DECIZIA nr. 871 din 18 decembrie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 10/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 326 din 25 aprilie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 2 01/02/2013 ART. 18
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 2 01/02/2013 ART. 18
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 483
ART. 3REFERIRE LALEGE 2 01/02/2013 ART. 18
ART. 3REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 6REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 13
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 7REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 8REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 483
ART. 9REFERIRE LALEGE 2 01/02/2013 ART. 18
ART. 9REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 10REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 483
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LAOUG 95 08/12/2016
ART. 19REFERIRE LAOUG 62 23/12/2015
ART. 19REFERIRE LALEGE 2 01/02/2013 ART. 18
ART. 19REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 20REFERIRE LALEGE 2 01/02/2013 ART. 18
ART. 20REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 20REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 483
ART. 21REFERIRE LALEGE 2 01/02/2013 ART. 18
ART. 21REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 21REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 94
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 22REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 22REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 711 06/12/2016
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 661 08/11/2016
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 208
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 62 10/05/2011 ART. 214
ART. 24REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 269
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 396 26/04/2012
ART. 25REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 476
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 1132 16/10/2008
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 1 08/02/1994
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 26REFERIRE LAHOTARARE 26/01/2006
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 369 30/05/2017
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 292 04/05/2017
ART. 30REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 30REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 698 12/12/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 540 14/09/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 570 16/09/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 607 30/09/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 389 18/06/2020





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Andreea Costin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 483 alin. (2) teza a doua din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Angel Traian Huminic în Dosarul nr. 6.480/62/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.332D/2017.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.781D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, prin Direcția Silvică Vâlcea, în Dosarul nr. 2.793/90/2015/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă.4.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, doamna consilier juridic Raluca Vântur, cu delegație depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul părții prezente și cel al Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.781D/2017 la Dosarul nr. 1.332D/2017, care a fost primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Arată, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă dreptul la apărare. Astfel cum rezultă din cuprinsul dispozițiilor art. 13 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în cuprinsul dreptului la apărare este inclusă și posibilitatea exercitării căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege. Apreciază că recursul, cale extraordinară de atac, trebuie să poată fi exercitat și în privința hotărârilor pronunțate în apel, indiferent de natura litigiului în care au fost pronunțate, întrucât chiar și instanța de apel poate interpreta sau aplica norme de drept material în mod greșit. Mai arată că noțiunea „prin lege“, din cuprinsul art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, trebuie să vizeze un spectru larg de situații și să respecte principiile fundamentale prevăzute de Constituție. Depune note scrise.7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că hotărârile pronunțate în materia conflictelor de muncă sunt excluse de la exercitarea căii de atac a recursului, având în vedere procedura specială după care se judecă astfel de litigii, care implică și celeritatea. În această materie legiuitorul a prevăzut o singură cale de atac. În ceea ce privește accesul liber la justiție arată că acesta nu implică accesul la toate gradele de jurisdicție, în acord și cu dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care stabilește că statele nu sunt obligate să asigure un al doilea grad de jurisdicție decât în materie penală.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 22 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 6.480/62/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 483 alin. (2) teza a doua din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Angel Traian Huminic într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei decizii civile prin care a fost respins apelul formulat de autorul excepției de neconstituționalitate într-un litigiu de muncă.9.Prin Încheierea din 28 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.793/90/2015/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, prin Direcția Silvică Vâlcea, într-un litigiu de muncă având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei decizii civile prin care a fost admis apelul formulat în sensul obligării autoarei excepției de neconstituționalitate la plata ajutorului financiar prevăzut de contractul colectiv de muncă, actualizat cu indicele de inflație la momentul plății, la care se adaugă dobânda legală.10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că excluderea de la exercitarea căii de atac extraordinare a recursului a hotărârilor date de instanțele de apel, în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului, contravine principiului constituțional al egalității în drepturi și al accesului liber la justiție. Astfel, se creează o discriminare vădită între două categorii de litigii, respectiv litigii în cadrul cărora au fost pronunțate hotărâri care pot fi supuse controlului pentru legalitate și litigii în care părțile nu au acces la un control eficient. Se apreciază că, pentru a se institui un echilibru și a nu se crea starea de discriminare între cetățeni, ar trebui eliminată dispoziția art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Posibilitatea atacării unei hotărâri cu o cale extraordinară de atac trebuie să se limiteze doar la motivele prevăzute de lege și nu trebuie să prevadă excluderi.11.Se mai arată că există situații în care, deși o instanță soluționează în mod definitiv un litigiu de muncă, este posibil ca acea instanță să fi pronunțat respectiva hotărâre cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.12.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.13.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.15.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.16.Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 1.332D/2017, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile reprezentantului părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.19.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 483 alin. (2) teza a doua din Codul de procedură civilă, respectiv art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 483 alin. (2) teza a doua din Codul de procedură civilă se aplică proceselor pornite începând cu 1 ianuarie 2019, potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2015 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 24 decembrie 2015, și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum și pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziții din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.009 din 15 decembrie 2016. În aceste condiții, Curtea reține că în procesul în cadrul căruia s-a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 483 alin. (2) teza a doua din Codul de procedură civilă, având în vedere că este început în anul 2014, se aplică art. XVIII alin. (2) teza a doua din Legea nr. 2/2013 [având un conținut similar cu cel al art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă].20.De asemenea, deși din susținerile autorului excepției de neconstituționalitate din Dosarul nr. 1.332D/2017 reiese că aceasta critică ultima teză a dispozițiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia „de asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului“, litigiul în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate este un litigiu de muncă, drept care Curtea va reține ca obiect al excepției sintagma „conflicte de muncă și asigurări sociale“ cuprinsă în teza întâi, precum și teza a doua a art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.21.Având în vedere acestea, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie sintagma „conflicte de muncă și asigurări sociale“ cuprinsă în teza întâi, precum și teza a doua a art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013. Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins: „În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.“22.Autorii excepției de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și art. 24 privind dreptul la apărare. De asemenea, se invocă și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, constatând conformitatea acestora cu Legea fundamentală.24.Prin Decizia nr. 711 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2017, și Decizia nr. 661 din 8 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 28 februarie 2017, Curtea a reținut că textul de lege criticat reglementează cu privire la faptul că hotărârile pronunțate în cererile privind conflictele de muncă și de asigurări sociale nu sunt supuse recursului. Potrivit art. 269 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, „Judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor judecătorești, stabilite potrivit legii.“ În acest sens, potrivit art. 208 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, „Conflictele individuale de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal“, iar art. 214 din aceeași lege stabilește că „Hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului.“25.Curtea a statuat că, în noua lege procesual civilă, legiuitorul a reașezat căile de atac, recursul constituind o cale extraordinară de atac, ce poate fi exercitată de partea nemulțumită pentru motive de nelegalitate și numai în condițiile prevăzute de lege. Apelul reprezintă calea ordinară de atac care are un caracter devolutiv, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept (art. 476 din Codul de procedură civilă). În ceea ce privește reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, Curtea a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificația accesului liber la justiție nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. În acest sens sunt Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Decizia nr. 1.132 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008, și Decizia nr. 396 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 31 mai 2012.26.Curtea a mai reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului (Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006).27.De asemenea, cu privire la rațiunea instituirii unei singure căi de atac în materia conflictelor de muncă, Curtea a reținut că, având în vedere specificul și implicațiile lor sociale, conflictele de muncă se judecă după o procedură caracterizată prin celeritate. De aceea, legiuitorul a prevăzut pentru soluționarea acestora două grade de jurisdicție, respectiv o singură cale de atac. Nicio dispoziție constituțională sau reglementare internațională nu stabilește gradele de jurisdicție și numărul căilor de atac care trebuie prevăzute pentru judecarea diferitelor litigii, reglementarea acestor probleme intrând în atribuțiile exclusive ale legiuitorului național. Ținând seama de specificul unor litigii sau chiar de situația deosebită, specifică în care se află persoanele implicate, stabilirea unor reguli diferențiate în această materie nu are semnificația instituirii unor privilegii ori discriminări.28.Totodată, Curtea, prin Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 3 august 2017, a reținut că legiuitorul, în materia căilor extraordinare de atac, are posibilitatea de a reglementa condiții de admisibilitate a acestora, care sunt circumscrise materiei în care a fost pronunțată hotărârea, precum în cazul de față (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, paragraful 24).29.Având în vedere aceste considerente, nu se poate susține că dispozițiile care reglementează numai posibilitatea formulării apelului în cazul conflictelor de muncă ar contraveni dispozițiilor constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate.30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Angel Traian Huminic în Dosarul nr. 6.480/62/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, prin Direcția Silvică Vâlcea, în Dosarul nr. 2.793/90/2015/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și constată că sintagma „conflicte de muncă și asigurări sociale“ cuprinsă în teza întâi, precum și teza a doua a art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 decembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x