DECIZIA nr. 866 din 18 decembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Vasile Cornel Ilie în Dosarul nr. 3.755/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 729D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autorul a depus note scrise prin care arată că, drept urmare a Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, excepția de neconstituționalitate a rămas fără obiect și solicită judecarea cauzei în lipsă. … 4.Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 817D/2017, nr. 1.061D/2017, nr. 1.172D/2017, nr. 1.563D/2017 și nr. 1.951D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Raiffeisen Bank – S.A. din București în Dosarul nr. 20.007/211/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, de Mihanel Selejan și Mihanel jr. Selejan, în calitate de moștenitori ai Doinei Selejan, în Dosarul nr. 1.634/59/2016 al Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă, de Eugen Buzgure și Maria Buzgure în Dosarul nr. 5.228/101/2015/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă, de Societatea Bakery Bakpow – S.R.L. din Seranno, Italia, în Dosarul nr. 4.405/91/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și de Societatea Eurom 99 Exim – S.R.L. din Bistrița, prin lichidator judiciar S.C.P.I. Ultralex S.P.R.L., în Dosarul nr. 6.608/112/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă. … 5.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 6.Magistratul-asistent referă asupra faptului că în Dosarul nr. 1.061D/2017 autorii excepției de neconstituționalitate au depus note scrise în susținerea admiterii acesteia. În Dosarul nr. 1.172D/2017 autorii excepției de neconstituționalitate au depus note scrise prin care arată că excepția a fost invocată anterior pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 și solicită judecarea cauzei și în lipsă. … 7.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 817D/2017, nr. 1.061D/2017, nr. 1.172D/2017, nr. 1.563D/2017 și nr. 1.951D/2017 la Dosarul nr. 729D/2017, care a fost primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere Decizia nr. 369 din 30 mai 2017.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 17 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.755/2/2016, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Gheorghe Vasile Cornel Ilie.  … 10.Prin Încheierea din 23 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 20.007/211/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepție invocată de Raiffeisen Bank – S.A. din București.  … 11.Prin Decizia civilă nr. 38 din 2 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.634/59/2016, Curtea de Apel Timișoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă și art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepție invocată de Doina Selejan, decedată, și continuată de Mihanel Selejan și Mihanel jr. Selejan, moștenitori. … 12.Prin Încheierea din 16 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 5.228/101/2015/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepție invocată de Eugen Buzgure și Maria Buzgure. … 13.Prin Încheierea din 5 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.405/91/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepție invocată de Societatea Bakery Bakpow – S.R.L. din Seranno, Italia.  … 14.Prin Încheierea din 23 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 6.608/112/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII alin. (1) și (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepție invocată de Societatea Eurom 99 Exim – S.R.L. din Bistrița, prin lichidator S.C.P.I. Ultralex S.P.R.L. … 15.Excepția de neconstituționalitate a fost invocată în cadrul recursurilor formulate în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei. … 16.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin aplicarea unui criteriu de natură financiară se recunoaște posibilitatea utilizării căii de atac a recursului doar acelor persoane care sunt părți într-un litigiu evaluabil în bani, peste pragul de 1.000.000 lei, ceea ce încalcă egalitatea în drepturi și accesul liber la justiție. De asemenea, dispozițiile legale criticate restricționează temporar calea de atac a recursului prin aplicarea unui criteriu de natură financiară dublat de la 500.000 lei la 1.000.000 lei. … 17.Se mai arată că prevederile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt neclare și ambigue, conducând la o aplicare abuzivă de către instanțele judecătorești, „care refuză să efectueze controlul judiciar asupra legalității hotărârilor recurate (…)“, fiind încălcate în acest mod, cu intenție și rea-credință, prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (1) și (5) privind statul de drept, respectarea Constituției și a legilor, art. 5, art. 15,art. 16,art. 19,art. 20,art. 21,art. 24, art. 34,art. 35,art. 40,art. 44,art. 46,art. 47,art. 50,art. 51,art. 52 și art. 53, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 18.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă și Curtea de Apel Timișoara – Secția I civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 19.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 20.Guvernul, în dosarele nr. 729D/2017, nr. 817D/2017, nr. 1.061D/2017, nr. 1.172D/2017 și nr. 1.563D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Prin punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 1.951D/2017, arată că, având în vedere Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 21.Avocatul Poporului, în dosarele nr. 729D/2017, nr. 1.061D/2017 și nr. 1.172D/2017, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 22.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:23.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 24.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl constituie prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și ale art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, „(1) Dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016“. Acest termen a fost prorogat în mod succesiv, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2015 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 24 decembrie 2015, și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum și pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziții din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.009 din 15 decembrie 2016, astfel încât dispozițiile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă se vor aplica proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019. Având în vedere faptul că procesele în cadrul cărora s-a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt începute în anul 2016, Curtea reține că se aplică dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, care au următorul cuprins: „În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) dinLegea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.“ … 25.Totodată, din susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate reiese că aceștia critică numai teza referitoare la pragul valoric al cererilor evaluabile în bani, care, în privința art. XVIII din Legea nr. 2/2013, este de 1.000.000 lei inclusiv, astfel încât Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013. … 26.Autorii excepției de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept, respectarea Constituției și a legilor, art. 5 privind cetățenia, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 19 privind extrădarea și expulzarea, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății, art. 35 privind dreptul la un mediu sănătos, art. 40 privind dreptul de asociere, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 46 privind dreptul la moștenire, art. 47 privind nivelul de trai, art. 50 privind protecția persoanelor cu handicap, art. 51 privind dreptul de petiționare, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 129 privind folosirea căilor de atac. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 7 privind dreptul de proprietate și art. 13 privind dreptul la un remediu efectiv cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 2 și art. 7 referitoare la interzicerea discriminării și art. 10 privind dreptul la un tribunal independent și imparțial din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și ale art. 14 pct. 1 privind egalitatea în fața instanțelor din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. … 27.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, este neconstituțională. … 28.În esență, Curtea a reținut că, din moment ce legiuitorul a reglementat calea de atac a recursului, acesta trebuie să asigure egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea acestei căi de atac, chiar dacă este una extraordinară. Legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit pentru exercitarea căii de atac a recursului, reglementând anumite situații în care nu se poate formula recurs, însă acest tratament juridic diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în mod obiectiv și rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție. În consecință, legiuitorul nu are îndreptățirea constituțională de a bloca, în funcție de valoarea pretenției deduse judecății, accesul la calea de atac a recursului, deoarece pune ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă, contrar art. 16 alin. (1) din Constituție. Așadar, prin impunerea unui prag valoric al cererii pentru accesul la calea de atac a recursului, legiuitorul nu asigură egalitatea juridică a cetățenilor în accesul la această cale extraordinară de atac, parte componentă a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, contravine, pe lângă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, și celor ale art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală. … 29.Curtea a mai arătat că recursul este parte a mecanismului pus la îndemâna instanței supreme de a realiza interpretarea și aplicarea unitară a legii, rol consacrat de art. 126 alin. (3) din Constituție, precum și garanțiile dreptului la un proces echitabil, în sensul că cetățeanul trebuie să fie încredințat de faptul că i s-a aplicat corect legea la judecata în fond și că au fost respectate normele de ordine publică referitoare la compunerea instanței sau competența instanței, alte reguli de procedură apreciate ca fiind importante, cerințele referitoare la motivarea hotărârii sau autoritatea de lucru judecat. Este adevărat că recursul în interesul legii este un alt element al mecanismului de interpretare și aplicare unitară a legii, însă acesta se aplică numai în situațiile în care există o jurisprudență neunitară de o anumită consistență. Mai mult, recursul în interesul legii acoperă situațiile pentru viitor, el nefiind un remediu direct, nemijlocit al persoanei pentru revenirea la starea de legalitate în cazul concret dedus judecății. Prin urmare, în vederea unificării jurisprudenței, Înalta Curte de Casație și Justiție nu are numai rolul de a soluționa recursuri în interesul legii, ci și pe acela de a casa hotărârile instanțelor inferioare care nu sunt conforme cu regulile de drept aplicabile. … 30.Întrucât recursul se soluționează de Înalta Curte de Casație și Justiție și, în cazurile anume prevăzute de lege, de instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată, Curtea a reținut că, în cazul recursurilor ce intră în competența de soluționare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dispozițiile legale criticate introduc o dublă măsură în privința evaluării legalității hotărârilor judecătorești, stabilind, pe de-o parte, că instanța supremă își exercită acest rol numai în anumite situații și, pe de altă parte, că își exercită acest rol numai atunci când cererile evaluabile în bani au o anumită valoare. Prin urmare, în cazul recursurilor ce intră în competența de soluționare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, contravine și dispozițiilor art. 126 alin. (3) din Constituție. … 31.În consecință, având în vedere art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, precum și data sesizării Curții Constituționale (23 noiembrie 2016, 17 februarie 2017, 23 februarie 2017, 2 martie 2017, 16 martie 2017, 5 aprilie 2017, respectiv 23 mai 2017), excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă. În aceste condiții, potrivit jurisprudenței Curții, reprezentată, de exemplu, prin Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, sau Decizia nr. 365 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 22 august 2016, paragraful 40, în temeiul Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, pe larg, și Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 19-23). … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gheorghe Vasile Cornel Ilie în Dosarul nr. 3.755/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, de Raiffeisen Bank – S.A. din București în Dosarul nr. 20.007/211/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, de Mihanel Selejan și Mihanel jr. Selejan, în calitate de moștenitori ai Doinei Selejan, în Dosarul nr. 1.634/59/2016 al Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă, de Eugen Buzgure și Maria Buzgure în Dosarul nr. 5.228/101/2015/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă, de Societatea Bakery Bakpow – S.R.L. din Seranno, Italia, în Dosarul nr. 4.405/91/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și de Societatea Eurom 99 Exim – S.R.L. din Bistrița, prin lichidator judiciar S.C.P.I. Ultralex S.P.R.L., în Dosarul nr. 6.608/112/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă, Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 decembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește