DECIZIA nr. 873 din 18 decembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 215 din Legea dialogului social nr. 62/2011, excepție ridicată de contestatorul Ciprian Iulian Damian în Dosarul nr. 1.647/89/2016 al Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.513D/2017. … 

2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției. Criticile de neconstituționalitate privind durata termenului de apel în materia litigiilor de muncă nu pot fi reținute, având în vedere faptul că este dreptul legiuitorului de a stabili condițiile exercitării unei căi de atac.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 276 din 4 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.647/89/2016, Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 215 din Legea dialogului social nr. 62/2011. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ciprian Iulian Damian, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui conflict de muncă, aflată în apel.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține faptul că prevederile legale criticate nu sunt coroborate cu cele ale Legii nr. 53/2003 – Codul muncii și cu cele ale Codului de procedură civilă, astfel încât să permită justițiabililor să constate în mod corect calea de atac, precum și termenele în care se pot acestea promova în materia litigiilor de dreptul muncii. De asemenea, Legea dialogului social nr. 62/2011 face trimitere la un alt termen, care nu se regăsește în cuprinsul Codului de procedură civilă. … 6.Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât art. 215 din Legea nr. 62/2011 stabilește o procedură specială, derogatorie, simplă și urgentă, aplicabilă în cazul cererilor referitoare la conflicte de muncă și adaptată raporturilor de muncă și exercitării dreptului la muncă. Această situație comportă urgență în soluționarea conflictului, iar reglementarea supusă controlului de constituționalitate are tocmai menirea de a pune capăt în cel mai scurt timp stării de incertitudine în care se află raporturile de muncă, în interesul legitim al fiecăreia dintre părțile litigante. Termenul prevăzut de art. 215 din Legea nr. 62/2011 este justificat de interesul salariaților de a contesta într-un termen cât mai scurt măsurile dispuse de angajator în executarea contractelor de muncă și de a restabili legalitatea în exercitarea raporturilor de muncă. Specificul litigiilor de muncă justifică, astfel, în mod obiectiv, instituirea unor termene distincte de cele stabilite prin Codul de procedură civilă. În ceea ce privește respectarea unor asemenea termene, aceasta ține de diligența părții interesate în apărarea drepturilor și intereselor sale legitime. Totodată, exercitarea dreptului de acces liber la justiție poate fi supusă unor condiționări legale, cum sunt și termenele stabilite pentru introducerea cererilor, menite să asigure restabilirea în termen rezonabil a drepturilor încălcate, precum și stabilitatea raporturilor juridice.  … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul legal criticat fiind redactat într-o formulare clară, care nu poate afecta exercitarea liberului acces la justiție. … 9.Avocatul Poporului arată că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, având în vedere faptul că termenul are în vedere soluționarea procesului cu celeritate, în absența lui calea de atac putând fi formulată oricând, fapt ce ar fi de natură a genera o stare de perpetuă incertitudine cât privește raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească, afectând, astfel, grav stabilitatea și securitatea care trebuie să le caracterizeze. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.  … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 215 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, care au următorul conținut: „Termenul de apel este de 10 zile de la data comunicării hotărârii“. … 13.Prevederile constituționale pretins încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind previzibilitatea legii și ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, se observă că dispoziția criticată este cuprinsă în capitolul VI – Conflictele individuale de muncă și se referă la termenul de promovare a apelului împotriva hotărârii prin care instanța de fond s-a pronunțat în privința cererii referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă. … 15.Referitor la critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind previzibilitatea legii, se constată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative. În acest sens, Curtea a apreciat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013, sau Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014). … 16.Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa, a constatat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Este în special cazul profesioniștilor, care sunt obligați să dea dovadă de o mare prudență în exercitarea profesiei lor, motiv pentru care se așteaptă din partea lor să acorde o atenție specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă (a se vedea hotărârile pronunțate în cauzele Cantoni împotriva Franței, paragraful 35, Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Sud Fondi – S.R.L. și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Din nou, deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre (hotărârile pronunțate în cauzele S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 și 37, Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93). … 17.În consecință, având în vedere aceste considerente de principiu, se constată că dispozițiile legale criticate au un înțeles precis și neechivoc, întrunind exigențele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii, astfel încât nu aduc atingere art. 1 alin. (5) în componenta sa privind previzibilitatea legii. … 18.În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate prin raportare la prevederile art. 21 alin. (3), se constată că aceasta nu poate fi reținută. Astfel, se observă că, prin dispozițiile legale criticate, legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept – subiectiv sau procesual -, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 605 din 22 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2017, paragrafele 30 și 31, Decizia nr. 417 din 16 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 19 octombrie 2016, paragrafele 24 și 25, Decizia nr. 266 din 6 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 19 mai 2008, sau Decizia nr. 141 din 23 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 23 aprilie 2004). … 19.De altfel, art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, precum și art. 129, care prevede că „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac. Prin urmare, termenele procedurale instituite de textul de lege criticat reprezintă expresia aplicării dispozițiilor constituționale invocate mai sus. … 20.Mai mult, din examinarea susținerilor autorului excepției de neconstituționalitate rezultă că acesta nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci compară mai multe prevederi legale între ele. Or, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Or, aceasta nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de interpretare și de aplicare a normelor legale în situația unor eventuale contrarietăți între acestea.  … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ciprian Iulian Damian în Dosarul nr. 1.647/89/2016 al Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. 215 din Legea dialogului social nr. 62/2011 sunt constituționale în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 decembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește