea unui apel formulat împotriva sentinței prin care a fost admisă cererea autorilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate abuziv de cooperativele agricole de producție, fără niciun titlu. Inițial, Comisia locală de fond funciar Baia Mare a respins cererea acestora pe motiv că a fost depusă în afara termenelor prevăzute de legile fondului funciar. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, pentru dobândirea ope legis a dreptului de proprietate de către foștii proprietari ai terenurilor preluate de fostele cooperative agricole de producție/stat trebuie îndeplinite două condiții, și anume ca preluarea terenurilor să fi fost abuzivă sau fără titlu și ca vechile amplasamente să fie libere/să nu fi fost atribuite legal altor persoane. Dispozițiile legale criticate reglementează revenirea de drept a terenurilor preluate abuziv de cooperativele agricole de producție/stat de la persoanele fizice, fără niciun titlu, ceea ce înseamnă că foștii proprietari nu au pierdut niciodată dreptul de proprietate asupra terenurilor respective și că cererea de reconstituire nu este supusă niciunui termen. Prin urmare, acestor categorii de persoane nu li se aplică prevederile legale referitoare la obligativitatea depunerii cererii de reconstituire în termenul legal, sub sancțiunea decăderii prevăzută de art. 9 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, termen prelungit succesiv prin Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 247/2005. În condițiile în care persoanele îndreptățite dobândesc dreptul de proprietate ope legis, titlul de proprietate nu este obligatoriu a fi emis pentru a face dovada dreptului de proprietate, dar dacă totuși persoanele îndreptățite solicită eliberarea unui astfel de titlu de proprietate, în această situație vor avea aplicabilitate numai prevederile art. 64 din lege, ce privesc posibilitatea sesizării instanței judecătorești. … 7.Se concluzionează că dispozițiile legale criticate, în interpretarea dată prin Decizia nr. 36 din 4 mai 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, încalcă dreptul de proprietate, întrucât, deși dreptul de proprietate este dobândit în baza legii, acesta este supus unui termen, a cărui nerespectare conduce la pierderea sa. Atât timp cât legiuitorul a prevăzut dobândirea dreptului de proprietate ope legis, acesta nu poate fi condiționat sau anulat de îndeplinirea unor formalități ulterioare dobândirii dreptului. … 8.Se mai arată că și în ipoteza art. 23 și 24 din Legea nr. 18/1991 este reglementat un drept de proprietate recunoscut ope legis, fără vreo manifestare de voință a acestora, în sensul formulării unei cereri de (re)constituire în termenul prevăzut de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991. Totodată, există și alte ipoteze de dobândire a dreptului de proprietate ope legis fără vreo formalitate prealabilă, sens în care se face referire la Legea nr. 15/1990. Prin urmare, persoanele aflate în ipoteza normelor criticate sunt discriminate în raport cu cele indicate în ipotezele de mai sus tocmai pentru că, deși dețin un drept de proprietate ope legis, dobândirea acestuia se face în interiorul unui termen defipt de lege. … 9.Tribunalul Maramureș – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 10.Se apreciază că sintagma „revin de drept proprietarilor“ din cuprinsul art. 11 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991 nu poate fi interpretată în sensul că, fiind preluate abuziv sau fără niciun titlu, terenurile nu au ieșit niciodată din patrimoniul foștilor proprietari, ceea ce ar constitui un caz de restituire ope legis, care ar avea drept consecință lipsa obligației proprietarilor de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente în termenul de 30 de zile de la intrarea în vigoare a art. 11 alin. (2^1) și a art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, ci ca vizând numai îndreptățirea persoanelor ce intră în domeniul de aplicare a normei la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, în urma parcurgerii unei proceduri simplificate. … 11.Se arată că art. 11 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991 nu dă naștere unui drept de proprietate în temeiul legii, ci doar dreptului de a se reconstitui proprietatea pe vechile amplasamente, în măsura în care acestea sunt libere și dacă sa formulat o cerere în acest sens, cerere care nu poate fi supusă decât regimului art. 11 alin. (4) din aceeași lege. În acest context, lipsind orice recunoaștere prealabilă a dreptului de proprietate, nu se pune problema încălcării acestuia. … 12.Cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, se arată că autorii excepției de neconstituționalitate nu sunt în aceeași situație juridică cu persoanele care și-au întemeiat cereri pe art. 23 și 24 din Legea nr. 18/1991 și pe Legea nr. 15/1990, aceste din urmă dispoziții referindu-se, pe de o parte, la ipoteza terenurilor aferente caselor de locuit și anexelor gospodărești aparținând foștilor membri cooperatori, respectiv care au fost atribuite de cooperativele agricole de producție, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptățite, pentru construcția de locuințe și anexe gospodărești pe care le-au edificat, scopul normei fiind acela de a nu periclita situația juridică a construcțiilor, și, pe de altă parte, la regimul proprietății terenurilor în contextul reorganizării unităților economice de stat în regii autonome. Prin urmare, nu se poate reține existența unei discriminări între categoriile de persoane enunțate, acestea nefiind într-o situație juridică identică. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile art. 11 alin. (2^1) și (4) coroborate cu ale art. 27 alin. (2^1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, în interpretarea dată prin Decizia nr. 36 din 4 mai 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 24 iunie 2020. Curtea observă că autorii excepției critică relația normativă stabilită de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept între art. 11 alin. (2^1) coroborat cu art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, pe de o parte, și art. 11 alin. (4) din aceeași lege, pe de altă parte. Astfel, pentru situațiile reglementate la art. 11 alin. (2^1) și art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991 se aplică, în considerarea hotărârii antereferite, termenul prevăzut de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991, ceea ce înseamnă că reconstituirea dreptului de proprietate chiar și în privința terenurilor preluate fără niciun titlu este supusă unui termen, neputându-se depune oricând respectiva cerere. Prin urmare, autorii nu critică în sine termenul de la art. 11 alin. (4) din lege, ci aplicarea acestuia, prin efectul deciziei, situației lor. De aceea, urmează a se reține ca obiect al excepției dispozițiile art. 11 alin. (2^1) coroborate cu ale art. 27 alin. (2^1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, în interpretarea dată prin Decizia nr. 36 din 4 mai 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Aceste dispoziții legale au următorul cuprins:– Art. 11 alin. (2^1): „(2^1) Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producție de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producție sau de către stat, fără niciun titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.“; … – Art. 27 alin. (2^1): „Proprietarii sau moștenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producție, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi. Acestor categorii de proprietari și moștenitori le sunt aplicabile numai prevederile art. 64“. …  … 17.Prin Decizia nr. 36 din 4 mai 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că „Formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate întemeiată pe dispozițiile art. 11 alin. (2^1) coroborate cu art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991 este supusă termenului prevăzut de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991“. … 18.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, astfel cum acestea se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma dispozițiilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 36 din 4 mai 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că sintagma „revin de drept proprietarilor“ din cuprinsul art. 11 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991 nu poate fi interpretată în sensul că, fiind preluate abuziv sau fără niciun titlu, terenurile nu au ieșit niciodată din patrimoniul foștilor proprietari, ceea ce ar constitui un caz de restituire ope legis, care ar avea drept consecință lipsa obligației proprietarilor de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, în termenul de 30 de zile de la intrarea în vigoare a art. 11 alin. (2^1) și a art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991 (paragraful 101). Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că din conținutul neechivoc al textului se desprinde concluzia că acesta se aplică numai persoanelor care „au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate“, ceea ce reprezintă una dintre condițiile de aplicabilitate a textului. De vreme ce există obligația legală de a formula o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, devine incidentă și obligația de a respecta termenul în care trebuie depuse cererile de restituire, prevăzută în cuprinsul aceluiași articol la alin. (4), întrucât, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate se face prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept (paragrafele 104 și 105). … 20.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a concluzionat că „nu ne aflăm în prezența unui caz de restituire ope legis, ca recunoaștere a drepturilor care decurg din lege, fără a mai fi necesară emiterea titlului de proprietate“ (paragraful 102). Consecință a aplicării sintagmei „revin de drept în proprietate“ din cuprinsul art. 11 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, simplificarea procedurii, potrivit art. 27 alin. (2^1), are în vedere numai procedura de reconstituire a dreptului de proprietate în ceea ce privește emiterea titlului de proprietate sau punerea în posesie de către comisia județeană sau de către comisia locală, neputându-se extinde la alte cerințe, cu atât mai mult la cele menționate în alte capitole, precum cea din art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991 (paragraful 113). Sintagma „revin de drept proprietarilor“ din cuprinsul art. 11 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991 nu produce consecințe asupra obligației de a depune cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechile amplasamente în termenul prevăzut în alin. (4) al aceluiași articol, ci asupra deciziei prefectului de a recunoaște dreptul pretins, prin imposibilitatea acestuia de a refuza emiterea titlului de proprietate în cazul în care s-a făcut dovada îndreptățirii petentului la reconstituire pe vechiul amplasament și dacă este îndeplinită și a doua condiție din art. 11 alin. (2^1), aceea ca terenurile să nu fi fost atribuite legal altor persoane (paragraful 115). Nici trimiterea pe care art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991 o face la art. 64 nu are semnificația excluderii de la aplicare a art. 11 alin. (4), întrucât voința legiuitorului nu a fost aceea de a crea o facilitate sub aspectul exercitării dreptului de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate, ci de a ușura punerea în executare a dreptului astfel reconstituit (paragraful 116). … 21.Curtea reține că, în jurisprudența sa referitoare la contestarea constituționalității normelor în interpretarea dată acestora prin decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, a dezvoltat o analiză în două trepte, prima vizând respectarea competenței sale prevăzute de Constituție, iar cea de-a doua referitoare la raportarea la dispozițiile Constituției a conținutului normativ astfel determinat al normei criticate (Decizia nr. 509 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1077 din 13 noiembrie 2020, paragraful 15). Astfel, ca premisă a analizei sale cu privire la constituționalitatea textelor criticate în interpretarea dată de instanța supremă, Curtea Constituțională trebuie să stabilească mai întâi dacă această interpretare se încadrează în limitele art. 126 alin. (3) din Constituție. … 22.Cu privire la acest aspect, Curtea constată că cele două texte legale se corelează între ele, fixând, pe de o parte, obligația persoanei de a se adresa autorității publice competente pentru stabilirea dreptului de proprietate, iar, pe de altă parte, obligația autorității publice de a recunoaște dreptul pretins, prin imposibilitatea acesteia de a refuza emiterea titlului de proprietate în cazul în care s-a făcut dovada îndreptățirii petentului la reconstituire pe vechiul amplasament și dacă terenurile nu au fost atribuite legal altor persoane. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a realizat o coroborare între conținutul normativ concret al art. 11 alin. (2^1) și (4) și art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, ceea ce reprezintă o veritabilă operațiune de interpretare în sensul art. 126 din Constituție, cu respectarea, întru totul, a competenței de legiferare a Parlamentului, prevăzută de art. 126 alin. (2) din Constituție, și a competenței de interpretare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prevăzută la art. 126 alin. (3) din Constituție. Prin urmare, interpretarea dată de instanța supremă rezultă din chiar art. 11 alin. (2^1) și art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991, neexistând nicio contradicție între revenirea de drept în proprietate a terenurilor preluate abuziv, fără niciun titlu, și obligația legală a depunerii cererii de stabilire a dreptului de proprietate în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii – termen care a fost prelungit succesiv, prin modificările legislative aduse Legii nr. 18/1991, până la data de 30 noiembrie 2005 -, ambele fiind subsumate ideii de reconstituire a dreptului de proprietate privată. … 23.Fiind stabilit faptul că art. 11 alin. (2^1) și art. 27 alin. (2^1) din Legea nr. 18/1991 cuprind în ipoteza lor normativă obligația persoanelor care formulează cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de a se adresa într-un anumit termen autorității publice competente, Curtea urmează să analizeze dacă dispozițiile legale antereferite, în această configurație normativă determinată prin decizia instanței supreme, respectă exigențele art. 16 și 44 din Constituție. … 24.Cu privire la încălcarea art. 16 din Constituție, prin faptul că persoanele aflate în ipoteza dispozițiilor legale criticate sunt discriminate în raport cu cele din ipoteza art. 23 și 24 din Legea nr. 18/1991, Curtea constată că art. 23 din lege reglementează, spre deosebire de textul criticat, o recunoaștere a situației juridice existente prin prisma dreptului de proprietate și nu o reconstituire a dreptului de proprietate. Dacă în privința art. 23 din lege, respectivele terenuri „sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor“, în privința art. 11 din lege, terenurile „revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate“, ceea ce demonstrează în mod clar faptul că ipotezele reglementate nu sunt similare pentru a putea fi comparată situația juridică a persoanelor aflate în aceste ipoteze. Se mai observă că art. 24 din lege reglementează o constituire a dreptului de proprietate în favoarea deținătorilor locuințelor/anexelor gospodărești edificate pe respectivele terenuri, astfel că nu poate reprezenta un element de comparație cu situația juridică reglementată în textul criticat. Mai mult, obiectul textelor legale este diferit, art. 23 și 24 din lege referindu-se la terenurile intravilane aferente casei de locuit și anexelor gospodărești și la cele atribuite pentru construcția de locuințe și anexe gospodărești, care au fost edificate, pe când art. 11 coroborat cu art. 27 se referă la celelalte terenuri intravilane/extravilane. … 25.Or, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, sau Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). … 26.În cauza de față, situația persoanelor aflate în ipoteza art. 11 și 27 din Legea nr. 18/1991 și, respectiv a art. 23 și 24 din aceeași lege este diferită, astfel că legiuitorul nu este ținut să aplice în privința acestora un tratament juridic identic. Reglementarea unui anumit tratament juridic pentru persoanele aflate în ipoteza textelor legale ține de opțiunea legiuitorului, acesta având o largă marjă de apreciere în privința alegerii soluțiilor corespunzătoare. Întrucât ipoteza textelor legale este diferită, nu prezintă relevanță compararea soluției legislative alese de legiuitor pentru fiecare ipoteză în parte în vederea stabilirii conformității acestora cu principiul egalității în drepturi. În consecință, nu se poate reține încălcarea art. 16 din Constituție. … 27.Cu privire la încălcarea dreptului de proprietate, Curtea observă că invocarea acestui drept constituțional și convențional nu poate fi realizată în condițiile în care nu a fost, în prealabil, reconstituit dreptul de proprietate. Desigur, autorul excepției arată că este deja proprietar prin efectul textelor legale criticate; în realitate, acesta nu a dobândit calitatea de proprietar al bunurilor imobile respective, ci are calitatea de persoană care a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. … 28.De altfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că atât timp cât prin însăși acțiunea introductivă de instanță se tinde la reconstituirea unui drept de proprietate, nu se poate invoca protecția constituțională a aceluiași drept, care nu există însă în patrimoniul său. Prin urmare, invocarea dispozițiilor art. 44 alin. (1) din Constituție privind garantarea dreptului de proprietate și ale art. 1 – Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu este incidentă în asemenea situații (Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 19 martie 2014). În acest sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat în mod constant, statuând că problema garantării și ocrotirii proprietății nu poate fi invocată decât după reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.221 din 20 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 18 februarie 2008, sau Decizia nr. 818 din 21 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011). … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Veronica Amzărescu, Octavian Misaros, Alexandra-Andreea Paleoca și Ancuța-Diana Mesaroș în Dosarul nr. 7.581/182/2017 al Tribunalului Maramureș – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 11 alin. (2^1) coroborate cu ale art. 27 alin. (2^1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, în interpretarea dată prin Decizia nr. 36 din 4 mai 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Maramureș – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef delegat,
Benke Károly–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește