DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 111 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Gheorghe Boboc în Dosarul nr. 1.936/838/2016 al Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.183D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că dispozițiile art. 23 alin. (11) din Constituție nu sunt incidente în cauză și că dreptul de a conduce un vehicul nu este un drept garantat constituțional. Invocă, de asemenea, jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 304 din 12 mai 2016. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 29 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.936/838/2016, Tribunalul Galați – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 111 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Boboc într-o cauză având ca obiect apelul împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă cererea de anulare a unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției reglementate la art. 102 alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, situație în care dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează fără drept de circulație. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că, stabilind măsura reținerii obligatorii a permisului de conducere al unei persoane bănuite de comiterea uneia dintre infracțiunile rutiere prevăzute de lege și eliberarea unei dovezi înlocuitoare fără drept de circulație, pe toată durata procesului penal, fără o limitare temporală, prevederile de lege criticate încalcă prezumția de nevinovăție a acelei persoane, întrucât aceasta va fi privată, pe toată durata desfășurării procesului penal, de un drept câștigat legal, fără existența unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare, fără a avea posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva măsurii reținerii permisului de conducere și emiterii unei dovezi înlocuitoare fără drept de circulație. … 6.Dispozițiile art. 111 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, analizate prin raportare la art. 53 din Constituție, pot fi considerate ca având un scop legitim, și anume desfășurarea procesului penal și protejarea siguranței rutiere, instituind o măsură aplicabilă în cursul urmăririi penale și al judecății, adecvată in abstracto scopului legitim urmărit, nediscriminatorie și necesară într-o societate democratică, pentru protejarea valorilor statului de drept. O astfel de ingerință nu este însă proporțională cu cauza care a determinat-o. Chiar dacă s-ar accepta ideea că o persoană față de care există o bănuială că a săvârșit una dintre infracțiunile enumerate în art. 111 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 ar prezenta o stare de pericol potențial pentru siguranța rutieră, o astfel de bănuială nu este suficientă pentru privarea acesteia de dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice, întrucât bănuiala trebuie să fie și rezonabilă, întemeiată pe probe. Ca atare, nu ar trebui ca măsura să poată fi luată prin simpla sesizare a organelor de poliție rutieră, ci ar trebui, eventual, subsumată fie momentului dispunerii, în temeiul art. 305 alin. (3) din Codul de procedură penală, efectuării în continuare a urmăririi penale față de suspect, fie, mai ales, momentului dispunerii punerii în mișcare a acțiunii penale de către procuror, în condițiile art. 309 alin. (1) din Codul de procedură penală. În consecință, autorul consideră că dispozițiile criticate încalcă art. 53 din Constituție, deoarece nu reglementează un moment procesual de la care măsurile pot fi luate și niciun termen pentru care să poată fi luată o astfel de măsură gravă, legiuitorul lăsând la latitudinea organelor de poliție rutieră să decidă în acest sens, din momentul sesizării lor. De asemenea, aceste dispoziții legale sunt neconstituționale și prin prisma încălcării prezumției de nevinovăție, având în vedere că instituie, în cursul procesului penal, luarea unei măsuri obligatorii și automate, nelimitată în timp, în legătură cu infracțiunea care formează obiectul cauzei. … 7.Tribunalul Galați – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece textul de lege criticat face trimitere la art. 102 alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, care prevede cu claritate fapta care constituie contravenție, sancțiunea principală care se aplică și cuantumul acesteia, sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce și precizarea exactă a perioadei pentru care se suspendă dreptul de a conduce. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 111 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, având următorul cuprins: „În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și d), la art. 102 alin. (3) lit. a) și c) din prezenta ordonanță de urgență, precum și în cele menționate la art. 334 alin. (2) și (4), art. 335 alin. (2), art. 336, 337, art. 338 alin. (1), art. 339 alin. (2), (3) și (4) din Codul penal, dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează fără drept de circulație.“ … 12.În opinia autorului excepției, textul de lege criticat aduce atingere următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (5) sub aspectul condițiilor de calitate ale legii, art. 11 alin. (1) și (2) – Dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (11) referitor la respectarea prezumției de nevinovăție, art. 24 – Dreptul la apărare, art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 132 alin. (1) – Statutul procurorilor. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a fost sesizată de Tribunalul Galați – Secția contencios administrativ și fiscal prin Încheierea din 29 noiembrie 2018, iar prin Decizia civilă nr. 1.035 din 13 decembrie 2018 instanța care a sesizat Curtea a respins ca nefondat apelul formulat împotriva Sentinței civile nr. 524 din 28 iunie 2017 menținând soluția pronunțată de prima instanță. Prin sentință, Judecătoria Liești – prima instanță de judecată – admisese excepția nulității cererii de chemare în judecată pentru lipsa semnăturii pe această cerere și anulase plângerea contravențională. … 14.Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“. Referitor la condiția de admisibilitate privind relevanța unei excepții de neconstituționalitate, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că prima teză a art. 146 lit. d) din Constituție, privind excepția de neconstituționalitate ridicată în fața unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial, reglementează un control de constituționalitate a posteriori, concret și incident, ce presupune existența unui litigiu pendinte, în cadrul căruia să se invoce neconstituționalitatea unor acte normative de reglementare primară care să aibă legătură cu soluționarea acestuia (a se vedea Decizia nr. 793 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 2 aprilie 2019, paragraful 14). Acest control de constituționalitate este a posteriori pentru că vizează acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. Este un control concret pentru că pornește de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituțional doar cu soluționarea chestiunii de constituționalitate, adică a raportului abstract de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituția. În sfârșit, acesta este un control incident pentru că apare în cadrul unui litigiu pendinte pe rolul unei instanțe judecătorești, dar nu poate fi soluționat de aceasta, ci trebuie deferit Curții Constituționale, care îl va soluționa fără a cunoaște sau interveni pe fondul cauzei litigioase care l-a determinat. Excepția de neconstituționalitate nu urmărește să rezolve situația concretă în care s-ar afla autorii săi, ci își păstrează natura juridică abstractă de întrebare adresată unei jurisdicții specializate și care vizează un raport de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituția, relevant însă pentru soluționarea pe fond a cauzei în care este incidentă. Prin urmare, Curtea a constatat că, de principiu, condiționarea sesizării sale cu o excepție de neconstituționalitate de legătura dispoziției legale criticate cu soluționarea cauzelor reprezintă un aspect esențial al acestui tip de control de constituționalitate (a se vedea Decizia nr. 793 din 6 decembrie 2018, paragraful 19). … 15.Aplicând cele de mai sus la situația procesuală anterior expusă, Curtea va face trimitere la jurisprudența sa în care a reținut că „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Or, așa cum s-a arătat la paragraful 13 din prezenta decizie, plângerea contravențională a fost anulată pentru lipsa semnăturii prin sentința instanței de fond, soluție menținută și de instanța de apel. Prin urmare, cererea de chemare în judecată fiind nulă pentru lipsa semnăturii pe această cerere, nu subzistă o cauză care să trebuiască a fi soluționată și, deci, nu poate exista vreo legătură cu o cauză inexistentă. … 16.Din examinarea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției Curtea constată că autorul a ridicat excepția într-o cauză în care s-a formulat plângere contravențională împotriva unui proces-verbal de stabilire și sancționare a unei contravenții, iar nu într-o cauză penală, astfel că prevederile art. 111 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 nu sunt incidente, excepția de neconstituționalitate fiind inadmisibilă pentru lipsa de legătură cu soluționarea cauzei. … 17.În plus, în cauză, autorul nu a formulat motive de neconstituționalitate specifice, referindu-se generic la reținerea obligatorie a permisului de conducere al unei persoane bănuite de comiterea unei infracțiuni la regimul circulației rutiere și la eliberarea unei dovezi înlocuitoare fără drept de circulație pe toată durata procesului penal, fără o limitare temporală. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 111 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Gheorghe Boboc în Dosarul nr. 1.936/838/2016 al Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește