DECIZIA nr. 871 din 16 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^1 alin. (6),art. 88^2 alin. (3),art. 88^3,art. 88^4,art. 88^5 și art. 88^8 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și ale art. II alin. (1) și (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția judiciară – Serviciul judiciar penal în Dosarul nr. 1.752/1/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală. Cauza formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 234D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^1 alin. (6) și ale art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și de admitere a excepției de neconstituționalitate referitoare la celelalte dispoziții legale criticate. … 4.Cu privire la soluția de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^1 alin. (6) și ale art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004, arată că aceasta este consecința constatării neconstituționalității dispozițiilor legale menționate, prin Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 19 august 2020. Referitor la neconstituționalitatea invocată în privința celorlalte texte de lege criticate, arată, în esență, că aceasta trebuie reținută pentru cel puțin două motive: înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție în condițiile în care nu există o altă categorie profesională pentru care să existe un organ asemănător specializat și selectarea procurorilor doar de către reprezentanții judecătorilor, cu excluderea membrilor procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta din urmă demonstrând o necorelare legislativă cu principiul separării carierei. Prin înființarea acestei secții s-a creat o diferență fără o justificare rezonabilă. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea nr. 192 din 8 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.752/1/2017/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală – judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^1 alin. (6),art. 88^2 alin. (3),art. 88^3,art. 88^4,art. 88^5 și art. 88^8 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și ale art. II alin. (1) și (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Excepția a fost ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția judiciară – Serviciul judiciar penal în dosarul menționat, având ca obiect o cauză penală. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținută în încheierea de sesizare, se arată, în esență, că întreaga reglementare privind Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (în continuare S.I.I.J.) este neconstituțională, încălcând normele din Legea fundamentală invocate. În susținerea criticilor s-a făcut referire la Raportul Comisiei de la Veneția privind Standardele europene privind independența sistemului judiciar, Partea a II-a – Organele de urmărire penală, pct. 50 și, respectiv, pct. 12 din Concluzii, arătându-se că procurorii, alții decât procurorul general, trebuie numiți până la pensionare. În opinia Ministerului Public, rațiunea numirii până la pensionare este asigurarea imparțialității procurorilor, aceștia, în calitatea lor de reprezentanți ai întregii societăți, de apărători ai ordinii de drept, precum și ai drepturilor și libertăților cetățenilor, având obligația să își exercite acțiunea cu obiectivitate, fără alt scop general prestabilit și fără părtinire în favoarea statului sau a vreuneia dintre părțile din procesele judiciare la care participă. … 7.Numirea pe o perioadă determinată a procurorilor din cadrul S.I.I.J. prezintă riscul ca aceștia să le facă pe plac celor care i-au numit, contrar principiului imparțialității, prevăzut de art. 132 alin. (1) din Constituție. Ca urmare, sunt contrare Constituției prevederile art. 88^3 alin. (8),art. 88^4 alin. (2),art. 88^5 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 cu privire la durata mandatului procurorilor numiți în cadrul S.I.I.J. … 8.De asemenea, s-a susținut că reglementările privind numirea în cadrul S.I.I.J. încalcă principiul imparțialității și creează în mod obiectiv impresia că procurorii din cadrul acestei secții, numiți fiind în mod diferit de ceilalți procurori și contrar regulilor general acceptate de Comisia de la Veneția, nu reprezintă interesele generale ale societății și nu apără drepturile și libertățile cetățenilor, aceste reglementări fiind contrare art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. (1) din Constituție. … 9.Cu trimitere la opinia Comisiei de la Veneția, în sensul că temerile existente că noua structură va servi ca instrument de intimidare și presiune asupra judecătorilor și procurorilor pot fi văzute ca legitime și nu pot fi ignorate, se susține că sunt neconstituționale art. 88^3,88^4 și 88^5 din Legea nr. 304/2004 privind numirea procurorilor din cadrul acestei secții de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și desfășurarea concursului în fața unei comisii compuse în majoritate din judecători. … 10.Un alt aspect invocat vizează dreptul procurorului-șef al S.I.I.J. să verifice soluțiile procurorilor din Direcția Națională Anticorupție sau alte parchete, dacă aceste soluții privesc magistrați, cum s-a întâmplat în prezenta cauză, să retragă căile de atac exercitate de alte parchete, deși nu participă la judecarea cauzelor. Aceste reglementări [art. II alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 și art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 303/2004] încalcă principiul controlului ierarhic și al legalității. Judecătorul de cameră preliminară a reținut că, în cuprinsul cererii formulate, a fost avută în vedere ipoteza în care procurorul-șef al S.I.I.J. ar efectua acte de urmărire penală; în acest din urmă caz plângerea împotriva actelor sale, cererea de recuzare a sa și confirmarea rechizitoriului emis de acesta ar reveni tot în competența procurorului-șef al acestei secții. În aceste condiții, s-a apreciat că art. 88^1 alin. (6) din Legea nr. 304/2004 încalcă toate principiile constituționale de organizare a Ministerului Public. … 11.Se mai susține că S.I.I.J. are competența de a efectua urmărirea penală cu privire la toate infracțiunile săvârșite de magistrați, făcându-se trimitere la norma care reglementează numărul magistraților din schema de personal, respectiv un număr de 15 procurori, secția putând funcționa în mod provizoriu și cu o treime din funcțiile de execuție de procuror. O asemenea reglementare nu numai că nu urmărește asigurarea condițiilor pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați, dar încurajează procurorii din cadrul acestei secții să realizeze o prioritizare a cauzelor în lipsa unor criterii obiective. Mai mult, nu există nicio posibilitate de a fi cercetate eventualele infracțiuni comise de procurorii acestei secții, fiind evident că 5 persoane care lucrează în același loc nu se vor cerceta între ele. … 12.Se mai arată că art. 88^2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 și art. II alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 sunt contrare statului de drept, neexistând nicio contrapondere puterilor exercitate de membrii S.I.I.J., fiind dată ca exemplu situația în care procurorul-șef al S.I.I.J. ar săvârși infracțiuni, iar în situația în care s-ar emite rechizitoriu, rechizitoriul care îl privește ar trebui să fie confirmat de acesta. Într-o astfel de situație, persoana care ocupă funcția respectivă s-ar situa mai presus de lege. … 13.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 88^1 alin. (6),art. 88^2 alin. (3),art. 88^3,art. 88^4,art. 88^5 și art. 88^8 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și ale art. II alin. (1) și (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Curtea reține sub acest aspect că, deși în dispozitivul încheierii de sesizare se menționează ca obiect al excepției „art. II alin. (11) din OUG 9/2018“, din conținutul acesteia și din cererea autorului excepției rezultă că este vorba, în realitate, de art. II alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018. … 17.Dispozițiile criticate din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, au următorul cuprins:– Art. 88^1 alin. (6): „Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la «procurorul ierarhic superior» în cazul infracțiunilor de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin acesta se înțelege procurorul șef al secției, inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia.“; … – Art. 88^2 alin. (3): „Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție funcționează cu un număr de 15 posturi de procuror.“; … – Art. 88^3:(1)Procurorul-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție este numit în funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere respective, urmărindu-se competențele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-și asuma decizii și responsabilități, competențele de comunicare și rezistența la stres, precum și integritatea candidatului, evaluarea activității sale ca procuror și modul în care acesta se raportează la valori specifice profesiei, precum independența justiției ori respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.(2)Componența comisiei de concurs este următoarea:a)3 membri judecători, care fac parte din Secția pentru judecători și au funcționat la o instanță de grad de cel puțin curte de apel, desemnați de Secția pentru judecători; … b)un membru procuror, care face parte din Secția pentru procurori și a funcționat la un parchet de grad de cel puțin parchet de pe lângă curtea de apel, desemnat de Secția pentru procurori. … (3)Condițiile pentru ca un procuror să se înscrie la concursul pentru ocuparea postului de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție sunt cele prevăzute la art. 88^5 alin. (3).(4)Fiecare candidat va depune un curriculum vitae, declarațiile prevăzute la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere și orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante în susținerea candidaturii sale.(5)Documentele depuse de fiecare candidat vor fi publicate pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puțin 10 zile înaintea concursului.(6)Comisia de concurs va propune Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea procurorului-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, după evaluarea candidaturilor și a proiectelor, în urma unui interviu transmis în direct.(7)Revocarea din funcția de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în caz de neîndeplinire a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul în care acesta a fost sancționat disciplinar în ultimii 3 ani, la propunerea comisiei prevăzute la alin. (2).(8)Procurorul-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție este numit în funcție pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.“; … – Art. 88^4:(1)Procurorul-șef adjunct al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție este numit în funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-șef secție, dintre procurorii deja numiți în cadrul secției.(2)Numirea în funcția de procuror-șef adjunct al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.(3)Revocarea procurorului-șef adjunct al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se face de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-șef secție, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției, în cazul în care acesta a fost sancționat disciplinar.“; … – Art. 88^5:(1)Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție se încadrează cu procurori numiți de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea continuării activității în cadrul secției pentru o perioadă totală de cel mult 9 ani.(2)Concursul este susținut în fața comisiei de concurs compuse potrivit art. 88^3 alin. (2), din care face parte de drept și procurorul-șef secție.(3)Pentru a participa la concursul pentru numirea în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, procurorii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:a)să nu fi fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani; … b)să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă curte de apel; … c)să aibă o vechime efectivă de cel puțin 18 ani în funcția de procuror; … d)să aibă o bună pregătire profesională; … e)să aibă o conduită morală ireproșabilă. … (4)La concurs poate participa orice procuror care, până la data stabilită pentru începerea concursului, îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (3).(5)Concursul prevăzut la alin. (2) constă în:a)un interviu, transmis în direct și ulterior arhivat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, susținut în fața comisiei prevăzute la art. 88^3 alin. (2) din care face parte de drept și procurorul șef secție; … b)o evaluare a activității din ultimii 5 ani; … c)o evaluare a unor acte profesionale întocmite de candidați din ultimii 3 ani de activitate. … (6)Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistenței la stres, precum și a altor calități specifice. La interviu participă procurorul-șef secție și un psiholog, care pot pune întrebări candidaților.(7)Evaluarea prevăzută la alin. (5) lit. b) se efectuează de către 2 procurori și 2 judecători din cadrul Inspecției Judiciare, desemnați de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea inspectorului-șef. Punctajul se acordă în urma unei analize ce va avea în vedere inclusiv durata și complexitatea cazurilor lucrate de procuror, rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate și soluțiile date la acestea.(8)Evaluarea prevăzută la alin. (5) lit. c) se efectuează de o comisie desemnată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, formată din 2 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și 2 judecători din Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, propuși de colegiile de conducere ale acestora, precum și un formator din cadrul Institutului Național al Magistraturii, propus de Consiliul științific al acestuia.(9)Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite astfel:a)60 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. a); … b)20 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. b); … c)20 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. c). … (10)Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte, dar nu mai puțin decât următorul punctaj pentru fiecare probă în parte:a)minimum 25 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. a); … b)minimum 15 puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. b); … c)minimum 10 puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. c). … (11)Numirea în funcția de procuror din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se va face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturile vacante și în ordinea punctelor obținute.(11^1)Membrii comisiilor de concurs prevăzute în prezenta secțiune nu devin incompatibili și își exprimă votul în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.(11^2)Comisiile de concurs prevăzute de art. 88^3, respectiv de art. 88^5 își desfășoară legal activitatea în prezenta a cel puțin 3 membri.(12)Procedurile de numire, continuare a activității în cadrul secției și revocare din funcțiile de conducere și execuție din cadrul secției vor fi detaliate într-un regulament aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.“;– Art. 88^8(1)Atribuțiile Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție sunt următoarele:a)efectuarea urmăririi penale, în condițiile prevăzute în Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infracțiunile aflate în competența sa; … b)sesizarea instanțelor judecătorești pentru luarea măsurilor prevăzute de lege și pentru judecarea cauzelor privind infracțiunile prevăzute la lit. a); … c)constituirea și actualizarea bazei de date în domeniul infracțiunilor aflate în domeniul de competență; … d)exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența Secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării acesteia potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție. … e)exercitarea altor atribuții prevăzute de lege. … (2)Participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența secției se asigură de procurori din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei.“ …  …  … 18.Dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 10 octombrie 2018, au următorul cuprins:– Art. II alin. (1) și (11):(1)Prin derogare de la dispozițiile art. 88^3-88^5 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, până la finalizarea concursurilor organizate pentru numirea în funcțiile de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și a celor de execuție de procuror în cadrul secției și validarea rezultatelor acestora, funcțiile de procuror-șef și cel puțin o treime din funcțiile de execuție de procuror vor fi exercitate provizoriu de procurori care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcții, selectați de comisia de concurs constituită în condițiile art. 88^3 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (…)(11)De la data operaționalizării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, cauzele de competența acesteia, aflate în lucru la Direcția Națională Anticorupție și alte unități de parchet, precum și dosarele cauzelor referitoare la infracțiunile prevăzute de art. 88^1 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și soluționate până la data acestei operaționalizări se preiau de către aceasta.“ …  … 19.Dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției sunt cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 16 alin. (1) potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, art. 131 privind rolul Ministerului Public și art. 132 privind statutul procurorilor. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:(1)Dispozițiile art. 88^1 alin. (6) și ale art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/200421.Ulterior sesizării în prezenta cauză, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 19 august 2020, a admis excepția de neconstituționalitate ridicată într-o altă cauză și a constatat că dispozițiile art. 88^1 alin. (6) și ale art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale. … 22.Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de faptul că Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020, mai sus menționată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezenta cauză, Curtea propune respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^1 alin. (6) și ale art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ca devenită inadmisibilă. … (2)Dispozițiile art. 88^2 alin. (3),art. 88^3,art. 88^4,art. 88^5 și art. 88^8 alin. (1) lit. a)-c) și e) și alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară23.Curtea a mai examinat aceste dispoziții legale prin raportare la art. 1 alin. (3), art. 16,art. 133 alin. (1) și art. 134 alin. (4) din Constituție și față de critici similare. … 24.Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 390 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 22 iunie 2021, Curtea a realizat o sinteză a jurisprudenței sale vizând și dispozițiile legale mai sus menționate, conchizând, pentru argumentele acolo reținute, că susținerile și criticile formulate sunt neîntemeiate. … 25.Curtea a examinat mai întâi evoluția cadrului normativ cu privire la S.I.I.J., reținând că această secție a fost înființată prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018. Potrivit art. III alin. (1) din lege, secția urma să devină operațională în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a legii, respectiv la data de 23 octombrie 2018. Înainte de promulgarea legii, au fost formulate obiecții de neconstituționalitate, care au fost soluționate prin Decizia Curții Constituționale nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018. Prin soluția pronunțată de Curte, au fost admise mai multe critici și s-a constatat neconstituționalitatea unor dispoziții legale. Ca urmare a deciziei Curții Constituționale, în temeiul art. 147 alin. (2) din Constituție, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 a fost trimisă la Parlament în vederea reexaminării dispozițiilor declarate neconstituționale și punerii lor de acord cu decizia instanței constituționale. Legea rezultată în urma reexaminării a fost supusă unui nou control de constituționalitate soluționat prin Decizia Curții Constituționale nr. 250 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 3 mai 2018. Prin soluția pronunțată de Curte au fost respinse criticile și s-a constatat constituționalitatea dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004, care a fost promulgată și a intrat în vigoare. … 26.La data de 10 octombrie 2018, având în vedere că autoritatea competentă – Consiliul Suprem al Magistraturii (C.S.M.) – nu a finalizat procedura de operaționalizare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (S.I.I.J.), Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 90/2018 prin care a dispus o procedură derogatorie de la normele legale în vigoare, dar cu caracter provizoriu, având ca scop numirea temporară/provizorie a procurorului-șef, a procurorului-șef adjunct și a cel puțin unei treimi din procurorii secției. Adoptarea acestor măsuri a avut ca finalitate operaționalizarea secției în termenul stabilit de legea prin care fusese înființată structura de parchet. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 a fost criticată la Curtea Constituțională, prin intermediul legii de aprobare adoptate de Parlament, prin Decizia nr. 137 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 17 aprilie 2019, Curtea constatând constituționalitatea actelor normative în raport cu criticile formulate. … 27.Ulterior, dispozițiile art. 88^1-88^9 (secțiunea a 2^1-a – Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție) din Legea nr. 304/2004 au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019. Cu privire la aceste modificări, prin Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020, Curtea și-a menținut jurisprudența anterioară și a respins unele critici de neconstituționalitate, însă a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 88^1 alin. (6), care prevedeau că prin sintagma „procurorul ierarhic superior“ în cazul infracțiunilor de competența S.I.I.J. se înțelege procurorul-șef al secției, inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia, și ale art. 88^8 alin. (1) lit. d), care prevedeau, printre atribuțiile S.I.I.J., exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării sale, stabilind că acestea contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) referitor la claritatea și previzibilitatea normei, precum și în art. 131 alin. (1) și în art. 132 alin. (1) cu referire la principiul legalității și al controlului ierarhic în virtutea cărora funcționează Ministerul Public. … 28.În acest sens Curtea a reținut, de altfel, și distincția în privința respingerii ca devenită inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate. … 29.Cât privește criticile referitoare la încălcarea prin celelalte dispoziții din Legea nr. 304/2004 criticate a prevederilor art. 1 alin. (3), în corelație și cu cele ale art. 16 din Legea fundamentală și cu cele referitoare la rolul Ministerului Public și statutul procurorilor, cuprinse în art. 131 și 132, Curtea Constituțională a realizat o amplă analiză în Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, precitată, reluând și considerentele incidente din jurisprudența în materie. … 30.Astfel, la paragraful 56 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, constatând că înființarea S.I.I.J. la nivelul celui mai înalt parchet național are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigație, și constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului, Curtea a reținut că „se asigură, pe această cale, o protecție adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare și se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați“. Curtea a respins critica potrivit căreia reglementarea nu are la bază un criteriu obiectiv și rațional și reprezintă o măsură discriminatorie, „întrucât înființarea unor structuri de parchet specializate pe domenii de competență materială (D.N.A. sau D.I.I.C.O.T.) sau personală (S.I.I.J.) constituie expresia opțiunii legiuitorului, care, în funcție de necesitatea prevenirii și combaterii anumitor fenomene infracționale, decide cu privire la oportunitatea reglementării acestora. Curtea constată că, în considerarea unor valori și principii constituționale, aparține competenței legiuitorului ordinar dreptul de a adopta norme care să dea conținut Legii fundamentale“. Curtea a făcut trimitere și la Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, în care a reținut că dispozițiile constituționale potrivit cărora judecătorii sunt independenți și se supun numai legii „nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constituționale obligatorii pentru Parlament, care are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a independenței judecătorilor, fără de care nu se poate concepe existența statului de drept, prevăzut prin art. 1 alin. (3) din Constituție“. Curtea a mai reținut că „în contextul normativ constituțional și legal în vigoare, stabilind competența P.Î.C.C.J. de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de «judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai C.S.M.», dispozițiile criticate completează competența P.Î.C.C.J. de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare, curți de apel și Curtea Militară de Apel și procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe.“ … 31.Curtea Constituțională a mai constatat că din conținutul normativ al legii rezultă aspectele ce vizează „buna administrare a justiției“: pe de o parte, crearea unei structuri specializate de investigare care să asigure o practică unitară cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați și, pe de altă parte, reglementarea unei forme adecvate de protecție a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor prin sesizări/denunțuri arbitrare (paragraful 57 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021). … 32.De asemenea, cu referire la respectarea dispozițiilor constituționale care consacră rolul Ministerului Public și statutul procurorilor, deopotrivă invocate și în cauza soluționată prin Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, Curtea a reținut, în ceea ce privește caracterul derogator al reglementării (sub aspectul numirii procurorului-șef de secție, delegării sau detașării procurorilor în această secție) de la principiul separării carierelor consacrat de dispozițiile Legii nr. 303/2004 referitoare la statutul procurorilor, că opțiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul actului normativ prin care se înființează noua structură de parchet acele norme de drept care prezintă caracter de specificitate nu afectează constituționalitatea acestei din urmă legi, de vreme ce principiul invocat nu are o consacrare constituțională, iar toate celelalte elemente care vizează statutul procurorului rămân pe deplin aplicabile procurorilor S.I.I.J. Astfel, în ceea ce privește modul de reglementare a instituției procurorului-șef al S.I.I.J. sub aspectul respectării principiului controlului ierarhic, având în vedere că S.I.I.J. este o structură specializată din cadrul P.Î.C.C.J., Curtea a reținut deja că procurorul-șef al acestei secții este subordonat ierarhic procurorului general al P.Î.C.C.J. (paragraful 58 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021). Pentru aceleași considerente, aplicabile mutatis mutandis, nu pot fi reținute nici criticile formulate în prezenta cauză referitoare la încălcarea principiului imparțialității prin modul în care este consacrată procedura de numire a procurorilor S.I.I.J. … 33.Considerațiile enunțate în prezenta cauză referitoare la pretinsa lipsă de imparțialitate a procurorilor S.I.I.J. determinată de numirea acestora pe o perioadă determinată sunt lipsite de fundament juridic. Potrivit art. 88^6 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, procurorul poate cere continuarea activității în cadrul S.I.I.J. pe o nouă perioadă de 3 ani, fără a depăși în total 9 ani de activitate în cadrul acesteia. La data încetării activității în cadrul secției, procurorul revine la parchetul de unde provine, redobândindu-și gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare anterioare sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul secției [art. 88^6 alin. (3) și (4) din Legea nr. 304/2004], fiind, așadar, valorificată activitatea desfășurată în această perioadă, fără a se aduce atingere în vreun fel statutului funcției de procuror dobândită în condițiile legii. … 34.Referitor la susținerea că S.I.I.J. ar putea fi percepută ca un instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, fapt ce ar putea conduce la o aparentă lipsă de independență sau de imparțialitate a acestor judecători, Curtea Constituțională a analizat în jurisprudența sa o serie de elemente circumscrise acestei afirmații, reținând că „potrivit dispozițiilor art. 305 alin. (1) din Codul de procedură penală, normă cu caracter general în materia începerii urmăririi penale în România, «Când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârșită ori a cărei săvârșire se pregătește, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut». Cu privire la aceste dispoziții legale, în jurisprudența sa constantă, Curtea a reținut că reglementarea etapei urmăririi penale in rem reprezintă o garanție a caracterului echitabil al efectuării urmăririi penale, prin asigurarea desfășurării oricărui act de cercetare penală într-un cadru procesual, precum și a faptului că nicio persoană nu este pusă sub acuzație în lipsa unor indicii rezonabile că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, care să rezulte din date sau probe administrate de către organele judiciare“. În acest sens, Curtea a observat că „norma procesual penală prevede că procurorul este obligat ca, atunci când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege, să dispună începerea urmăririi penale, astfel că norma nu poate fi interpretată în sensul că lasă la aprecierea procurorului deschiderea procedurii de investigare, iar aceasta are o aplicabilitate generală indiferent de calitatea celui împotriva căruia este formulată o sesizare penală și indiferent de organul de urmărire penală care realizează investigația“ (paragraful 60 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021). … 35.Curtea a mai reținut că „investigarea unor categorii diferite de persoane în cadrul aceluiași dosar al S.I.I.J. nu poate confirma prin ea însăși realizarea riscului de presiune politică. Codul de procedură penală român prevede, de exemplu, urmărirea penală și judecarea unor persoane fără vreo calitate specială de către parchete, respectiv de către instanțe superioare în grad celor cărora le-ar reveni competența după materie, atunci când în aceeași cauză sunt implicate persoane a căror calitate specială atrage o anumită competență. Normele de prorogare a competenței unui organ judiciar, care extind, în mod excepțional, competența unor organe judiciare, au la bază rațiuni de bună administrare a justiției și au în vedere faptul că efectuarea urmăririi penale de către același parchet față de toți participanții este de natură să asigure continuitate, eficiență și celeritate activității de urmărire penală, evitându-se, astfel, soluțiile contradictorii care ar putea apărea în ipoteza în care competența de urmărire ar fi împărțită între diferite structuri de parchet, fiind o premisă a realizării actului de justiție într-un termen rezonabil și în mod echitabil.“ (paragraful 61 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021). … 36.Cu privire la efectele pe care înființarea acestei secții le are asupra competenței altor structuri de parchet, în sensul diminuării acesteia în ceea ce privește cercetarea infracțiunilor comise de către judecători, procurori, respectiv de către membrii C.S.M., precum și a celor comise de alte persoane alături de magistrați, Curtea a apreciat că „opțiunea legiuitorului corespunde competenței sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar și nu constituie o problemă de constituționalitate faptul că o structură de parchet preexistentă pierde o parte dintre competențele sale legale, atâta vreme cât respectiva structură de parchet nu are o consacrare constituțională (a se vedea Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018 și Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020).“ (paragraful 62 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021). … 37.Referitor la instituirea unor reguli de competență după calitatea persoanei, Curtea Constituțională a constatat că aceasta „nu îngrădește dreptul persoanelor de a se adresa instanțelor judecătorești și de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, condiții care sunt asigurate și în situația judecării cauzelor în primă instanță de către curțile de apel (a se vedea Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018 și Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020).“ (paragraful 72 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021). … 38.În prezenta cauză se invocă, de asemenea, numărul redus de procurori ai S.I.I.J., cu efecte în privința modului de soluționare a cauzelor de competența acesteia, critică ce se regăsește deopotrivă și în precedentul soluționat prin Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021. Cu acel prilej, respingând criticile de neconstituționalitate, Curtea a reținut că, „în vederea operaționalizării S.I.I.J., legiuitorul a prevăzut în art. II alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 că, «în termen de 5 zile calendaristice de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție asigură resursele umane și materiale necesare funcționării acesteia, inclusiv personalul auxiliar de specialitate, ofițeri și agenți de poliție judiciară, specialiști și alte categorii de personal»“. Cu privire la numărul de procurori încadrați în secție, art. 88^2 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 prevede că „Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție funcționează cu un număr de 15 posturi de procuror“, iar la alin. (4) se prevede posibilitatea ca numărul de posturi să poată fi modificat, „în funcție de volumul de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la solicitarea procurorului-șef secție, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii“. Cu privire la „experiența necesară pentru efectuarea unor anchete în cauze complexe“, Curtea a reținut că prevederile art. 88^5 alin. (3) stabilesc, printre condițiile de participare la concursul pentru numirea în cadrul S.I.I.J., ca procurorii să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă curte de apel și să aibă o vechime efectivă de cel puțin 18 ani în funcția de procuror (paragraful 74 din Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021). … 39.Toate aceste considerente își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, în care sunt formulate critici de neconstituționalitate similare, ce pun în discuție un pretins statut diferit al procurorilor din cadrul S.I.I.J., ce ar crea impresia că „nu reprezintă interesele generale ale societății“ și nu apără drepturile și interesele cetățenilor, precum și faptul că noua structură va servi ca instrument de intimidare și presiune asupra judecătorilor și procurorilor. … (3)Dispozițiile art. II alin. (1) și (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție40.Așa cum Curtea a observat în cauza soluționată prin Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021 (paragraful 89), actul normativ menționat (dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018) a reglementat o procedură derogatorie de la art. 88^3-88^5 din Legea nr. 304/2004, care a permis operaționalizarea secției în termenul stabilit de lege. Având în vedere caracterul temporar al reglementării, care a vizat numirea provizorie a procurorului-șef, a procurorului-șef adjunct și a cel puțin unei treimi din procurorii secției, s-a constatat că aceasta nu are legătură cu soluționarea cauzei în care a fost invocată excepția, considerente deplin valabile și în prezenta cauză, de natură să susțină respingerea ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate cu acest obiect. … 41.De altfel, se observă că în privința art. II alin. (1) și (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 nu sunt formulate critici distincte, care să vizeze propriu-zis operaționalizarea S.I.I.J., acestea fiind invocate în contextul criticilor punctuale formulate cu privire la o serie de texte ale Legii nr. 304/2004 referitoare la organizarea și funcționarea S.I.I.J. și pentru a susține afirmația generală potrivit căreia întreaga reglementare a acestei secții este neconstituțională. …  … 42.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi în ceea ce privește soluția de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^1 alin. (6) și ale art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (1) și (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, și cu majoritate de voturi* în ceea ce privește respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (3),art. 88^3,art. 88^4,art. 88^5 și art. 88^8 alin. (1) lit. a)-c) și e) și alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:I.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^1 alin. (6) și ale art. 88^8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția judiciară – Serviciul Judiciar penal în Dosarul nr. 1.752/1/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală.* Cu opinia separată a doamnelor judecător Livia Doina Stanciu și Elena-Simina Tănăsescu – cu privire la punctul 2 al dispozitivului deciziei – în sensul opiniilor separate de la deciziile nr. 547 din 7 iulie 2020 și nr. 390 din 8 iunie 2021. … II.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 88^2 alin. (3), art. 88^3, art. 88^4, art. 88^5 și art. 88^8 alin. (1) lit. a)-c) și e) și alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … III.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (1) și (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția judiciară – Serviciul judiciar penal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent delegat,
Marieta Safta–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește