DECIZIA nr. 87 din 3 martie 2022

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (2) lit. d), ale art. 13 lit. a), ale art. 65 lit. h) și ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, excepție ridicată de Ioana Ludușan în Dosarul nr. 1.839/301/2021 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.578D/2021. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 27 ianuarie 2022, în prezența reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, pentru lămuriri suplimentare asupra problemelor ce au format obiectul dezbaterii, în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 15 februarie 2022. La această dată, pentru același motiv, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 23 februarie 2022, când, având în vedere imposibilitatea constituirii cvorumului legal de ședință la acea dată, potrivit art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a decis amânarea pronunțării la data de 3 martie 2022, când a decis cele ce urmează.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:3.Prin Încheierea din 24 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.839/301/2021, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (2) lit. d), ale art. 13 lit. a), ale art. 65 lit. h) și ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă. Excepția a fost ridicată de Ioana Ludușan într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri în materie contravențională. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020 încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, având în vedere lipsa de accesibilitate, calitate, claritate și previzibilitate a acestei norme legale. Astfel, măsura descrisă la art. 5 alin. (2) lit. d) se referă vag la „măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor“, oferind ca exemple de măsuri doar „instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu“. Descrierea măsurilor nu este clară, iar enumerarea exemplificativă nu se referă nici la conceptul de „reziliență“ definit prin Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 22/2020, nici la „sectorul economic“. Art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020 este lipsit de claritate, calitate și previzibilitate sub aspectul definirii și asigurării unității terminologice a noțiunii de „reziliență“, al corelării măsurilor instituite cu „sectorul economic“ și al descrierii în concret, precum și al limitelor acestor măsuri. În susținerea criticii sunt invocate Deciziile Curții Constituționale nr. 678 din 29 octombrie 2019 și nr. 12 din 14 ianuarie 2020. De asemenea, „textul de lege criticat reprezintă o normă de trimitere a art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 și constituie elementul material al unei contravenții“. Or, lipsa de claritate, previzibilitate și calitate a textului afectează însăși calitatea, claritatea și previzibilitatea normei juridice contravenționale, sub aspectul cunoașterii de către cetățeni a întinderii elementului material, astfel încât aceștia să-și poată adapta comportamentul social la norma contravențională. … 5.Cu privire la încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, autoarea excepției mai susține că art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020, nu prevede categoriile de spații publice pentru care este obligatorie purtarea măștii, fiind excesiv a se interpreta că legiuitorul sancționează contravențional nepurtarea măștii de protecție în orice spațiu public (pădure, loc de agrement, pârtie de schi sau pistă de atletism). Astfel, prin modul în care este redactată, norma permite sancționarea contravențională a oricărei persoane care nu poartă mască de protecție în orice fel de spațiu public, lăsând la latitudinea agentului constatator o putere discreționară de a decide cu privire la limitele și caracterul termenului de „spațiu public“. Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 152 din 6 mai 2020 (paragraful 130), se consideră că norma criticată nu este accesibilă, previzibilă și clară. În măsura în care, în temeiul art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020, s-ar permite sancționarea persoanelor pentru fapta prevăzută de art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020, s-ar crea un paralelism juridic nepermis, deoarece două sau mai multe norme din aceeași lege, respectiv art. 65 lit. h) și art. 13 lit. a) ar avea același obiect și efect juridic. În susținerea criticii este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 242 din 8 aprilie 2021. … 6.Cu privire la încălcarea art. 34 din Constituție, autoarea susține că, prin obligativitatea purtării măștii de protecție în spații publice, pentru toate categoriile de persoane și în toate spațiile deschise, se aduce atingere dreptului la ocrotirea sănătății persoanelor suferind de afecțiuni respiratorii acute sau cronice (astm bronșic, infecții de tract respirator, sinuzită etc.), care, dacă ar purta masca de protecție pe durată lungă de timp în spații deschise, combinat cu efortul fizic depus prin mers, s-ar sufoca. Astfel de cazuri au existat deja în practică, persoanele suferinde fiind obligate să poartă masca, în caz contrar fiind amendate. În concluzie, consideră că se încalcă art. 34 din Constituție, în măsura în care nu sunt exonerate de răspundere contravențională persoanele suferind de boli respiratorii agravate prin purtarea măștii în spațiile deschise. … 7.Cu privire la încălcarea art. 53 din Constituție, se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 375 din 4 mai 2006 și se susține că norma juridică instituită prin art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020, modificat prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020, nu doar că se referă la obligativitatea purtării măștii de protecție în toate spațiile publice deschise, ci și la faptul că nepurtarea acesteia se sancționează și contravențional, fiind văzută ca o faptă antisocială gravă. Or, este excesiv de oneroasă impunerea unor astfel de obligații și sancțiuni pentru situația în care persoana care nu poartă mască de protecție se află într-o pădure, într-un parc public întins, un cartier rezidențial nepopulat sau pe o pârtie întinsă de schi. În practică, agenții de poliție au aplicat amenzi contravenționale persoanelor surprinse fără mască în astfel de locuri, deși, în concret, acestea nu reprezentau un pericol social, deoarece nu se afla nimeni în preajma lor. De asemenea, au fost amendate persoane care nu purtau masca de protecție la ieșirea din imobilul privat, fiind surprinse de agentul constatator imediat ce au ieșit din imobil. În concluzie, această măsură este neproporțională în raport cu efectul restrângerii exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale, încălcând astfel art. 53 din Constituție. … 8.Cu privire la neconstituționalitatea art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție, autoarea excepției arată că norma de la art. 65 lit. h), care are drept ipoteză „măsuri individuale asupra sănătății persoanelor“, trimite la o normă ce are drept ipoteză măsuri colective pentru asigurarea rezilienței, în domeniul economic. Se poate observa o necorelare vădită între domeniul și aria de reglementare ale normei de trimitere și domeniul și aria de reglementare ale normei la care se trimite. Această disonanță este de natură a crea o confuzie în ceea ce privește scopul pentru care a fost instituită norma juridică, precum și cu privire la limitele de aplicabilitate ale acesteia. În al doilea rând, cele două articole coroborate creează o normă contravențională prin care este sancționată orice nerespectare a „măsurilor individuale de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu“. Se poate distinge faptul că elementul material al contravenției nu este precis definit și delimitat, dând posibilitatea agentului constatator să stabilească singur care sunt măsurile de protecție pentru care se impune sancționarea contravenției. În practică, agentul constatator, în temeiul acestor articole, aplică sancțiuni contravenționale pentru nepurtarea măștilor de protecție în spații închise, deși această faptă este distinct descrisă în art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020. Se mai susține că normele legale criticate sunt lipsite astfel de claritate și previzibilitate, întrucât obiectul material al contravenției este incert și ambiguu, din cauza trimiterii la o normă legală la fel de ambiguă. Or, pentru respectarea principiului legalității, legiuitorul trebuie să indice în mod clar și neechivoc obiectul material al contravenției în cuprinsul normei legale sau acesta să poată fi identificat cu ușurință prin trimiterea fie la o dispoziție legală din cuprinsul legii, fie la un alt act normativ de rang egal, astfel cum rezultă și din Decizia Curții Constituționale nr. 152 din 6 mai 2020. … 9.Având în vedere toate acestea, normele legale criticate încalcă principiul „in dubio pro reo“ („când ești în dubiu, interpretează situația în favoarea făptuitorului“), despre care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât deja că trebuie aplicat și în cauze contravenționale, nu doar penale. Mai exact, exempli gratia, în materia sancționării contravenționale, singura normă legală opozabilă este art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020, care sancționează nepurtarea măștii de protecție doar în spații închise și pe durata stării de alertă, iar nu norma ambiguă cuprinsă în art. 5 alin. (2) lit. d) din același act normativ, în baza căreia agentul constatator sancționează contravențional persoane care nu poartă mască în spații publice deschise. Prin calificarea pe care agentul constatator o face, acesta nu doar oferă o interpretare extensivă a normei, aspect nepermis în dreptul contravențional, ci adaugă nepermis la lege. … 10.În măsura în care, în temeiul art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020, s-ar permite sancționarea persoanelor pentru alte fapte descrise sau nu în Legea nr. 55/2020, s-ar crea un paralelism juridic nepermis, deoarece două sau mai multe norme din aceeași lege, exempli gratia art. 65 lit. h) și art. 13 lit. a) din lege ar avea același efect juridic. În susținerea argumentelor de mai sus sunt și Deciziile Curții Constituționale nr. 242 din 3 iunie 2020, nr. 594 din 15 iulie 2020, nr. 547 din 7 iulie 2020, nr. 219 din 2 iunie 2020. În consecință, autoarea solicită să se constate neconstituționalitatea prevederilor art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 în raport cu art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. … 11.Cu privire la neconstituționalitatea art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020, autoarea excepției arată că, în măsura reținerii criticilor de neconstituționalitate, se impune declararea neconstituționalității și a art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020, cu trimitere la art. 65 lit. h), primul fiind partea dispozitivă a normei juridice contravenționale care stabilește tipul și valoarea sancțiunii contravenționale. În acest sens, este relevant raționamentul Curții Constituționale din Decizia nr. 457 din 25 iunie 2020, aceasta reținând că „art. 65 lit. s) și ș),art. 66 lit. a),b) și c) în ceea ce privește trimiterile la art. 65 lit. s), ș) și t) și art. 67 alin. (2) lit. b) în ceea ce privește trimiterile la art. 65 lit. s), ș) și t) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 sunt neconstituționale“. … 12.Totodată, prin impunerea obligativității purtării măștii de protecție în orice spațiu public deschis, indiferent de numărul de persoane și de locul exact unde se situează persoana în cauză, sunt afectate libertatea individuală (art. 23 din Constituție) și dreptul la viață privată (art. 26 din Constituție), precum și dreptul la ocrotirea sănătății (art. 34 din Constituție). Măsura obligativității purtării măștii în spații publice deschise, cu consecința sancționării contravenționale și limitarea accesului persoanelor în anumite locuri publice pe acest considerent (parcuri publice, păduri, alei pietonale rezidențiale), reprezintă o afectare a libertății individuale și a dreptului de a dispune de propria persoană ca o dimensiune firească a dreptului la viață privată. Mai mult, în măsura în care legea nu prevede derogări de la purtarea măștii pentru persoanele cu afecțiuni medicale respiratorii, obligativitatea purtării măștii în spații publice deschise reprezintă prin ea însăși o afectare a dreptului constituțional la ocrotirea sănătății. … 13.Sub aspect extrinsec, autoarea excepției susține că art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020 încalcă art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție. Astfel, se arată că la data de 5 noiembrie 2020, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020, iar prin art. I pct. 1 al acestui act normativ, Guvernul a introdus „obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă“. Pentru a putea fi adoptată o ordonanță de urgență, Guvernul trebuie să îndeplinească cumulativ trei condiții extrinseci pentru promovarea acesteia: existența unei situații extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. De asemenea, ordonanța de urgență nu poate afecta drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, iar înțelesul celor trei condiții a fost explicat de Curtea Constituțională în vasta sa jurisprudență în materie. Autoarea susține că Guvernul nu a motivat deloc, în cuprinsul notei de fundamentare, situația extraordinară pentru care, prin intermediul unei ordonanțe de urgență, s-a impus obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice. Situația extraordinară este definită ca o situație care abate de la obișnuit, este dincolo de ordinea juridică sau metoda comună existentă, este independentă de voința Guvernului și impune luarea unei măsuri pe calea ordonanței de urgență. Or, prin nota de fundamentare, Guvernul nu a demonstrat relația de cauzalitate dintre virusul SARS-CoV-2 și purtarea măștii în spații publice deschise și nu a prezentat niciun studiu științific care să demonstreze că, prin purtarea măștii în toate spațiile publice, se previne și se combate îmbolnăvirea determinată de acest virus.  … 14.De asemenea, autoarea excepției invocă încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) și a art. 141 din Constituție și arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020 a fost adoptată fără solicitarea avizului Consiliului Economic și Social (CES). În aplicarea normelor constituționale de referință, Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative impune, prin art. 31 alin. (3), ca forma finală a instrumentelor de prezentare și motivare a proiectelor de acte normative să facă referiri inclusiv la avizul CES (care trebuie „consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative inițiate de Guvern“ în domenii de specialitate precum politici economice, politici financiare și fiscale, relații de muncă, protecție socială, agricultură, drepturi și libertăți cetățenești, politici în domeniile sănătății, educației, culturii, sportului etc. – a se vedea Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social). Este adevărat că nu este obligatorie obținerea unui astfel de aviz, dar solicitarea acestuia este și rămâne obligatorie, iar în jurisprudența sa recentă, Curtea Constituțională a sancționat omisiunea solicitării avizului CES în cazul unor acte normative al căror obiect de reglementare se referă la domeniile de specialitate ale Consiliului (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, Decizia nr. 140 din 13 martie 2019, Decizia nr. 29 din 29 ianuarie 2020, Decizia nr. 239 din 3 iunie 2020). … 15.Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă reține că normele a căror constituționalitate se contestă respectă principiile constituționale ale egalității de tratament și imparțialității, reglementării prin ordonanță, potrivit Constituției, principiul statului de drept și dreptul la sănătate. Reglementarea legală criticată se aplică în mod egal pentru toate părțile care au aceeași poziție procesuală, în realizarea acelorași categorii de drepturi, astfel încât nu se poate reține încălcarea în componenta sa referitoare la egalitatea de arme. Instanța reține că normele criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate și nici art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este reținut în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (2) lit. d), ale art. 13 lit. a), ale art. 65 lit. h) și ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, precum și ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.042 din 6 noiembrie 2020.  … 20.Referitor la dispozițiile art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020, din examinarea actelor aflate la dosarul cauzei, Curtea observă că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează soluția legislativă cuprinsă în art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020, prin care au fost modificate dispozițiile art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020, în ansamblul său. … 21.În consecință, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (2) lit. d), ale art. 65 lit. h) și ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020, în ansamblul său, și art. I pct. 1 din acest act normativ. … 22.Dispozițiile criticate din Legea nr. 55/2020 au următorul cuprins:– Art. 5 alin. (2) lit. d):Măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților sunt:(…)d)măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu; …  … – Art. 65 lit. h):Constituie contravenții, în măsura în care nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii penale infracțiuni, următoarele fapte săvârșite pe durata stării de alertă:(…)h)nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d); …  … – Art. 66 lit. a):Contravențiile prevăzute la art. 65 se sancționează după cum urmează:a)cu amendă de la 500 lei la 2.500 lei contravențiile prevăzute la art. 65 lit. c),d),e),g),h), k), m), n) (…); …  …  … 23.Prevederile art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020 au următorul cuprins: „Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1.La articolul 13, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:a)obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă; …  …  … 24.În opinia autoarei excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind trăsăturile statului român și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 115 alin. (4) și (6) privind ordonanțele de urgență ale Guvernului și art. 141 privind Consiliul Economic și Social. … 25.Referitor la dispozițiile art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020, Curtea precizează că prin Decizia nr. 457 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 1 iulie 2020, a fost admisă excepția de neconstituționalitate invocată de Avocatul Poporului și s-a constatat că dispozițiile art. 4 alin. (3) și (4), precum și ale art. 65 lit. s) și ș) și ale art. 66 lit. a), b) și c) în ceea ce privește trimiterile la art. 65 lit. s), ș) și t) din Legea nr. 55/2020 sunt neconstituționale. … 26.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a mai analizat critici similare referitoare la calitatea normelor juridice, inclusiv a celor care stabilesc faptele ce constituie contravenții și sancțiunile aplicabile, existente în cuprinsul Legii nr. 55/2020 (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 septembrie 2021, Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 22 iulie 2021, Decizia nr. 13 din 18 ianuarie 2022, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii). … 27.Referitor la critica de neconstituționalitate privind conținutul dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 55/2020, Curtea a constatat că acestea enumeră în mod expres măsurile în domeniul economic ce pot fi luate în perioada stării de alertă, pe care le clasifică în următoarele trei categorii: măsuri pentru creșterea capacității de răspuns, măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților și măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc. Așa fiind, nimic nu lipsește dispozițiile art. 5 din Legea nr. 55/2020 de claritate, precizie sau previzibilitate, acestea fiind în acord cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție (a se vedea Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, precitată). De asemenea, prin Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, precitată, Curtea, având a se pronunța asupra conformității acestor dispoziții cu prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), a reținut că „sintagma «măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor» din cuprinsul Legii nr. 55/2020 se referă la măsuri consacrate la nivelul legii“. Curtea apreciat că persoanele fizice aveau posibilitatea de a cunoaște conținutul măsurilor la care se referă art. 5 alin. (2) lit. d) și art. 65 lit. h)din Legea nr. 55/2020, precum și obligațiile ce le revin, astfel încât să își poată conforma conduita potrivit dispozițiilor legale și să înțeleagă consecințele nerespectării acestor obligații. … 28.Referitor la critica de neconstituționalitate privind art. 65 lit. h) și art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020, Curtea, observând că prevederile legale criticate reglementează faptele care constituie contravenții și sancțiunile aplicabile, a constatat, în esență, că aceste norme sunt clare, precise și previzibile, sensul lor putând fi determinat de către destinatarii legii prin simpla interpretare gramaticală a textelor analizate. … 29.Astfel, Curtea Constituțională a evocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație (de exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31). … 30.Caracterul general al dispozițiilor de lege analizate, ce necesită raportarea la acte administrative normative secundare în vederea aplicării, nu poate conduce la concluzia că faptele care constituie contravenție sunt stabilite de organele administrative. Astfel, sintagma „măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor“ din cuprinsul Legii nr. 55/2020 se referă la măsuri consacrate la nivelul legii, așa cum, de altfel, este și măsura obligativității purtării măștii de protecție, consacrată în mod expres în conținutul art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020. Prin urmare, persoanele fizice aveau posibilitatea de a cunoaște conținutul măsurilor la care se referă art. 5 alin. (2) lit. d) și art. 65 lit. h)din Legea nr. 55/2020, precum și obligațiile ce le revin, astfel încât să își poată conforma conduita potrivit dispozițiilor legale și să înțeleagă consecințele nerespectării acestor obligații. … 31.Aceleași concluzii sunt valabile și în ceea ce privește posibilitatea agentului constatator, respectiv a instanței de judecată de a identifica fapta contravențională, de a evalua gravitatea faptei și de a stabili o sancțiune contravențională proporțională cu aceasta. … 32.Curtea a mai reținut că aplicarea sancțiunilor contravenționale are loc cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, referitoare la limitele sancțiunilor, respectiv proporționalitatea sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care fapta a fost comisă, de modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului, precum și de celelalte date înscrise în procesul-verbal de constatare și sancționare. Cu alte cuvinte, la stabilirea proporționalității sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, agentul constatator care aplică sancțiunea trebuie să analizeze criteriile generale prevăzute în art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, precum și alte criterii speciale, dacă este cazul. În caz contrar, în măsura în care regula proporționalității este încălcată, instanța va adapta sancțiunea la cerințele prevăzute de lege. … 33.Curtea a constatat că art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 prevede posibilitatea agentului constatator ca, în cazul constatării săvârșirii unei contravenții prevăzute la art. 65 lit. h) din același act normativ, să aplice o amendă de la 500 lei la 2.500 lei. În aplicarea acestei sancțiuni, agentul constatator va avea în vedere conținutul măsurilor pentru asigurarea rezilienței comunităților, reglementate la nivel de lege și nominalizate în cuprinsul hotărârilor Guvernului de declarare sau prelungire a stării de alertă, obligațiile ce revin persoanelor fizice, valorile sociale ocrotite, respectiv dreptul la viață și dreptul la sănătate, precum și împrejurările în care fapta a fost comisă, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului și celelalte date înscrise în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Prin urmare, agentul constatator și – în cazul contestării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției – instanța de judecată dispun de elementele necesare identificării faptei contravenționale și aprecierii caracterului proporțional al sancțiunii contravenționale. … 34.În raport cu aceste considerente, Curtea a subliniat că dispozițiile analizate ale Legii nr. 55/2020 fac posibilă identificarea obligațiilor individuale a căror nerespectare constituie contravenție și permit organului constatator și, în cazul contestării, instanței de judecată ca, având în vedere valorile sociale ocrotite, respectiv dreptul la viață și dreptul la sănătate, să aprecieze asupra gravității faptei și proporționalității sancțiunii contravenționale și, în consecință, a constatat că dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție nu sunt încălcate.  … 35.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. … 36.Referitor la critica formulată cu privire la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020, în ansamblul său, și asupra dispozițiilor art. I pct. 1 din acest act normativ, Curtea reține că, prin Decizia nr. 50 din 15 februarie 2022*), nepublicată până la data pronunțării prezentei decizii, a admis excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, în ansamblu.*) Decizia Curții Constituționale nr. 50 din 15 februarie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 martie 2022. … 37.Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de faptul că Decizia nr. 50 din 15 februarie 2022, mai sus citată, a fost pronunțată ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezenta cauză (24 iunie 2021), Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020, în ansamblul său, și a dispozițiilor art. I pct. 1 din acest act normativ a devenit inadmisibilă. … 38.În acord cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale, în temeiul deciziei anterior menționate, prin care s-a admis excepția, se poate formula cerere de revizuire (Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 26 mai 2020, paragraful 34, Decizia nr. 246 din 20 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 5 iulie 2021). … 39.Față de cauza de neconstituționalitate reținută prin Decizia nr. 50 din 15 februarie 2022, mai sus citată, Curtea constată că nu mai este cazul să examineze și celelalte motive de neconstituționalitate invocate cu privire la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020, în ansamblul său, și la dispozițiile art. I pct. 1 din acest act normativ. … 40.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioana Ludușan în Dosarul nr. 1.839/301/2021 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 5 alin. (2) lit. d), ale art. 65 lit. h) și ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, în ansamblul său, și a dispozițiilor art. I pct. 1 din acest act normativ, excepție ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe judecătorești. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 martie 2022.
PREȘEDINTE
prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește