DECIZIA nr. 87 din 27 februarie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Gina-Claudia Codrea în Dosarul nr. 44.387/3/2016 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.078D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea acesteia. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 15 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 44.387/3/2016, Tribunalul București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost ridicată de Gina-Claudia Codrea, într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva Deciziei Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor nr. 8.366 din 28 aprilie 2016, referitoare la acordarea de măsuri compensatorii în temeiul dispozițiilor legale criticate. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că Legea nr. 165/2013 ar fi trebuit să reglementeze o despăgubire integrală exclusiv pentru titularii originari sau cel mult și pentru moștenitorii legali, acestea fiind singurele categorii de persoane despre care s-ar putea considera că au fost direct sau indirect afectate de preluările abuzive. Se arată că prevederile legale criticate creează, în mod nejustificat, o situație de discriminare între moștenitorii testamentari și cesionari, însă singura diferență între aceste două categorii de persoane rezidă în faptul că cesionarii au dobândit drepturile lor prin acte între vii, în vreme ce moștenitorii testamentari au dobândit drepturi în baza unor acte pentru cauză de moarte. În aceste condiții, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, nu există nicio rațiune pentru a aplica un regim diferit între aceste două categorii de persoane, dispozițiile legale criticate fiind, din această perspectivă, discriminatorii.  … 7.Tribunalul București – Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocă, în acest sens, cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 187 din 3 aprilie 2014. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 9.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 187 din 3 aprilie 2014. … 10.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale sunt constituționale, invocând cele statuate în sensul respingerii unor critici de neconstituționalitate similare, prin deciziile nr. 179 din 1 aprilie 2014 și nr. 197 din 3 aprilie 2014. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 24 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, potrivit cărora:(1)Punctele stabilite prin decizia de compensare emisă pe numele titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, nu pot fi afectate prin măsuri de plafonare.(2)În dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6).(3)Numărul de puncte acordat în condițiile alin. (2) nu poate reprezenta o valoare mai mare decât cea stabilită potrivit art. 21 alin. (6) și (7).(4)În cazul în care din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezultă prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea stabilită conform art. 21 alin. (6).“ … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în fața legii și la preeminența legii. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, măsurile de plafonare a despăgubirilor nu privesc decizia de compensare emisă pe numele titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia. Așa cum a reținut Curtea prin Decizia nr. 197 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 19 iunie 2014, paragraful 19, această opțiune a legiuitorului a avut în vedere faptul că măsurile de preluare abuzivă s-au răsfrânt în mod direct sau indirect asupra titularului dreptului de proprietate și, respectiv, asupra moștenitorilor acestuia. Cu alte cuvinte, dat fiind caracterul abuziv al preluării bunurilor imobile de către stat, aspect ce s-a răsfrânt asupra persoanei, legislația cu caracter reparator a vizat exclusiv titularul dreptului sau pe moștenitorii acestuia.  … 16.Astfel, pornind de la cele statuate anterior în jurisprudența Curții în materie, în prezenta cauză, Curtea reține că, din acest punct de vedere, nu există nicio diferență între moștenitorii legali sau testamentari ai fostului proprietar îndreptățit la despăgubire, dat fiind faptul că, atât în cazul moștenirii legale, cât și în cazul celei testamentare, transmiterea patrimoniului se face, în temeiul legii sau al voinței defunctului, în lipsa unei contraprestații din partea moștenitorilor. Mai mult, moștenitorii legali sau testamentari ai fostului proprietar sunt purtătorii unei vocații succesorale a cărei satisfacere a fost zădărnicită prin privările nelegale de proprietate pe care statul român le-a realizat în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 613 din 5 octombrie 2017, paragraful 37, nepublicată*)). Or, având în vedere faptul că, în ipoteza analizată, prin intermediul cesiunii drepturilor la despăgubire, subrogarea în drepturile persoanei îndreptățite la despăgubire a presupus o prestație bănească, prin prețul plătit fostului proprietar, în prezenta cauză nu se poate afirma cu temei că moștenitorii testamentari ai fostului proprietar și cesionarii drepturilor la măsurile reparatorii sunt în aceeași situație juridică, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi.*) Decizia Curții Constituționale nr. 613 din 5 octombrie 2017 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 21 martie 2018. … 17.De altfel, Curtea s-a mai pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013, referitoare la pretinsa discriminare între persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii, în temeiul legislației reparatorii anterioare, pe de o parte, și cesionarii drepturilor cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietății, pe de altă parte. Prin Decizia nr. 197 din 3 aprilie 2014, anterior citată, paragrafele 17-20, Curtea a reținut că această soluție legislativă nu contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi. Astfel, Curtea a statuat că, având în vedere domeniul special de reglementare al Legii nr. 165/2013, constând în acordarea de măsuri reparatorii, în considerarea abuzurilor săvârșite în perioada comunistă în materia preluărilor de către stat a imobilelor proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice private, opțiunea legiuitorului de a exclude de la măsura reparatorie a restituirii în natură, precum și de la cea a compensării integrale prin puncte, a persoanelor în patrimoniul cărora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obține măsurile reparatorii, apare ca fiind justificată în mod obiectiv și rezonabil, dat fiind faptul că asupra acestora din urmă nu s-au răsfrânt direct sau indirect măsurile de preluare abuzivă. Mai mult, având în vedere că, în ipoteza supusă controlului de constituționalitate, legiuitorul a acordat cesionarilor dreptului la despăgubire un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului, Curtea a reținut că măsura legislativă criticată păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit – despăgubirea integrală doar a titularilor originari ai măsurilor reparatorii sau a moștenitorilor acestora – și mijloacele folosite, cesionarul urmând a obține atât prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, cât și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului. … 18.Cele statuate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, dat fiind faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gina-Claudia Codrea în Dosarul nr. 44.387/3/2016 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 24 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 februarie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește