DECIZIA nr. 867 din 26 noiembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de George Echim în Dosarul nr. 3.992/62/2016 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.968D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că normele criticate nu sunt aplicabile situației în care se află autorul excepției de neconstituționalitate și, prin urmare, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, într-o atare situație excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia nr. 2.133/Ap din 21 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.992/62/2016, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de George Echim într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei decizii de pensionare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sunt neconstituționale, întrucât instituie măsuri restrictive legate de perioada în care trebuie exercitată funcția de judecător, respectiv de procuror, ca durată minimă pentru îndreptățirea la acordarea pensiei de serviciu, precum și cerința ca la data pensionării solicitantul să se afle în exercițiul funcției de judecător sau procuror pentru a beneficia de pensia de serviciu. Se învederează faptul că, în contextul majorării cuantumului pensiei cu procent pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) și (2) din actul normativ în discuție, se iau în considerare funcțiile asimilate de jurisconsult, consilier juridic și avocat; prin urmare, nu se justifică neluarea în considerare a acestor funcții chiar la stabilirea pensiei de bază, la care ulterior să se aplice majorarea menționată, întrucât nu ar avea la ce să se aplice majorarea în discuție. Totodată, se mai menționează că nu există nicio rațiune pentru care să fie justificată neluarea în considerare a funcțiilor asimilate la stabilirea vechimii în magistratură și a îndreptățirii la acordarea dreptului la pensie specială de magistrat, indiferent care este ordinea exercitării în timp a acestor funcții, respectiv exercitarea mai întâi a funcției de judecător sau procuror și apoi de avocat, jurisconsult, consilier juridic sau în ordinea inversă, chiar dacă la data pensionării persoana în cauză are o altă ocupație în sensul prevederilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004. Prin urmare, se consideră că prevederile criticate sunt neconstituționale, în măsura în care normele cuprinse în art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004 nu se interpretează similar, având ca finalitate aceleași efecte pentru toate ipotezele reglementate. … 6.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă opinează că dispozițiile legale ce fac obiectul analizei nu contravin normelor constituționale invocate și nici celor din tratatele internaționale expuse, fiind vorba despre situații juridice clar delimitate de legiuitor și de un beneficiu al legii acordat în considerarea calității de magistrat la data formulării cererii de pensionare. Fiind vorba despre situații juridice diferite, nu este adusă atingere egalității în fața legii a persoanelor care au îndeplinit condițiile de vechime în magistratură în sensul prevăzut de art. 86 din același act normativ, la momentul la care îndeplineau funcția de magistrat sau ulterior încetării acestei calități. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. … 11.Ulterior sesizării Curții Constituționale, prevederile art. 82 din Legea nr. 303/2004 au fost modificate și completate prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, și apoi prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019. Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor legale în forma criticată de autorul prezentei excepții de neconstituționalitate, care au următorul cuprins:(1)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.(2)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.“ … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. De asemenea, sunt menționate prevederile art. 7 privind egalitatea și interzicerea discriminării din Declarația Universală a Drepturilor Omului și ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, cu privire la principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea observă că acesta este respectat doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și deci instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat (Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005). Ar fi contrar principiului egalității în fața legii să se pretindă uniformitate acolo unde există diferențe clare și obiective de situație sau, după caz, de regim juridic aplicabil (Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009). Atât prin jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011), cât și prin cea a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunțată în Cauza Inze împotriva Austriei, paragraful 41), s-a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Constituție, respectiv de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a exista justificări obiective și rezonabile, ci și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite. … 14.Totodată, Curtea reține că respectarea egalității în drepturi, precum și a obligației de nediscriminare presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. Reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferențe determinate de condițiile obiective în care ele au fost adoptate (Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, sau Decizia nr. 1.062 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 24 ianuarie 2013). … 15.Curtea observă că soluția legislativă cuprinsă în art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004 a mai fost supusă controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, spre exemplu, Decizia nr. 574 din 20 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 2 iulie 2019, Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 10 decembrie 2013, sau Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007. … 16.Cu acele prilejuri, instanța de contencios constituțional a reținut că, în considerarea situației specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate prin condiții și criterii de acordare derogatorii, precum și printr-un mod de calcul și cuantum diferite ale pensiilor. Curtea a mai arătat că pensia de serviciu a magistraților se încadrează în categoria pensiilor speciale, justificată de specificul exercitării funcțiilor de judecător și de procuror, de restricțiile și incompatibilitățile legale stabilite pentru aceste funcții. La acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (1) și (3) din Legea nr. 303/2004 se are în vedere întreaga vechime realizată în magistratură, conform definiției date de art. 86 din aceeași lege, respectiv activitatea desfășurată în exercitarea cvasitotalității profesiilor de specialitate juridică (Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, precitată). … 17.De asemenea, Curtea a observat că, spre deosebire de art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, potrivit art. 82 alin. (5) din aceeași lege, persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, la împlinirea vârstei de 60 de ani, beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. Art. 82 alin. (2) din aceeași lege prevede că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1) dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi au exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult (Decizia nr. 574 din 20 septembrie 2018, precitată, paragraful 17). … 18.În acest context, Curtea a constatat că, deși este diferențiată, această reglementare nu este discriminatorie. Astfel, persoanele care se pensionează din funcția de judecător sau de procuror, rămânând în această funcție până la îndeplinirea tuturor condițiilor de pensionare, precum și cele care, deși au trecut într-o altă activitate, au o vechime de 20 de ani sau chiar de 25 de ani în funcția de judecător sau de procuror, se află, în mod evident, într-o situație diferită față de persoanele care la data îndeplinirii condițiilor de pensionare sunt încadrate în alte funcții, iar în funcția de judecător sau de procuror nu au realizat o vechime de cel puțin 20 sau 25 de ani. Conform jurisprudenței Curții Constituționale, concordantă și cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului, situația obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferențiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări (Decizia nr. 574 din 20 septembrie 2018, precitată, paragraful 18, Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006). … 19.De asemenea, Curtea a observat că legiuitorul a reglementat, la art. 82 din Legea nr. 303/2004, condițiile în care judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi pot beneficia de pensia de serviciu. … 20.Curtea a constatat că soluțiile normative reglementate de art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004 valorifică diverse vechimi asimilate, fără a exista o diferență fundamentală de concepție, întrucât art. 82 alin. (1) se corelează cu art. 86 din aceeași lege, care definește vechimea în magistratură, urmând să fie interpretat în coroborare cu acesta. De altfel, definirea acesteia intră în marja de apreciere a legiuitorului. În același timp, în ceea ce privește art. 82 alin. (5) cu raportare la art. 82 alin. (1) și (3) din lege, revine instanțelor judecătorești competența de a analiza și de a aprecia dacă și în ce măsură sunt îndeplinite condițiile de vechime pentru acordarea pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de 60 de ani, chiar dacă la data pensionării solicitanții au o altă ocupație. … 21.Curtea a mai reținut că acordarea pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de pensionare numai acelora care, în privința totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiția de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură nu poate conduce la constatarea unor discriminări – sub aspectul cuantumului pensiei – între persoanele care au îndeplinit funcția de magistrat o perioadă mai mică de 25 de ani (care nu beneficiază de cuantumul pensiei de serviciu) și persoanele care au îndeplinit această funcție cel puțin 25 de ani (și care, dacă îndeplinesc și celelalte condiții, beneficiază de cuantumul pensiei de serviciu). Condiția de a exercita profesia de magistrat o perioadă determinată este legitimată de necesitatea reglementării unei perioade de timp relevante și suficiente în vederea atingerii scopului legitim urmărit de legiuitor. La acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut în vedere importanța pentru societate a activității desfășurate de această categorie socioprofesională, activitate caracterizată printr-un înalt grad de complexitate și răspundere, precum și de incompatibilități și interdicții specifice. Prin determinarea acestei perioade, legiuitorul a intenționat, pe de o parte, să recompenseze stabilitatea persoanelor în munca desfășurată în acest domeniu, dar și, pe de altă parte, să încurajeze și să obțină, în cadrul sistemului judiciar, stabilitatea personalului angajat, pentru ca, în final, actul de justiție să se realizeze în condiții cât mai bune. Statul este astfel interesat și implicat, sub aspect financiar, în formarea personalului de specialitate și continua sa pregătire profesională, în scopul asigurării unui înalt nivel de competență al celor angajați spre a servi justiției și formării magistraților. Sub acest aspect, pensia de serviciu reprezintă un beneficiu, o recompensă acordată persoanelor care și-au dedicat integral sau cea mai mare parte din viața lor profesională justiției (Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, paragraful 23, și Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013). … 22.Având în vedere jurisprudența în materie, prin Decizia nr. 574 din 20 septembrie 2018, precitată, paragraful 22, Curtea a reținut că este justificată diferența de regim juridic, sub aspectul condițiilor de obținere a pensiei, între persoanele prevăzute de lege, astfel cum precizează art. 82 alin. (1) și (3) din Legea nr. 303/2004, și persoanele care, la acel moment, desfășoară o altă activitate, conform art. 82 alin. (5) din aceeași lege. … 23.Față de cele prezentate, Curtea constată că atât considerentele, cât și soluția pronunțată de instanța de contencios constituțional prin deciziile mai sus menționate sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor urmează a fi respinsă ca neîntemeiată în raport cu dispozițiile constituționale și convenționale invocate în susținerea acesteia. … 24.Distinct de acestea, Curtea reține că prin critica formulată autorul excepției de neconstituționalitate urmărește și faptul ca normele supuse controlului de constituționalitate să primească o interpretare pe care să o realizeze instanța de contencios constituțional, în funcție de contextul particular al speței, interpretare care, practic, să conducă la o modificare a normelor legale în discuție. Or, Curtea constată că asemenea critici nu intră în competența de soluționare a instanței de contencios constituțional, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, întrucât singura autoritate legiuitoare a țării este Parlamentul, astfel cum dispune art. 61 alin. (1) din Constituție. … 25.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de George Echim în Dosarul nr. 3.992/62/2016 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește