DECIZIA nr. 872 din 26 noiembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Eugen Lăzărescu în Dosarul nr. 144/260/2016/a2 al Tribunalului Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.673D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.798D/2018, având un obiect identic al excepției de neconstituționalitate, ridicată de Kasai Marec în Dosarul nr. 25.561/325/2017/a1 al Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.673D/2018 și nr. 1.798D/2018, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.798D/2018 la Dosarul nr. 1.673D/2018, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale în materia taxelor judiciare de timbru. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Încheierea nr. 37 din 19 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 144/260/2016/a2, Tribunalul Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Eugen Lăzărescu odată cu soluționarea unei cereri de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în cuantum de 20 de lei, stabilită de către instanța de apel. … 8.Prin Încheierea din 23 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 25.561/325/2017/a1, Tribunalul Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Kasai Marec cu prilejul soluționării unei cereri de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, referitor la prevederile art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, autorii acesteia susțin că obligația timbrării unei plângeri contravenționale este neconstituțională și încalcă dispozițiile art. 21 alin. (4) din Constituție, întrucât o astfel de plângere este supusă jurisdicției speciale a contenciosului administrativ contravențional. Se susține că obligația de timbrare a unei cereri în materie de contencios administrativ special îngrădește liberul acces la o cale de atac eficientă împotriva abuzurilor reprezentanților unei autorități, drept stabilit de art. 6 alin. (1) și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest context învederează faptul că procedura contravențională este o parte specială a procedurii de drept administrativ, având în vedere principiile care stau la baza reglementării și aplicării acesteia, procedura contravențională fiind reglementată în principal prin norme administrative speciale prevăzute în legislația contravențională, care se completează cu normele procedurale civile și penale, în măsura în care ele nu contravin raporturilor administrativ-contravenționale, întrucât aceste norme, prin tehnicitate și aplicare îndelungată, s-au impus drept constante în procesul de aplicare a normelor juridice. Autorii excepției susțin că, întrucât procesul-verbal este un act administrativ de autoritate, care produce efecte juridice din momentul întocmirii lui, întreaga procedură de contestare a procesului-verbal de contravenție, ce presupune judecata în primă instanță și în calea de atac a apelului, intră în sfera noțiunii de „jurisdicție specială administrativă“, ceea ce presupune accesul gratuit la justiție și necondiționat de plata unor taxe judiciare.  … 10.În ceea ce privește critica prevederilor art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, autorii excepției susțin că prin instituirea unui termen scurt de decădere de 3 zile, și nu a unui termen rezonabil, asemănător, spre exemplu, cu termenul de drept comun de 30 de zile pentru exercitarea apelului sau a recursului, este suprimat, practic, dreptul debitorului obligației de plată a taxei de timbru de a contesta într-un „termen rezonabil“ modalitatea prin care instanța a înțeles să stabilească taxa de timbru judiciar în cadrul procedurii de soluționare a cererii de reexaminare. În acest context se arată că hotărârea prin care instanța urmează să tranșeze această veritabilă cale de atac exercitată de partea interesată este definitivă, ceea ce face ca și calea de atac a reexaminării să nu fie efectivă, prin aceasta încălcându-se dreptul de acces la instanță și dreptul la „un recurs efectiv“. … 11.În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.673D/2018, Tribunalul Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu contravin dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției de neconstituționalitate, sens în care instanța de judecată invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 135 din 20 martie 2018. Instanța de judecată precizează că, în ceea ce privește invocarea art. 21 alin. (4) din Constituție, autorul excepției pornește de la o interpretare eronată a acestor dispoziții, apreciind că procedura prevăzută de capitolul IV din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor ar reglementa o procedură jurisdicțională administrativă, în condițiile în care dispozițiile în cauză prevăd competența de soluționare a plângerii contravenționale în sarcina instanței de judecată și nu a unui organ administrativ-jurisdicțional. … 12.În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.798D/2018, Tribunalul Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 135 din 20 martie 2018, prin care s-a statuat, în esență, că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru.  … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl constituie prevederile art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.798D/2018, din examinarea încheierii de sesizare și a notelor scrise ale autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că acesta a invocat atât excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19, cât și pe cea a art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, însă, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a acestor din urmă prevederi, instanța de judecată nu s-a pronunțat în niciun sens, respectiv al admisibilității sau al respingerii, ca inadmisibile, a acestei excepții.  … 17.În acest context, în ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, cu valoare de principiu, că în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate, în caz contrar, Curtea ar fi ținută doar de un criteriu procedural strict formal, respectiv indicarea generică a textului legal criticat (în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006; Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012). Având în vedere aceste considerente de principiu, Curtea apreciază că, în realitate, obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 19 și ale art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, care au următorul conținut normativ:– Art. 19: „În materie contravențională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează cu 20 lei.“; … – Art. 39 alin. (1): „Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.“ …  … 18.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (4), potrivit cărora „jurisdicțiile (…) administrative sunt facultative și gratuite“, precum și prevederilor art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil și, respectiv, dreptul la un remediu efectiv. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare celor formulate în prezentele cauze, Curtea statuând în sensul conformității acestora cu Legea fundamentală.  … 20.Astfel, referitor la prevederile art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în jurisprudența sa, cu titlu exemplificativ fiind Decizia nr. 232 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 5 iulie 2016, Decizia nr. 135 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 11 iunie 2018, Decizia nr. 378 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019, sau Decizia nr. 265 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 12 august 2020, Curtea a reținut că în materie contravențională, potrivit reglementării criticate, „plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează cu 20 lei“, aceste cereri nemaifiind scutite de taxa judiciară de timbru, astfel cum era statuat în art. 36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în forma sa inițială. … 21.Prin conținutul normativ, în vigoare, al prevederilor art. 36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, legiuitorul a prevăzut că „pentru plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, pentru recursul formulat împotriva hotărârii judecătorești prin care s-a soluționat plângerea, precum și pentru orice alte cereri incidente se percep taxele judiciare de timbru prevăzute de lege.“ Curtea a statuat că o atare modalitate de legiferare în ceea ce privește derularea procesului contravențional este însă una benefică, întrucât, prin stabilirea unei sume în cuantum de 20 lei, care nu este de natură să îngrădească accesul la justiție al contravenienților, s-a evitat exercitarea doar formală sau cu scop pur șicanatoriu a plângerilor contravenționale, contravenienții fiind obligați să depună diligențe pentru a achita taxa judiciară de timbru, diligențe care exprimă dorința acestora de a stărui în judecată. În situația în care și această sumă modică este prea ridicată pentru veniturile contestatorului, acesta poate formula cerere de ajutor public judiciar în termen de 5 zile de la comunicarea obligației de a achita taxa judiciară de timbru, în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008. Curtea a observat, de altfel, că taxa instituită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 este una fixă și nu depinde în niciun fel de tipul contravenției împotriva căreia se depune plângerea și nici de cuantumul amenzii. În acest context, Curtea a reținut că o atare soluție legislativă este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în materie contravențională, pentru sistemul unei taxe fixe, și nu la valoare, considerente pentru care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 22.În ceea ce privește susținerile referitoare la pretinsa contrarietate a reglementării criticate față de dispozițiile art. 21 din Constituție, prin impunerea unor taxe judiciare de timbru, Curtea Constituțională a statuat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012) că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind, astfel, justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Astfel, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii, iar impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind, așadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe astfel cum este cea criticată în prezenta cauză; în același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care sa statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut – Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57. … 23.Cât privește criticile referitoare la art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, Curtea s-a mai pronunțat, cu titlu exemplificativ fiind Decizia nr. 749 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iunie 2019, Decizia nr. 470 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 29 octombrie 2018, Decizia nr. 318 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 18 septembrie 2018, sau Decizia nr. 479 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 19 ianuarie 2018, prin care instanța de contencios constituțional a statuat în sensul conformității acestor prevederi cu Legea fundamentală. … 24.Astfel, în ceea ce privește criticile formulate din perspectiva instituirii unui termen scurt de decădere de 3 zile, împrejurare de natură a aduce atingere accesului la instanță și dreptului la „un recurs efectiv“, Curtea a reținut că textul criticat din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 reprezintă o normă procedurală care reglementează soluționarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru, așadar, un incident procedural prealabil antamării fondului de către instanța de judecată. Întrucât în discuție este o chestiune prealabilă, soluționarea acesteia este guvernată de principiul celerității, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralității și contradictorialității, a obligativității citării părților, precum și a posibilității exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluționare a cererii de reexaminare. Curtea a mai observat că rațiuni ce țin de necesitatea soluționării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești justifică în mod obiectiv soluția legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit – stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru – și mijloacele procedurale utilizate. Totodată, Curtea a statuat că acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare ce permit instanței judecătorești să examineze circumstanțele specifice fiecărui caz și să realizeze un just echilibru între interesele individuale și cele privind administrarea justiției, astfel încât solicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiție. … 25.Curtea a reținut că, așa cum prevede art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Totodată, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru pot fi restituite, la cererea petiționarului, în condițiile și situațiile prevăzute de art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Curtea a reținut că cererea de reexaminare este instrumentul juridic pe care legiuitorul l-a pus la îndemână reclamantului din cadrul unei acțiuni aflate pe rolul instanței, prin care acesta poate cere unui alt complet de judecată decât cel care i-a stabilit cuantumul taxei de timbru să recalculeze suma fixată cu acest titlu, pe care o apreciază ca fiind nejustificat de mare, iar nu pârâtului, care poate contesta suma doar ca apărare, pe cale de excepție. Obligația de plată a taxelor judiciare de timbru este o obligație fiscală și este prevăzută de legea specială numai în sarcina celor care apelează la justiție, iar între beneficiarul serviciului public al justiției și instanța de judecată se stabilește un raport de drept fiscal, caracterizat prin relația de subordonare a părților. Plătitorul taxei judiciare de timbru se află într-un raport de autoritate cu instanța de judecată, separat și distinct de raportul juridic pe care îl are cu partea cu care se judecă și care este, de regulă, unul de drept privat, procesul debutând numai în măsura în care obligația de plată a taxei judiciare de timbru a fost executată. … 26.Curtea a învederat, totodată, că mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili, prin lege, procedura de judecată. Aceste prevederi constituționale dau expresie principiului consacrat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, de exemplu, prin Hotărârea din 16 decembrie 1992, pronunțată în Cauza Hadjianastassiou împotriva Greciei, paragraful 33, a stabilit că statele contractante se bucură de o mare libertate în alegerea mijloacelor proprii care să permită sistemului judiciar să respecte imperativele articolului 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 27.În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 21 alin. (4) din Constituție, autorii excepției pornesc de la o premisă greșită, apreciind că procedura prevăzută de capitolul IV din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 ar reglementa o procedură jurisdicțională administrativă, în condițiile în care dispozițiile în cauză prevăd competența de soluționare a plângerii contravenționale în sarcina instanței de judecată și nu a unui organ administrativ-jurisdicțional. Referitor la susținerile potrivit cărora „jurisdicția în materia contravențională“ ar trebui să fie gratuită, astfel cum este jurisdicția administrativă, prin Decizia nr. 232 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 5 iulie 2016, Curtea a subliniat că acest aspect ține de voința legiuitorului, care este liber să acorde scutiri de la plata taxelor de timbru în considerarea anumitor situații specifice, fiind, așadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe astfel, cum este cea criticată în cauză. … 28.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Eugen Lăzărescu în Dosarul nr. 144/260/2016/a2 al Tribunalului Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și de către Kasai Marec în Dosarul nr. 25.561/325/2017/a1 al Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 19 și ale art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește