DECIZIA nr. 871 din 26 noiembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepție ridicată de apelantul-reclamant Romi Bauer în Dosarul nr. 1.096/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.595D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a depus la dosar concluzii scrise, prin care reiterează argumentele deja prezentate cu prilejul invocării excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată, în sensul contrarietății prevederilor de lege criticate cu Legea fundamentală. Acesta susține că în contextul dispozițiilor art. 131 și art. 132 din Constituția României, care stabilesc atribuțiile Ministerului Public ca apărător al interesului general, textul art. 45 din Legea nr. 14/2003 ar trebui înțeles în sensul atribuirii Ministerului Public a obligației legale de a întreprinde demersurile legale pentru a dizolva un partid care încalcă interesul general al societății, cum este exercitarea suveranității poporului român exprimată prin referendum și punerea în practică a „deciziei supreme a poporului român“. În acest context, apreciază ca fiind neconstituțională interpretarea dată de către Tribunalul București și Curtea de Apel București prevederilor de lege criticate, și anume, aceea potrivit căreia capacitatea procesuală activă în demersul civil de dizolvare a unui partid politic aparține în mod exclusiv Ministerului Public. … 4.Totodată, autorul excepției de neconstituționalitate își exprimă regretul că nu poate fi prezent la această ședință de judecată în sistem de videoconferință, având în vedere că nu i s-a oferit această posibilitate. … 5.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care invocă jurisprudența în această materie a Curții Constituționale și solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:6.Prin Decizia civilă nr. 1.061A din 4 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.096/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de apelantul-reclamant Romi Bauer cu ocazia soluționării apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 38/DEC/P din 18 iunie 2018, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a civilă în Dosarul nr. 1.096/3/2018, într-o cauză având ca obiect „partide politice – dizolvare partid“. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că „în spiritul și litera art. 21 din Constituție, înțelesul ce trebuie conferit art. 45 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 este acela că este obligația Ministerului Public de a sprijini o cerere de dizolvare, cu administrarea de probe, în cazul în care orice persoană se adresează Tribunalului București în interesul legitim de impunere a supremației Constituției, în cazurile în care un partid militează împotriva suveranității poporului sau, mai rău, încalcă flagrant suveranitatea poporului, exprimată prin referendumul din 2009.“ Apreciază, astfel, că „înțelesul dat art. 45 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 de către Tribunalul București – Secția a III-a civilă, prin Sentința civilă nr. 38/DEC/P din 18 iunie 2018 pronunțată în Dosarul nr. 1.096/3/2018, respectiv acela de a îngrădi exercitarea dreptului oricărei persoane interesate de a se adresa justiției și atribuirea dreptului de a formula o cerere de dizolvare a unui partid exclusiv Ministerului Public, reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 21 Constituție.“ … 8.Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă și-a exprimat opinia în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate, întrucât limitarea calității procesuale active și legitimarea expresă a Ministerului Public cu dreptul de a sesiza Tribunalul București sunt justificate de rațiuni care țin de siguranța circuitului juridic civil. În acest context, instanța de judecată arată că dacă orice persoană ar putea solicita, oricând, desființarea unui partid politic s-ar afecta însăși dreptul la asociere prevăzut în art. 40 alin. (1) din Constituția României. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 45 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, potrivit cărora „Cererea de dizolvare se adresează Tribunalului București de către Ministerul Public și se soluționează potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)-(5).“ Referitor la prevederile art. 26 alin. (2)-(5) din Legea nr. 14/2013 la care face trimitere art. 45 alin. (2), criticat în cauză, Curtea reține că, potrivit acestora,(2)În termen de 15 zile de la înregistrarea cererii Ministerului Public, Tribunalul București se va pronunța asupra acesteia.(3)Împotriva hotărârii Tribunalului București partea interesată poate face apel la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii.(4)Curtea de Apel București se pronunță prin hotărâre definitivă în termen de 15 zile de la înregistrarea apelului.(5)Hotărârea definitivă de admitere a modificării statutului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.“ … 13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 care consacră accesul liber la justiție.  … 14.Raportat la situația de fapt din speță, Curtea reține că prin cererea înregistrată cu nr. 1.096/3/2018 din 15 ianuarie 2018 pe rolul Tribunalului București – Secția a III-a civilă, petentul Romi Bauer a solicitat instanței de judecată dizolvarea Partidului Social Democrat și a Partidului Alianța Liberalilor și Democraților, precizând că una dintre condițiile pentru care se poate cere dizolvarea unui partid este și cea prevăzută la art. 45 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 14/2003, și anume atunci „când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice“. În acest context, a susținut că cele două partide politice acționează împotriva suveranității exprimate de popor prin referendumul din 2009, întrucât, deși erau majoritare în componența Guvernului și a Parlamentului, aceste partide nu au implementat rezultatul referendumului. În acest context, Partidul Social Democrat și Partidul Alianța Liberalilor și Democraților au formulat întâmpinare și au invocat excepția nulității cererii de chemare în judecată și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în demararea prezentei acțiuni. Prin Sentința civilă nr. 38/DEC/P din 18 iunie 2018, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a respins, ca neîntemeiată, excepția nulității cererii de chemare în judecată invocată de pârâtul Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului invocată de către pârâții Partidul Social Democrat și Partidul Alianța Liberalilor și Democraților și a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Bauer Romi, în contradictoriu cu pârâții Partidul Social Democrat și Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. Tribunalul a constatat, astfel, că este întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată prin întâmpinare de către pârâții Partidul Social Democrat și Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, și a precizat că, raportat la prevederile art. 43 și art. 45 din Legea nr. 14/2003, legiuitorul a acordat legitimitate procesuală activă pentru solicitarea dizolvării pe cale judecătorească a unui partid numai Ministerului Public, nu și altor persoane, fiind vorba despre o calitate procesuală activă calificată. Împotriva acestei sentințe, reclamantul Bauer Romi a declarat apel, arătând că a formulat acțiunea în calitate de cetățean român și că se impune trimiterea unei adrese către Ministerul Public pentru a-i acorda sprijinul în demersul juridic pendinte prin formularea unei cereri de intervenție principală. În cererea de apel acesta a susținut că are calitate procesuală în temeiul art. 36 din Codul de procedură civilă și a învederat că Ministerul Public nu și-a făcut datoria, deoarece nu l-a susținut în demersul de dizolvare a celor două partide politice. În acest cadru procesual, apelatul-reclamant Romi Bauer a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit susținerilor autorului acesteia, dispozițiile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, care prevăd că titularul exclusiv al dreptului de a formula o cerere de dizolvare a unui partid politic este Ministerul Public, nu și alte persoane interesate, sunt de natură să limiteze accesul cetățenilor la justiție, deoarece nu permit decât Ministerului Public să ceară Tribunalului București dizolvarea unui partid politic. În contextul criticilor astfel formulate, Curtea observă că autorul excepției solicită, în realitate, lărgirea sferei subiecților care au dreptul de a introduce cererea de dizolvare a unui partid politic, ceea ce excedează, însă, controlului de constituționalitate, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. … 16.Curtea reține, totodată, că susținerile autorului excepției privind încălcarea accesului liber la justiție al oricărei persoane interesate a se adresa Tribunalului București cu o cerere de dizolvare a unui partid politic au, raportat la redactarea actuală a textului legal criticat, caracterul unei propuneri de lege ferenda sau al unor solicitări ce vizează completarea textului de lege criticat. Or, instanța constituțională a statuat constant în jurisprudența sa (cu titlu exemplificativ fiind Decizia nr. 215 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 5 iulie 2013, sau Decizia nr. 478 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 21 ianuarie 2014) că nu poate analiza critici de neconstituționalitate ce urmăresc, în realitate, modificări legislative ale textelor legale în vigoare și care conțin propuneri de lege ferenda, deoarece controlul de constituționalitate semnifică verificarea conformității dispozițiilor legale criticate cu normele și principiile fundamentale invocate, în limita unor critici ce vizează evidențierea unui raport de contrarietate dintre acestea, și nu modificarea sau completarea textelor legale atacate în funcție de aprecierea subiectivă a autorului excepției. Așa fiind, raportat la speță, Curtea apreciază că a converti susținerile autorului excepției în veritabile critici de neconstituționalitate și a proceda la examinarea textului de lege contestat ar echivala cu însăși încălcarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Prin urmare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, din perspectiva criticilor formulate, este inadmisibilă. … 17.De altfel, prin Decizia nr. 682 din 23 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 14 martie 2017, Curtea a statuat că stabilirea limitativă a subiectelor de drept care au posibilitatea de a exercita calea de atac a apelului împotriva hotărârii Tribunalului București de înregistrare a unui partid politic nu are, sub niciun aspect, semnificația îngrădirii accesului liber la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție. Faptul că legea impune îndeplinirea anumitor condiții pentru exercitarea unui drept constituțional nu constituie o încălcare sau o restrângere a acestuia, ci reflectarea în plan legal a condițiilor prevăzute de Constituție pentru realizarea acestui drept. O asemenea reglementare ar dezechilibra cadrul procesual, fiind de natură a crea tensiuni procesuale, incompatibile cu dreptul la un proces echitabil, desfășurat întrun termen rezonabil. … 18.De asemenea, prin Decizia nr. 447 din 23 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1099 din 18 noiembrie 2020, referitor la procedura de dizolvare a partidelor politice, Curtea a reținut că cererea poate fi inițiată, într-adevăr, doar de Ministerul Public, în condițiile art. 45 alin. (2) și ale art. 46 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, aceasta soluționându-se de Tribunalul București potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)-(5) din aceeași lege. Or, art. 26 alin. (3) prevede că „Împotriva hotărârii Tribunalului București partea interesată poate face apel la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii“, ceea ce denotă, practic, voința legiuitorului de a asigura un mijloc procesual pentru exercitarea liberului acces la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție, așadar, o cale de atac promovată împotriva hotărârii instanței judecătorești competente. Faptul că legea nu prevede posibilitatea oricărei persoane interesate să solicite direct și ab initio dizolvarea unui partid politic sau constatarea încetării existenței acestuia nu poate reprezenta o negare a dreptului cetățeanului la justiție, deoarece această prerogativă intră în sfera de competență a Ministerului Public – reprezentant în justiție, prin Constituție, al drepturilor și libertăților cetățenilor. Curtea a statuat că această soluție juridică asigură, totodată, echilibrul dintre interesul individual de a supune instanței de judecată competente o solicitare de dizolvare a unui partid politic și necesitatea asigurării pluralismului politic într-o societate democratică. Astfel, partea interesată are posibilitatea de a contesta, prin formularea apelului, hotărârea Tribunalului București cu privire la cererea Ministerului Public de dizolvare a unui partid politic, fără ca această instanță – unica competentă în această materie – să fie încărcată cu solicitări individuale, care, în contextul pluralismului politic și al spiritului competitiv, de multe ori ar putea avea caracter șicanatoriu, fiind, deci, lipsite de un interes legitim. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitatea a prevederilor art. 45 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepție ridicată de apelantul-reclamant Romi Bauer în Dosarul nr. 1.096/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește