DECIZIA nr. 866 din 26 noiembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. d) și ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, excepție ridicată de Oliver Paul Ilieș în Dosarul nr. 5.606/108/2017/a1 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.930D/2017. … 

2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 7 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 5.606/108/2017/a1, Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. d) și ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, excepție ridicată de Oliver Paul Ilieș într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 295/2004. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, deoarece, prin aplicarea unei sancțiuni complementare ca urmare a stabilirii unei sancțiunii contravenționale principale chiar de la momentul constatării faptei, independent de stabilirea vinovăției contravenientului, se încalcă prezumția de nevinovăție. Astfel, prevederile art. 28 alin. (1) lit. d) și ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 295/2004 permit anularea dreptului de a deține și purta arme independent de comiterea unei fapte de natură contravențională, respectiv independent de existența sau nu a vinovăției persoanei în cauză. Astfel, practica organelor de poliție este în sensul emiterii unui act administrativ individual, de aplicare imediată, prin care se dispune măsura anulării dreptului de a deține și purta arme, în baza unei presupuse contravenții, și fără a se aștepta soluționarea unei plângeri contravenționale în cazul în care aceasta este formulată. Prin urmare, se învederează că, în aprecierea neconstituționalității textelor de lege criticate, trebuie avut în vedere caracterul de sancțiune complementară a acelei măsuri de anulare a dreptului de port armă, sancțiunea vizând materia contravențională reglementată de Legea nr. 295/2004, iar, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, sancțiunea contravențională este asimilată acuzației în materie penală din punctul de vedere al garanțiilor unui proces echitabil instituite de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, motiv pentru care prezumția de nevinovăție devine aplicabilă în această materie. … 6.Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 9.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. d) și ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 10 iunie 2014, care au următorul cuprins: … – Art. 28 alin. (1) lit. d):(1)Dreptul de deținere a armelor se anulează dacă titularul se află în una dintre următoarele situații: […]d)a săvârșit într-o perioadă de 2 ani două contravenții prevăzute de prezenta lege sau o contravenție pentru care legea prevede sancțiunea contravențională complementară a anulării dreptului de deținere ori, după caz, de port și folosire a armelor; … – Art. 29 alin. (1): „(1) Constatarea situațiilor prevăzute la art. 28 se face de către organele de poliție competente, care iau măsura suspendării sau, după caz, anulării permisului de armă.“ …  … 13.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție. De asemenea sunt menționate prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că Legea nr. 295/2004 a fost adoptată ca urmare a armonizării legislației interne cu cea a Uniunii Europene în domeniul armelor, în vederea integrării în Uniunea Europeană, respectiv transpunerea Directivei Consiliului 91/477/CEE din 18 iunie 1991 privind controlul achiziționării și deținerii de arme, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 256 din 13 septembrie 1991. Potrivit art. 3 din Directiva 91/477/CEE, „statele membre pot adopta, în cadrul propriilor legislații, măsuri mai stricte decât cele prevăzute de prezenta directivă (…)“. De asemenea, astfel cum reiese din expunerea de motive a proiectului de lege, la adoptarea acestuia s-a ținut cont de prevederile Convenției europene cu privire la controlul achiziționării și deținerii armelor de foc de către particulari, adoptată la Strasbourg la 28 iunie 1978, ratificată prin Legea nr. 116/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 8 iulie 1997, și de prevederile Protocolului împotriva fabricării și traficului ilegal de arme de foc, piese și componente ale acestora, precum și de muniții, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, adoptată la New York la 15 noiembrie 2000, la care România a aderat prin Legea nr. 9/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 2 martie 2004 (a se vedea Decizia nr. 421 din 15 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 noiembrie 2013). … 15.Totodată, Curtea observă că prevederile criticate stabilesc, pe de o parte, situațiile în care au loc anularea și suspendarea dreptului de deținere a armelor, printre acestea regăsindu-se și săvârșirea într-un interval de timp de 2 ani a două contravenții prevăzute de Legea nr. 295/2004 sau o contravenție pentru care legea prevede sancțiunea contravențională complementară a anulării dreptului de deținere ori, după caz, de port și folosire a armelor, iar, pe de altă parte, agenții constatatori ai acestor situații, respectiv organele de poliție competente, care iau măsura suspendării sau, după caz, anulării permisului de armă. … 16.Față de această împrejurare, Curtea reține că textele criticate instituie o măsură ce este justificată pe deplin în contextul dat, circumscriindu-se opțiunii legiuitorului în ceea ce privește politica contravențională sau penală a statului, în funcție de valorile sociale ocrotite și care pot fi lezate prin săvârșirea unor contravenții sau a unor infracțiuni, ceea ce impune o astfel de reglementare în domeniul dreptului de deținere, port și folosire a armelor și munițiilor, legiuitorul fiind îndreptățit să instituie măsuri de ocrotire a interesului general al societății. … 17.Cu privire la prezumția de nevinovăție, prin Decizia nr. 26 din 11 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 1 februarie 2007, instanța de contencios constituțional, pronunțându-se asupra constituționalității unor prevederi cu caracter procedural din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, problema stabilirii vinovăției în materia contravențiilor nu are în vedere faza extrajudiciară a sancțiunii administrative, ci faza judiciară a acesteia. De aceea, este neîntemeiată critica privind nesocotirea dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 23 alin. (11) din Constituție, care instituie principiul respectării prezumției de nevinovăție. … 18.Or, aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, deoarece prevederile criticate se referă la chestiuni procedurale privind (i) anularea și suspendarea dreptului de deținere a armelor, respectiv circumscriu situațiile în care dreptul de deținere a armelor se anulează, precum și la (ii) aplicarea măsurii de suspendare sau anulare a permisului de armă, prevăzând că, în împrejurarea dată, constatarea situațiilor care conduc la anularea dreptului de deținere a armelor se face de către organele de poliție competente, care iau măsura suspendării sau, după caz, anulării permisului de armă. … 19.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea, prin Decizia nr. 148 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 26 aprilie 2016, paragraful 24, a constatat că aceasta este neîntemeiată, deoarece, în ceea ce privește aplicarea măsurii de suspendare sau anulare a permisului de armă, potrivit art. 29 din Legea nr. 295/2004, constatarea situațiilor prevăzute la art. 28 se face de către organele de poliție competente, care iau măsura suspendării sau, după caz, anulării permisului de armă. Aceste măsuri se comunică, în scris, titularului dreptului de deținere a permisului de armă, măsuri care sunt supuse controlului judecătoresc, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, iar în cadrul soluționării cauzei, persoanele care se află sub incidența prevederilor criticate au posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Astfel, potrivit art. 29 alin. (3) coroborat cu art. 46 alin. (3) și cu art. 59 alin. (3) din Legea nr. 295/2004, soluția anulării permisului de armă și a folosirii armelor letale și neletale pentru care este necesară autorizarea este supusă controlului judecătoresc, potrivit Legii nr. 554/2004. … 20.În acest context, cu privire la faptul că autorul excepției atribuie agentului constatator un anumit comportament, Curtea reține că aceste aspecte nu constituie o chestiune de constituționalitate, ci o problemă de aplicare a legii, care excedează controlului instanței de contencios constituțional, fiind de resortul instanței de judecată, care, în cadrul procesual mai sus menționat, se poate pronunța asupra legalității și temeiniciei sancțiunii principale și complementare. … 21.Totodată, Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate vizează și o chestiune ce ține de modificarea normelor legale criticate, în sensul ca sancțiunea complementară să producă efecte după ce instanța de judecată a respins plângerea formulată împotriva-procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, iar nu de la momentul constatării faptei. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea se pronunță numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederile legale supuse controlului de constituționalitate. … 22.Față de cele prezentate, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) lit. d) și ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, în raport cu dispozițiile constituționale și convenționale invocate în susținerea acesteia, este neîntemeiată. … 23.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Oliver Paul Ilieș în Dosarul nr. 5.606/108/2017/a1 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. d) și ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 noiembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește